DOMENIU Pensii militare.
Decizie de regularizare emisa in conformitate cu Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 1/2011. Suspendarea executarii. Temei legal.
- Legea nr. 263/2010, art. 156, art. 179
- Cod procedura civila, art. 403
-Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2011.
Legea nr.263/2010 reprezinta lege speciala in materia dreptului de asigurari sociale, dar, potrivit art. 156, din acest act normativ, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdictia asigurarilor sociale, se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila si ale Legii nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Codul de procedura civila reprezinta dreptul comun si acesta va completa dispozitiile legii speciale.
In acest sens, dispozitiile art.403 Cod procedura civila reprezinta dreptul comun in cazul suspendarii executarii pana la solutionarea contestatiei la executare sau a unei alte cereri privind executarea civila si acesta se va aplica si in materia asigurarilor sociale, daca nu exista o alta dispozitie speciala.
Dar legea speciala nu contine nicio reglementare derogatorie pe aspectul suspendarii executarii, motiv pentru care dispozitiile art.403 Cod procedura civila sunt pe deplin aplicabile.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA NR. 4450
din 31.08.2012)
Prin incheierea de sedinta din data de 15.05.2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a admis cererea de suspendare a executarii, iar in temeiul art.403(1) Cod procedura civila a suspendat executarea deciziei de regularizare nr.1719/21.03.2012 emisa de Casa de Pensii Sectoriala SRI, pana la solutionarea irevocabila a contestatiei la executare.
Pentru a pronunta aceasta incheiere, prima instanta ca, avand in vedere ca decizia de revizuire emisa in baza Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2011 face obiectul unei contestatii in cadrul careia se va stabili corectitudinea stabilirii punctajului mediu anual si a cuantumului dreptului de pensie al reclamantului, si cum decizia de regularizare a carei suspendare se cere a fost emisa ca urmare a revizuirii conform Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2011 si a stabilit ca debit sumele rezultate din diferenta dintre cuantumul de care a beneficiat reclamantul pana la momentul revizuirii si cuantumul stabilit ca urmare a revizuirii, in temeiul art.403(1) Cod procedura civila a suspendat executarea deciziei de regularizare nr.1719/21.03.2012 emisa de Casa de Pensii Sectoriala SRI pana la solutionarea irevocabila a contestatiei la executare.
Impotriva incheierii sus-mentionate, a declarat recurs parata Casa Sectoriala de Pensii a Serviciului Roman de Informatii reprezentata de U.M. nr.0198 Bucuresti, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate, intemeiate in drept pe dispozitiile art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila, a aratat ca legea a creat posibilitatea suspendarii executarii pentru a opri desavarsirea operatiilor de executare silita, cand este in curs de cercetare legalitatea titlului executoriu sau cand exista o contestatie cu privire la masurile de executare ce s-au luat.
Cazurile de suspendare a executarii silite nu sunt reglementate in mod unitar. Acestea pot fi grupate in doua categorii, suspendarea voluntara si suspendarea legala.
Suspendarea voluntara constituie o aplicare a principiului disponibilitatii in aceasta faza a desfasurarii procesului civil. Suspendarea voluntara a executarii silite poate fi dispusa numai de catre creditor.
Suspendarea legala a executarii silite este aceea care intervine in cazurile prevazute de lege.
Ea poate fi de drept (obligatorie) si facultativa.
De asemenea, potrivit art.403 alin.3 Cod procedura civila in cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii pe cale de ordonanta presedintiala, pana la solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare prevazute in acest text.
Astfel, recurenta a invederat ca in speta nu se regaseste nici unul dintre aceste cazuri in care se poate dispune suspendarea executarii silite.
Analizand actele si lucrarile dosarului din perspectiva criticilor formulate cat si a dispozitiilor art.3041 Cod procedura civila, Curtea a apreciat recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute in vedere fiind urmatoarele:
Criticile formulate de recurenta privesc exclusiv masura suspendarii executarii deciziei de regularizare, motiv pentru care Curtea va analiza temeinicia si legalitatea hotararii recurate doar sub acest aspect, in baza principiului disponibilitatii.
Intimatul-reclamant a solicitat suspendarea executarii deciziei contestate in baza dispozitiilor art.403 Cod procedura civila, temei de drept retinut si de instanta de fond in incheierea recurata.
In aceste conditii, toate sustinerile recurentei referitoare la conditiile de admisibilitate prevazute de lege in cazul ordonantei presedintiale nu au legatura cu aspectele retinute in motivarea sentintei recurate si nici cu cererea dedusa judecatii, deoarece aceasta a fost intemeiata pe dispozitiile art.403 Cod procedura civila si nu pe cele ale art.581 Cod procedura civila.
Prin cererea adresata primei instante, asa cum a fost completata, intimatul-reclamant a contestat decizia de regularizare nr.1719/21.03.2012 emisa de Casa de Pensii Sectoriala a Serviciului Roman de Informatii, solicitand si suspendarea acestei decizii pana la solutionarea contestatiei formulate impotriva deciziei de revizuire.
Instanta de fond a suspendat executarea acestei decizii in temeiul art.403 Cod procedura civila, pana la solutionarea fondului cauzei.
In temeiul art.403 alin.3 Cod procedura civila, pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel.
Decizia de regularizare a carei suspendare s-a dispus a fost emisa in temeiul art.179 din Legea nr.263/2010.
Legea nr.263/2010 reprezinta lege speciala in materia dreptului de asigurari sociale, dar, potrivit art. 156, din acest act normativ, prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdictia asigurarilor sociale, se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila si ale Legii nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Codul de procedura civila reprezinta dreptul comun si acesta va completa dispozitiile legii speciale.
In acest sens, dispozitiile art.403 Cod procedura civila reprezinta dreptul comun in cazul suspendarii executarii pana la solutionarea contestatiei la executare sau a unei alte cereri privind executarea civila si acesta se va aplica si in materia asigurarilor sociale, daca nu exista o alta dispozitie speciala.
Dar legea speciala nu contine nicio reglementare derogatorie pe aspectul suspendarii executarii, motiv pentru care dispozitiile art.403 Cod procedura civila sunt pe deplin aplicabile.
Recurenta a invocat faptul ca in cauza nu se aplica dispozitiile art.403 alin.4 Cod procedura civila, referitoare la suspendarea provizorie a executarii civile, facand trimitere si la prevederile art.172 si 173 din Ordonanta de Guvern nr.92/2003. Astfel, potrivit art. 172 alin. (2) din Ordonanta de Guvern nr. 92/2003 dispozitiile privind suspendarea provizorie a executarii silite prin ordonanta presedintiala prevazute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile.
Curtea a constatat ca si aceasta critica este neintemeiata, intrucat dispozitiile din Codul de procedura fiscala, la care face referire recurentul, interzic numai suspendarea provizorie, care se poate acorda in baza art. 403 alin. 4 Cod procedura civila, pe cale de ordonanta presedintiala, nu si suspendarea prevazuta de art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, incidenta in speta de fata. Masura suspendarii provizorii prevazuta de art. 403 alin. 4 este cea care se poate acorda de catre presedintele instantei, avand efecte numai pana la solutionarea cererii de suspendare intemeiate pe art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, fiind, asadar, distincta de aceasta din urma si singura prohibita de reglementarile in materie fiscala.
Fata de aceste considerente de fapt si de drept, in temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.