PENAL- LOVIRE SI ALTE VIOLENTE, ART. 180 ALIN. 2 COD PENAL, INDIVIDUALIZAREA PEDEPSEI Sentinta penala nr. din data de 25.03.2009
pronunțată de Judecatoria Buzau

Prin rechizitoriul al Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului ZCL, pentru comiterea infractiunii de "lovire sau alte violente", prevazuta de art. 180 alin. 2 C. Pen., constand in aceea ca, in ziua de 2.06.2007, orele 17,30, in timp ce se afla in zona Autogarii Sud, i-a aplicat partii vatamate VFC mai multe lovituri in zona capului, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de ingrijiri medicale.
In actul de sesizare a instantei a fost retinuta urmatoarea situatie de fapt:
In dupa-amiaza zilei de 2.06.2007, inculpatul a fost condus la Autogara Sud, de martorii ZN si LF. Dupa ce inculpatul s-a urcat in microbuzul ce rula pe relatia Buzau-Cilibia, a avut loc un incident intre partea vatamata VFC si martorul ZN pe motivul ca acesta din urma a parcat autoturismul pe locul de parcare platit de partea vatamata. Partea vatamata l-a agresat pe martorul ZM. Pentru aplanarea conflictului a incercat sa intervina martorul LF, insa i-a fost teama, deoarece partea vatamata avea o constitutie impresionanta si era sustinut de un barbat. In acest timp, inculpatul, care se afla in microbuz, a aflat ca fratele lui este agresat de partea vatamata, ocazie cu care s-a dat jos din microbuz si i-a aplicat partii vatamate lovituri in zona capului care au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de ingrijiri medicale.
Situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se intemeiaza pe urmatoarele mijloace de proba: declaratiile partii vatamate, certificatul medico-legal, declaratia inculpatului si declaratia invinuitului ZC, declaratiile martorului ZN, declaratiile martorului LF.
Pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In dupa-amiaza zilei de 2.06.2007, orele 17,30, inculpatul a fost condus la Autogara Sud, de martorii ZN si LF. Asa cum rezulta din declaratia inculpatului, coroborat cu declaratiile martorilor ZN si LF, dupa ce inculpatul s-a urcat in microbuzul ce rula pe relatia Buzau-Cilibia, a avut loc un incident intre partea vatamata VFC si martorul ZN pe motivul ca acesta din urma a parcat autoturismul pe locul de parcare platit de partea vatamata. Partea vatamata l-a agresat pe martorul ZM. Asa cum rezulta din declaratia martorului LF, pentru aplanarea conflictului a incercat sa intervina martorul LFl, insa i-a fost teama, deoarece partea vatamata avea o constitutie impresionanta si era sustinut de un barbat. In acest timp, inculpatul, care se afla in microbuz, a aflat ca fratele lui este agresat de partea vatamata, ocazie cu care s-a dat jos din microbuz si i-a aplicat partii vatamate lovituri in zona fetei, cu pumnul si in zona capului cu piciorul, asa cum rezulta din declaratia inculpatului, coroborat cu declaratiile martorilor ZN si LF. In urma loviturilor primite, partea vatamata a suferit leziuni traumatice confirmate prin Certificatul medico-legal, eliberat de Serviciul Judetean de Medicina Legala, si care au necesitat pentru vindecare 12 - 14 zile de ingrijiri medicale, conform aceluiasi certificat .
In drept, fata de situatia de fapt expusa, instanta constata ca fapta inculpatului ZC de a-l lovi, in data de 2.06.2007 pe VFC, provocandu-i acestuia leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 12 -14 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin. 2 din Codul penal, forma de vinovatie fiind intentia directa, conform art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal.
Elementul material al infractiunii este realizat prin activitatea inculpatului de lovire a partii vatamate. Urmarea imediata este reprezentata de leziunile suferite de partea vatamata care au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de ingrijiri medicale. Legatura de cauzalitate rezulta din savarsirea faptei, intrucat leziunile partii vatamate au fost produse de actiunile de lovire ale inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, si a urmarit producerea acestui rezultat, atitudine psihica specifica intentiei directe.
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului pentru fapta savarsita instanta va avea in vedere criteriile stabilite de art. 72 C. pen., urmand sa tina seama de dispozitiile partii generale a codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite si de persoana infractorului.
Astfel, avand in vedere ca pentru infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin. 2 C. pen. este prevazuta pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani, instanta va alege mai intai una dintre aceste sanctiuni, pe baza criteriilor prevazute de art. 72 alin. 1 C. pen., procedand apoi la proportionalizarea acesteia, conform dispozitiilor art. 72 alin. 2 C. pen.
Avand in vedere ca leziunile provocate partii vatamate sunt de gravitate redusa, fara sa puna probleme deosebite de vindecare si fara sa-i puna in pericol viata, asa cum rezulta din Certificatul medico-legal, ceea ce denota un grad redus de pericol social al faptei, instanta apreciaza ca se impune ca pedeapsa aplicata inculpatului sa fie amenda.
Potrivit art. 63 alin. 3 teza a II-a C. pen., cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, minimul special al amenzii este de 500 lei, iar maximul special de 30.000 lei.
Fata de gradul de pericol social al faptei savarsite, de modul concret de savarsire a acesteia, tinand cont si de starea conflictuala existenta intre partea vatamata si fratele inculpatului, pe fondul careia s-a comis infractiunea, dar de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar si a avut o atitudine sincera in cursul procesului penal, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei amenzi penale in cuantum de 1000 lei.
Astfel, pedeapsa individualizata in acest mod, constituie in mod cert o masura de constrangere pentru inculpat si este menita sa previna savarsirea de catre acesta a altor fapte de natura penala.
Instanta urmeaza sa atraga atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 631 Cod penal, potrivit carora, daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, aceasta pedeapsa poate fi inlocuita cu inchisoarea, in limitele prevazute pentru infractiunea savarsita.
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat.