Vocatie succesorala concreta la succesiune au persoanele care fac parte din clasele de mostenitori prevazute de lege. Clasele mai apropiate de succesibili inlatura de la succesiune clasele mai indepartate, iar in cadrul aceleiasi clase, persoanele mai apropiate in grad inlatura de la succesiune persoanele mai indepartate in grad.
- Art. 700 alin. 1 Codul civil
Domeniu succesiuni, mosteniri
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - Sectia a IV-a Civila,
decizia civila nr. 251/R din data de 7 februarie 2012)
Curtea retine ca o serie de recursuri sunt neintemeiate, iar altele sunt inadmisibile.
La termenul de judecata din 07.06.2011, instanta, din oficiu, a pus in discutie exceptiile nulitatii cererii de recurs invocata de recurenta-reclamanta ILI, sub aspectul cuprinsului cererii de recurs in sensul de a cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijina recursul, in conditiile art. 3021 alin.1 lit. c Cod procedura civila.
Cu privire la aceasta exceptie, Curtea constata ca intr-adevar conform art. 3021 alin. 1 lit. c Cod procedura civila, cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor, sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
In conditiile in care apelul acestei reclamante a fost respins ca tardiv prin decizia atacata, aspectele de netemeinicie si de nelegalitate pe fond ale deciziei, nu pot face obiectul analizei de recurs.
Cu toate acestea, critica referitoare la gresita respingere a apelului declarat de aceasta reclamanta ca tardiv, si la eronata neadmitere a cererii de repunere in termen, pot face obiectul analizei instantei de recurs, asa incat, sub acest aspect, exceptia nulitatii recursului este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa.
La acelasi termen de judecata, Curtea a invocat exceptia inadmisibilitatii recursurilor declarate de reclamanta UI si intervenientii UEA si UV.
Intr-adevar, intervenientii UEA si UV nu au declarat apel impotriva sentintei, asa incat, solutia pronuntata de catre prima instanta in ceea ce-i priveste pe acestia este definitiva si irevocabila, iar recursul declarat de ei impotriva deciziei din apel, este inadmisibil.
In ceea ce o priveste pe recurenta UI, Curtea retine ca intr-adevar aceasta nu a declarat apel impotriva sentintei civile nr. 6985/11.12.2007 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, dar, la data de 02.06.2010 a formulat o cerere de introducere in cauza a intervenientei EF, despre care a pretins ca ar avea aceleasi drepturi la succesiunea defunctei BFL, ca si reclamantul OLA si SRS.
Tribunalul s-a pronuntat asupra acestei cereri, respingand-o prin incheierea din 04.06.2010, ca inadmisibila. Astfel, instanta a constatat ca cererea de chemare in judecata a altor persoane, se depune in fata primei instantei, si cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor si este inadmisibila in apel, in conditiile art. 57-59 Cod procedura civila.
In raport de aceasta cerere, si de solutia pronuntata prin incheierea din 04.06.2010, recurenta UI, chiar daca nu a avut calitatea de apelanta, a capatat dreptul de a ataca incheierea sus mentionata, asa incat exceptia inadmisibilitatii ridicata in raport de aceasta, este nefondata.
Recursul declarat de aceasta, nu este nici nul, in conditiile art. 3021 alin. 1 lit. c Cod procedura civila, sub aspectul criticilor privind gresita solutionare a cererii sale, privind citarea in proces a numitei EF.
Cu toate acestea, recursul declarat de aceeasi recurenta este neintemeiat, caci, intr-adevar, cererea de chemare in judecata si de citare a numitei EF, direct in apel, este inadmisibila, in raport de prevederile art. 57 alin. 3 Cod procedura civila, prin care se statueaza ca cererea facuta de reclamant pentru chemarea in judecata a altor persoane, se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.
Asa fiind, recursul declarat de UI urmeaza a se respinge, ca nefondat.
In ceea ce priveste recursul declarat de reclamantul OLA, Curtea retine ca este neintemeiat in raport de cele ce urmeaza:
Din examinarea arborelui genealogic, depus in recurs, Curtea retine ca dupa defuncta BFL decedata in anul 28.11.1999, aveau vocatie generala la mostenire, atat MM, in calitate de matusa pe linie materna (ruda de gradul III), cat si autoarea recurentului, OS, in calitate de verisoara pe linie paterna (ruda de gradul IV), ambele fiind in viata. OS-V a decedat la 02.09. 2003, astfel incat reclamantul nu putea veni la mostenirea acesteia prin reprezentare.
Vocatie succesorala concreta la succesiune au persoanele care fac parte din clasele de mostenitori prevazute de lege. Clasele mai apropiate de succesibili inlatura de la succesiune clasele mai indepartate, iar in cadrul aceleiasi clase, persoanele mai apropiate in grad inlatura de la succesiune persoanele mai indepartate in grad.
In speta, atat autoarea reclamantului, cat si autoarea paratei fac parte din clasa a - IV- a de mostenitori, a colateralilor ordinari, ce nu permite reprezentarea. De principiu, vocatie succesorala concreta la mostenire are mostenitorul de gradul III in raport de mostenitorul de gradul IV, pe care il inlatura de la mostenire, in baza principiului proximitatii gradului de rudenie.
Pentru ca instanta sa fie indrituita a analiza insa legalitatea certificatului de mostenitor emis dupa BFL, atat sub aspectul mostenitorilor acesteia cat si a intinderii masei succesorale (inclusiv sub aspectul prescriptiei dreptului de optiune succesorala al lui MM), reclamantul trebuie sa faca dovada ca mama sa avea vocatie succesorala concreta la mostenire si a acceptat in termen succesiunea. Neindeplinirea cumulativa a uneia din conditii, impiedica instanta sa analizeze valabilitatea certificatului de mostenitor emis dupa defuncta.
Reclamantul recurent nu a facut insa dovada acceptarii mostenirii de catre autoarea sa, in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii defunctei BFL, cum pretind dispozitiile art. 700 alin. 1 Cod procedura civila, asa incat nu are calitatea de mostenitoare a acesteia.
Ca urmare, cum just a retinut instanta de apel, chiar daca reclamantul este mostenitorul mamei lui, OS decedata la 02.09.2003, in conditiile in care aceasta (neacceptand in termen succesiunea), nu este mostenitoarea defunctei BFL, nu i-a transmis, pe cale succesorala, nici bunurile aflate in patrimoniul acesteia din urma la deces.
Or, pentru a avea calitatea procesuala de a ataca certificatul de mostenitor emis dupa BFL, cel ce intenteaza cererea de chemare in judecata trebuie sa faca dovada ca are dreptul la mostenirea de dupa aceasta sau sa invoce drepturi proprii in legatura cu bunurile ce compun masa succesorala, astfel cum se deduce din interpretarea art. 85 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notariala.
In conditiile lipsei unor astfel de dovezi, titularul cererii de chemare in judecata, este lipsit de calitate procesuala activa, cum just a retinut instanta de apel, in ceea ce-l priveste pe reclamantul OLA.