granituire , revendicare si obligatia de a face
SENTINTA CIVILA NR.3298
Sedinta publica de la 14 decembrie 2011
INSTANTA
Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele :
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 29.06.2010, reclamantii B. A. si G. I., domiciliati in Calimanesti, au chemat in judecata pe parata D. M., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta instanta sa dispuna granituirea proprietatilor, sa oblige parata sa lase in deplina posesie si proprietate suprafata de 42,00 mp si sa autorizeze reclamantii sa demoleze cladirea (bucatarie de vara) pe cheltuiala paratei.
In motivarea cererii, reclamantii au sustinut ca sunt proprietarii imobilului si ai terenului in suprafata de 662,25 mp, conform contractului de vanzare-cumparare si ca, inca de la inceput, au existat neintelegeri cu parata care a ridicat pe acesta o bucatarie de vara (magazie) care ii prejudiciaza pe reclamanti intrucat ii impiedica sa-si renoveze imobilul ce necesita reparatii urgente pentru infiltratii care afecteaza structura casei.
In drept, reclamantii si-au motivat cererea pe dispozitiile art. 40 si art. 1075 Cod civil.
In dovedirea cererii, s-au depus in copie inscrisuri (filele 4-11).
Legal citata, parata D. M. a formulat intampinare (filele 18-19), solicitand sa se respinga actiunea ca nefondata, pentru urmatoarele motive:
Reclamantul G. I. nu are calitatea de mostenitor al lui B. A., ci provine dintr-o casatorie anterioara a reclamantei B. A., prin urmare nici nu ar avea calitate procesuala activa in cauza de fata, a sustinut parata.
Cu privire la primul capat de cerere care priveste granituirea proprietatilor, parata a aratat ca are calitatea de mostenitor al autorilor U. G. si U. I. si de proprietar al terenului pe care se gasesc edificate constructiile casa de locuit (construita in 1950) si anexe gospodaresti, conform Titlului de proprietate emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra Terenurilor Valcea la data de 13.11.1998 in baza legii 18/1991. Intre terenul sau si terenul reclamantilor au existat intotdeauna semne vizibile de hotar, fiind construit un gard cu bordura din beton, stalpi metalici si plasa de sarma.
Cat priveste cel de-al doilea capat al cererii formulata de reclamanti, parata a aratat ca nu a ocupat niciodata aceasta suprafata de teren a reclamantilor, iar in ce priveste cel de-al treilea petit, constructia la care se refera reclamantii a fost edificata pe terenul proprietatea sa aproximativ in anii 1960 ca si bucatarie de vara ale carei ziduri au cedat odata cu trecerea timpului, din aceasta constructie ramanand in prezent doar stalpii de sustinere si acoperisul din lemn si placi de azbociment.
In fine, a mai sustinut parata in aparare ca adevaratul motiv al actiunii promovata de reclamanti il constituie imposibilitatea acestora de a finaliza legal o constructie inceputa cu incalcarea prevederilor legale in materie, respectiv fara sa se solicite si sa se obtina in prealabil autorizatie de construire.
La data de 13.11.2010 reclamantii au depus la dosar cerere de precizare a actiunii principale, prin care au aratat ca solicita granituirea, respectiv stabilirea liniei de hotar care desparte cele doua proprietati si obligarea paratei sa-si demoleze bucataria de vara alipita locuintei lor sau, in caz contrar, autorizarea reclamantilor sa o demoleze pe cheltuiala paratei.
Reclamantii au completat si motivarea cererii lor, aratand ca sunt proprietarii unui teren in suprafata de 662,25 mp situat in Calimanesti, iar intre terenul lor si cel al paratei nu exista o linie de hotar fixata prin semne vizibile, iar daca acestea au existat sunt totusi indoieli ca ar fi fost amplasate pe traseul hotarului dintre cele doua proprietati limitrofe, ceea ce genereaza neintelegeri si impune sa se stabileasca linia de hotar de catre instanta.
Cu privire la al doilea petit, reclamantii au sustinut in cererea precizatoare ca pozitionarea constructiei paratei langa peretele casei lor, lipita practic de acesta, da nastere la infiltratii de apa in peretele casei lor astfel ca se formeaza igrasie.
S-a indicat de catre reclamanti drept temei de drept dispozitiile art. 584 si art. 1073 Cod civil.
La termenul de judecata din 17.11.2010, reclamantii si-au precizat din nou actiunea aratand ca numele corect al paratei este D. M. si nu D. Ma. si ca renunta la calitatea de reclamant numitul G. I., motiv pentru care exceptia lipsei calitatii procesuale active a acestuia din urma nu se mai impune a fi analizata, astfel cum s-a consemnat in incheierea de sedinta de la acea data (fila 28).
Apoi, la data de 31.01.2011, numitul G. I. a depus la dosar cererea (fila 40) prin care solicita introducerea sa din nou in cauza in calitate de reclamant in calitate de succesor al reclamantei B. A., mama sa, decedata la data de 15.01.2011. Cererea a fost insotita de copie de pe certificatul de deces al reclamantei si de pe actele de stare civila care atesta filiatia (filele 42-44).
In cauza s-au administrat probele cu inscrisuri, interogatorii si cu expertiza tehnica. A fost depus la dosar Raportul de expertiza intocmit de expert tehnic (filele 89-90), precum si raspunsul acestuia la Obiectiunile formulate de reclamant (fila 106).
Instanta, analizand cererea formulata, astfel cum a fost precizata, in raport de apararile formulate si de probatoriul administrat, constata si retine urmatoarele:
In fapt, astfel cum rezulta din continutul Raportului de expertiza, terenul reclamantului G. I. (succesor al reclamantei B. A., decedata pe parcursul solutionarii cauzei), conform titlului de proprietate 12366/12.03.1009 emis pe numele autorilor B. A. si B. A., se invecineaza atat cu terenul paratei D. M. (dupa autorii U. G. si U. I.), cat si cu alti proprietari care nu sunt parte in prezentul dosar.
Cat priveste linia de hotar actuala intre cele doua proprietati apartinand partilor din prezentul dosar, ea a fost materializata de expert in planul de situatie din anexa 2 (fila 94 din dosar) prin punctele 32, 22, 56, 13, 14, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 99, 94, 95 scrise cu rosu.
Ambele parti stapanesc suprafete mai mari decat justifica cu actele de proprietate si ambele terenuri sunt imprejmuite cu garduri.
In ce priveste constructia paratului "bucatarie de vara" aceasta este "lipita" de constructiile reclamantului, insa nu incalca linia de hotar actuala a suprafetelor stapanite de parti, a mai aratat expertul in continutul raportului de expertiza tehnica judiciara (filele 89-94).
De asemenea, mai retine instanta din continutul probatoriului administrat, respectiv din procesul-verbal de control nr. 10435/30.06.2010 (fila 63) si din adresa 11714 din 26.08.2011 (fila 103) ce provin de la Primaria orasului Calimanesti ca prin procesul-verbal de contraventie nr. 1/2011 din data de 07.02.2011 reclamantul G. I. a fost sanctionat cu amenda in suma de 1000 lei pentru executarea fara autorizatie a unei cladiri pe limita de proprietate si, de asemenea, ca i s-a impus acestuia sa desfiinteze lucrarile executate fara autorizatie.
In drept, In conformitate cu prevederile art. 584 din Codul civil in vigoare la data sesizarii instantei, "orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa".
Astfel, prin actiunea in granituire reclamantul solicita instantei de judecata ca in cadrul unui proces sa determine, prin semne exterioare, linia despartitoare dintre cele doua fonduri vecine.
In situatia in care partile nu ajung la un acord, prin deschiderea unei actiuni in granituire se urmareste determinarea, prin hotarare judecatoreasca, a limitelor dintre proprietati si stabilirea traseului real pe care trebuie sa il urmeze titularul. Aceasta actiune isi gaseste ratiunea atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca si sunt contestate de catre parti.
In ce priveste cel de-al doilea petit al cererii (obligatia de a face), care priveste obligarea paratei sa demoleze constructia ridicata pe linia de hotar si care ar afecta imobilul-constructie proprietatea reclamantei, premisa pentru admisibilitatea sa o constituie imprejurarea ca o astfel de constructie exista si se gaseste pe linia de hotar si ca ea este de natura sa aduca atingere integritatii proprietatii vecine, legal edificata.
Or, in speta, din continutul probatoriului administrat a rezultat faptul ca linia de hotar actuala intre cele doua proprietati apartinand partilor din prezentul dosar este cea materializata de expert in planul de situatie din anexa 2 (fila 94 din dosar) prin punctele 32, 22, 56, 13, 14, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 99, 94, 95 scrise cu rosu si ca intre cele doua proprietati au existat si exista semne vizibile de hotar, ambele terenuri fiind imprejmuite cu garduri.
Astfel fiind si constatandu-se existenta semnelor exterioare de delimitare a celor doua proprietati, semne despre care nu s-a dovedit sa fi suferit vreo modificare efectuata de parata, instanta va retine ca primul petit al cererii nu este intemeiat, urmand a-l respinge.
Cat priveste capatul de cerere avand ca obiect obligatia de a face, instanta retine faptul ca reclamantul, solicitand sa se dispuna obligarea paratei la demolarea "bucatariei de vara", urmareste sa-si consolideze o constructie edificata fara autorizatie de construire chiar pe linia de hotar intre cele doua proprietati, constructie pentru care a fost sanctionat contraventional si a carei desfiintare i-a fost pusa in vedere de autoritatea publica locala cu astfel de atributii.
Pe de alta parte, constructia paratei (a carei demolare este ceruta de reclamant) este edificata pe terenul sau cu multi ani inainte si, asa cum se retine prin raportul de expertiza, nu incalca linia de hotar actuala.
Pentru aceste motive instanta va retine ca si cel de-al doilea petit este neintemeiat, astfel urmand sa se respinga cererea reclamantului in intregul sau.
La cererea paratei, in baza dispozitiilor art. 274 Cod proc.civila, instanta va dispune obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata in suma de 1000 lei, reprezentand onorariu de avocat, conform dovezii aflata la fila 109 din dosar.
Avand in vedere cele mai sus aratate si temeiurile de fapt si de drept invocate, instanta respinge cererea , ca neintemeiata.
1