Cerere de reabilitare. Refuzul petitionarului de a achita despagubirile civile la care a fost obligat prin hotarare. Consecinte.
In cazul formularii unei cereri de reabilitare, refuzul expres al condamnatului de a achita despagubirile civile la care a fost obligat prin hotararea de condamnare infrange exigentele instituite de art. 137 al. 1 lit. d Cod penal.
Sectia penala - Decizia penala nr. 158/1 martie 2007
Prin sentinta penala nr. 439/2006 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in dosarul nr. 3149/97/2006 s-a admis cererea formulata de petentul M.D. si in baza art. 135 si urmatoarele Cod penal combinat cu art. 494 si urmatoarele Cod procedura penala, dispunandu-se reabilitarea judecatoreasca a condamnatului de sub efectele condamnarii la 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 34/1993 a Tribunalului Hunedoara.
In considerentele hotararii prima instanta a retinut in esenta ca sunt intrunite exigentele prevazute de art. 137 Cod penal.
S-a constatat ca in timpul termenului afectat reabilitarii, petentul nu a comis nici o noua infractiune (f. 16,17), a locuit la aceeasi adresa din comuna Pui, a avut o buna conduita, a obtinut venituri din munca si activitati comerciale licite si nu figureaza cu debite in evidentele organelor fiscale.
Pe de alta parte, petentul a refuzat sa plateasca despagubirile acordate partii civile D.D. care s-a opus reabilitarii condamnatului .
Examinand pozitia subiectiva a condamnatului legata de neachitarea despagubirilor potrivit art. 137 al. 1 lit. "d" Cod penal si art. 137 al. 2 Cod penal, instanta a constatat ca petentul s-a plasat inca de la declansarea cercetarilor pe o pozitie de negare a vinovatiei, sustinand si in prezent ca a fost victima unei erori judiciare.
S-a apreciat ca toate elementele probatorii, chiar cele furnizate de autoritati, il caracterizeaza pe condamnat ca o persoana de buna credinta.
Impotriva hotararii a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara, sustinand in expunerea de motive, ca in mod gresit prima instanta a admis cererea de reabilitare, desi condamnatul a refuzat sa achite despagubirile partii civile, manifestandu-si reaua credinta.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 137 alin. 1 lit. "d" Cod penal, cererea condamnatului se admite daca acesta, printre alte conditii, a achitat in intregime despagubirile civile la care a fost obligat.
In cauza se constata ca acesta nu si-a indeplinit obligatia de a achita despagubirile , refuzand categoric plata, considerandu-se victima unei erori judiciare.
Conditia prevazuta la art. 137 alin. 2 Cod penal care mentioneaza posibilitatea acordarii reabilitarii in conditiile in care exigenta prevazuta la alin. 1 lit. "d" a articolului 137 nu este indeplinita, nu este in speta de fata incidenta. .
Admisibilitatea prevazuta mai sus este conditionata la randul sau de lipsa relei vointe a condamnatului.
Or, in speta de fata, manifestarea expresa de vointa a condamnatului de a nu achita cheltuielile de judecata si despagubirile civile evidentiaza fara indoiala, reaua-vointa a acestuia, iar motivatia aprecierii subiective a nevinovatiei sale si a existentei unei erori judiciare nu sunt de natura a proba indeplinirea cumulativa a dispozitiilor art. 137 alin. 2 Cod penal.
Recursul a fost admis, iar sentinta atacata casata cu consecinta respingerii cererii de reabilitare a condamnatului M.D.