In conditiile in care parintii nu prezinta garantii materiale si morale pentru cresterea si educarea minorului si, mai mult, au demonstrat, de-a lungul timpului, un dezinteres accentuat in privinta acestuia, refuzul paratei, care a fost legal citata pentru mai multe termene in fata instantei, de a-si da consimtamantul pentru deschiderea procedurii de adoptie interna in privinta minorului este unul abuziv.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati - Sectia I Civila, reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Galati a solicitat in contradictoriu cu paratii NP si NLI si Pre?edintele Consiliului Jude?ului Gala?i, deschiderea procedurii adoptiei interne pentru minorul NG.
In motivarea in fapt a cererii reclamanta a aratat ca minorul este rezultat dintr-o relatie de concubinaj a paratei cu numitul TG, insa, intrucat, la momentul nasterii minorului, parata era casatorita, paratul a fost cel inregistrat ca tata. Ulterior nasterii minorului, parata a parasit domiciliul conjugal impreuna cu copilul si s-a stabilit in comuna Cudalbi, iar, in anul 2006, a solicitat instituirea unei masuri speciale de protectie pentru minor motivat de faptul ca nu are conditii materiale pentru cresterea acestuia.
Prin Dispozitia nr. X, s-a dispus instituirea masurii de plasament in regim de urgenta la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, masura a fost inlocuita cu masura plasamentului la acelasi asistent maternal profesionist printr-o hotarare a Tribunalului Galati.
In anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat incetarea activitatii, iar minorul a fost dat in grija altui asistent maternal, insa nu s-a acomodat in noua familie si, in consecinta, dat fiind faptul ca si sotii A. sufereau dupa copil, s-a instituit masura de plasament familial la acestia prin sentinta civila nr. 1667/19.09.2011.
A invederat reclamanta ca, pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de parati si nici de rude pana la gradul IV. De asemenea, s-a precizat ca parata are o relatie de concubinaj cu numitul MN din care a rezultat o fetita, iar imobilul in care locuiesc este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupand o camera modest utilata si mobilata. Veniturile paratei sunt reprezentate de alocatia de stat a fetitei sale si de ajutor social. Parata mai are un copil care se afla in sistemul de protectie.
S-a subliniat ca ambii parati au fost invitati la sediul DGASPC Galati pentru a fi consiliati cu privire la efectele juridice ale adoptiei si pentru a-si exprima consimtamantul cu privire la adoptie insa doar parata a dat curs invitatiei.
Rudele pana la gradul IV identificate au declarat in scris ca nu doresc sa isi asume responsabilitatea cresterii si educarii minorului.
Reclamanta a apreciat ca interesul superior al copilului este de a beneficia de o familie stabila care sa se ocupe de cresterea si ingrijirea sa.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 26 si urmatoarele din Legea nr. 272/2004.
Analizand si coroborand intreg materialul probator administrat in cauza, Tribunalul retine urmatoarele:
In fapt, conform mentiunilor din certificatul de nastere, minorul NG este fiul paratilor NP si NLI.
Din Raportul cu privire la situatia minorului, rezulta ca minorul este rezultat dintr-o relatie de concubinaj a paratei cu numitul TG, iar aceasta a parata a parasit domiciliul conjugal impreuna cu copilul si s-a stabilit in comuna Cudalbi, solicitand, dupa un an, instituirea unei masuri speciale de protectie pentru minor motivat de faptul ca nu are conditii materiale pentru cresterea acestuia.
Prin Dispozitia nr. X, s-a dispus instituirea masurii de plasament in regim de urgenta la asistent maternal profesionist AV, iar, ulterior, masura a fost inlocuita cu masura plasamentului la acelasi asistent maternal profesionist prin sentinta civila nr. 590/12.05.2006, pronuntata de Tribunalului Galati.
In anul 2011, asistentul maternal profesionist a solicitat incetarea activitatii, iar minorul a fost dat in grija altui asistent maternal, insa nu s-a acomodat in noua familie si, in consecinta, dat fiind faptul ca si sotii A. sufereau dupa copil, s-a instituit masura de plasament familial la acestia prin sentinta civila nr. 1667/19.09.2011, pronuntata de Tribunalul Galati.
Potrivit Raportului cu privire la situatia minorului, pe perioada plasamentului, minorul nu a fost vizitat nici de parati si nici de rude pana la gradul IV.
S-a subliniat ca ambii parati au fost invitati la sediul DGASPC Galati pentru a fi consiliati cu privire la efectele juridice ale adoptiei si pentru a-si exprima consimtamantul cu privire la adoptie insa doar parata a dat curs invitatiei. Conform raportului nr. X, paratul NP nu s-a prezentat la sediul DGASPC Galati in urma invitatiei si nici nu a luat legatura cu reprezentantii BAP.
Potrivit Fisei de informare, mama minorului, parata NLI a declarat ca este de acord cu adoptia minorului NG.
Rudele pana la gradul IV identificate, DF, in calitate de matusa si NP, respectiv NLI, in calitate de parinti, au declarat in scris ca nu doresc sa isi asume responsabilitatea cresterii si educarii minorului, conform declaratiilor atasate la dosar .
Din referatul de ancheta sociala intocmit la domiciliul paratei, rezulta ca imobilul in care locuieste aceasta este proprietatea mamei concubinului, concubinii ocupand o camera modest utilata si mobilata. Veniturile paratei sunt reprezentate de alocatia de stat a fetitei sale si de ajutor social. Parata mai are un copil care se afla in sistemul de protectie.
Instanta retine dezinteresul manifestat de-a lungul timpului de catre parinti in ceea ce priveste bunastarea minorului NG.
Potrivit disp. art. 29 alin. 1 din Legea nr. 273/2004 deschiderea procedurii adoptiei interne este conditionata atat de faptul ca planul individualizat de protectie sa stabileasca necesitatea adoptiei, ca nu s-a putut reintegra copilul in familia extinsa si ca s-a incercat acest lucru, dar si de consimtamantul parintelui firesc la adoptie, care poate fi suplinit de catre instan?a atunci cand se constata ca este abuziv.
In sensul art. 8 din Legea nr. 273/2004, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta. Se poate considera refuz abuziv de a consimti la adoptie si situatia in care, desi legal citati, parintii firesti sau, dupa caz, tutorele nu se prezinta in mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimtamantului.
Pentru considerentele de mai sus, apreciind ca parintii nu prezinta garantii materiale si morale pentru cresterea si educarea minorului si, mai mult, au demonstrat , de-a lungul timpului, un dezinteres accentuat in privinta acestuia, retine ca refuzul paratei, care a fost legal citata pentru mai multe termene in fata instantei, de a-si da consimtamantul pentru deschiderea procedurii de adoptie interna in privinta minorului este unul abuziv.
Paratul NP si-a exprimat in fata instantei acordul pentru adoptia minorului NG.
Este de retinut, de asemenea, ca minorul are nevoie de stabilitate emotionala si materiala care nu ii pot fi acordate pe deplin in familia naturala sau printr-o forma de protectie speciala, astfel ca se impune identificarea unei familii potential adoptatoare si deschiderea procedurii de adoptie interna.
Raportat la varsta copilului, Tribunalul considera ca este in interesul superior al minorului de a se urma procedura adoptiei interne, cu posibilitatea identificarii unei familii care sa-i ofere o adevarata viata de familie si, implicit, mai mult sprijin material, moral si afectiv.
Pentru toate aceste considerente, Tribunalul va admite cererea formulata.