Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Faptul ca a fost suspendata solutionarea contestatiei formulata pe cale administrativa pana la solutionarea cauzei penale, nu atrage ca si consecinta suspendarea executarii silite cu exceptia cazului cand se dispune in mod expres o asemenea suspendar... Decizie nr. 40/2010 din data de 09.12.2010
pronunțată de Tribunalul Bistrita-Nasaud

Faptul ca a fost suspendata solutionarea contestatiei formulata pe cale administrativa pana la solutionarea cauzei penale, nu atrage ca si consecinta suspendarea executarii silite cu exceptia cazului cand se dispune in mod expres o asemenea suspendare in temeiul art. 2l5 C.pr.fiscala.

Trib. Bistrita-Nasaud, s. com., de cont. adm. si fisc., dec. nr. 40/3.02.2010

Prin sentinta civila nr. 25l0 din 29 aprilie 2009 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosar civil nr.3734/190/2007, s-a respins, ca nefondata, exceptia tardivitatii formularii prezentei contestatii, invocata de intimatele AFP Bistrita si DGFP Bistrita-Nasaud.
S-a respins ca nefondata contestatia la executare formulata de contestatoarea SC JOLT IMPEX SRL, impotriva intimatei AFP Bistrita.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond in baza probelor administrate a retinut urmatoarele:
Prin decizia nr. 82/27.04.2007 s-a instituit poprirea asiguratorie asupra conturilor contestatoarei si sechestrul asigurator asupra unor bunuri mobile si imobile ale acesteia, in vederea colectarii debitului de 796.388 lei si accesorii in valoare de 405.439 lei, masurile instituite fiind consecinta emiterii deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare in cuantumul anterior mentionat nr. 24/27.04.2007.
Impotriva acestei din urma decizii, contestatoarea a formulat pe cale administrativa, in temeiul prevederilor art. 175-177 C.proc.fiscala, contestatie, in cuprinsul careia a subliniat caracterul abuziv si nelegal al masurii luate de organul fiscal, care nu a admis la deducere T.V.A. aferent unor facturi emise de diferite societati comerciale cu care contestatoarea a stabilit relatii contractuale.
In mod similar, ulterior activitatea de inspectie fiscala din cadrul AFP Bistrita a emis Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. 953/19.10.2007 pentru obligatii estimate de plata cu ocazia inspectiei totale nefinalizate, cu motivarea ca s-a instituit aceasta masura avand in vedere aspectele semnalate in rapoartele de inspectie precedente, precum si faptul ca societatea nu a inregistrat in evidenta contabila si nu a achitat sumele suplimentare din actele precedente, precum si lipsa de colaborare a reprezentantului societatii cu organele de inspectie fiscala, existand posibilitatea ca debitorul sa se sustraga de la urmarire si sa isi risipeasca patrimoniul.
Asa cum intemeiat sustin intimatele, aceste masuri asiguratorii nu au caracterul unor acte de executare silita, insa, neindoielnic, au aceasta natura actele intreprinse ca urmare a emiterii titlurilor executorii nr. 2606070461 - 2606070471/2007 si 5280522007/2007 de catre intimata in dosarul executional nr. 10031992/2007, la baza executarii stand atat decizia de impunere nr. 24/2007, cat si cea avand nr. 135/2007.
In privinta exceptiei tardivitatii invocata de intimata, instanta a respins-o, retinand ca, potrivit art. 173 lit. a din Codul de procedura fiscala, termenul de 15 zile in care se poate formula contestatia la executare curge de la data la care contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod.
Or, fata de precizarile pe care le-a suferit contestatia formulata, in sensul ca desi, initial, ea a avut ca obiect doar masurile asiguratorii instituite, ulterior, obiectul acesteia a fost extins, in termen legal, asupra actelor de executare silita, inclusiv asupra titlurilor executorii emise, instanta a apreciat ca prezenta contestatie la executare este formulata in termenul legal.
Pe fondul contestatiei formulate de debitoare, instanta a constatat ca sustinerile acesteia sunt nefondate.
Astfel, conform art. 129 alin.3 din OG nr. 92/2003 rep.masurile asiguratorii (poprirea si sechestrul asigurator) pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare, iar odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii, cum este cazul in speta.
Suspendarea solutionarii contestatiei formulate pe cale administrativa (conform deciziei nr. 211/20.07.2007 emisa de Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor, pana la solutionarea definitiva a cauzei penale) nu atrage ca si consecinta suspendarea executarii silite, cu exceptia cazului in care s-a dispus in mod expres de catre autoritatea administrativa suspendarea executarii silite in temeiul art. 215 C.pr.fisc.
In privinta sustinerilor de netemeinicie a insasi titlurilor executorii mai sus aratate, emise impotriva contestatoarei, pentru a caror probare contestatoarea a inteles sa solicite administrarea probei cu expertiza contabila, acestea nu pot fi primite de instanta intrucat, in acord cu statuarile constante ale Curtii Constitutionale in solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate relativ la prevederile art. 399 alin. 3 ale Codului de procedura fiscala, aparari de fond asupra titlului executoriu poate invoca cel vatamat prin executarea silita doar conditionat de inexistenta unei alte produceri reglementate pentru contestarea titlului ce nu emana de la o instanta judecatoreasca. Or, in speta, nu numai ca o astfel de procedura (administrativa) este pusa la indemana contestatoarei, dar in speta s-a si facut uz de aceasta.
Relativ la neregularitatile de forma reclamate de contestatoare in raport de deciziile de instituire a masurilor asiguratorii, criticile astfel formulate sunt nefondate, potrivit art. 126 alin.2 C.pr.fiscala, masurile asiguratorii dispunandu-se atunci cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa risipeasca patrimoniul. Astfel, in mod legal si temeinic a fost emisa decizia de instituire a masurilor asiguratorii, debitoarea sustragandu-se in mod repetat de la achitarea obligatiilor fiscale, neavand importanta motivul pentru care aceasta nu a procedat la stingerea obligatiilor fiscale stabilite in sarcina sa. Mai mult decat atat, anularea unui act administrativ poate fi dispusa numai pentru lipsa unor elemente prevazute de art. 46 C.pr.fiscal, deciziile de instituire a masurilor cuprinzand toate elementele prevazute de legislatia in vigoare, inclusiv natura si cuantumul sumei estimate, mentiunea referitoare la constituirea unei garantii in vederea ridicarii masurilor asiguratorii si motivarea dispunerii acestora. Totodata, decizia nr. 953/19.10.2007 aceasta este semnata de sef adjunct administratie - ec. Farcas Alexandru. Astfel cum rezulta din fisa postului si din ROF, acesta are competenta de a semna documentele referitoare la valorificarea inspectiilor fiscale.
Avand in vedere considerentele mai sus expuse, instanta a respins, ca nefondata, contestatia la executare formulata si precizata de contestatoare.
Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs in termen legal contestatoarea.
Recursul este nefondat.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs precum si sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constata ca instanta de fond a pronuntat o sentinta temeinica si legala, facand o corecta interpretare a probelor administrate si o aplicare corespunzatoare a dispozitiilor legale in materie.
Se retine ca prin decizia nr. 82/27.04.2007 s-a instituit poprirea asiguratorie asupra conturilor contestatoarei si sechestrul asigurator asupra unor bunuri mobile si imobile ale acesteia, in vederea colectarii debitului de 796.388 lei si accesorii in valoare de 405.439 lei, masurile instituite fiind consecinta emiterii deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare in cuantumul anterior mentionat nr. 24/27.04.2007.
Impotriva acestei din urma decizii, contestatoarea a formulat pe cale administrativa, in temeiul prevederilor art. 175-177 C.proc.fiscala, contestatie, in cuprinsul careia a subliniat caracterul abuziv si nelegal al masurii luate de organul fiscal, care nu a admis la deducere T.V.A. aferent unor facturi emise de diferite societati comerciale cu care contestatoarea a stabilit relatii contractuale.
Ulterior a fost emisa decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr.953/2007 pentru obligatii de plata constatate,determinate de faptul ca s-a constatat ca societatea nu a inregistrat in evidenta contabila si nu a achitat sumele suplimentare din actele precedente precum si lipsa de colaborare a societatii cu inspectia fiscala, existand pericolul sustragerii, ascunderii ori risipiri patrimoniului.
Potrivit art.l29 alin.3 din OG nr.92/2003 rep., masurile asiguratorii pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. Aceste masuri, in masura in care nu sunt desfiintate raman valabile pe intreaga durata a executarii silite, iar odata cu individualizarea creantei sau prin ajungerea acesteia la scadenta masurile asiguratorii devin executorii si se procedeaza in consecinta.
Faptul ca a fost suspendata solutionarea contestatiei formulata pe cale administrativa pana la solutionarea cauzei penale, nu atrage ca si consecinta suspendarea executarii silite cu exceptia cazului cand se dispune in mod expres o asemenea suspendare in temeiul art. 2l5 C.pr.fiscala.
Instanta de fond a analizat si s-a pronuntat in mod legal si temeinic in solutionarea criticilor referitoare la neregularitatile de forma reclamante in raport de deciziile de instituire a masurilor asiguratorii, constatand ca acestea si-au justificat emiterea, in conditiile in care debitoarea s-a sustras in mod repetat de la achitarea obligatiilor fiscale , neavand importanta motivele invocate pentru neplata obligatiilor fiscale.
Fata de aceste considerente, instanta de control judiciar constata ca hotararea pronuntata de catre judecatorie in solutionarea contestatiilor formulate de catre petenta recurenta este temeinica si legala, atat in ceea ce priveste solutionarea exceptiilor invocate cat si pe fondul contestatiilor, intemeiata pe probatoriul administrat si cu o aplicare corespunzatoare a dispozitiilor fiscale aplicabile in materie, motiv pentru care in temeiul art.3l2 C.pr.civ, recursul declarat de catre contestatoarea va fi respins ca nefondat si va mentine in intregime hotararea recurata ca fiind temeinica si legala.

Sursa: Portal.just.ro