Omor deosebit de grav. Daune morale.
Prin acordarea daunelor morale s-a avut in vedere necesitatea compensarii suferintelor afective ale sotiei victimei si copiilor sai minori, cauzate de inculpati prin uciderea victimei CI (sotul si tatal acestora). Prejudiciul moral suferit de aceste parti civile necesita o compensatie materiala, in cuantumul aratat mai sus, sub acest aspect avandu-se in vedere "precizarea" la constituirea de parte civila depusa anterior inceperii cercetarii judecatoresti.
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., sent. nr. 45/F/5 mai 2010) Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud au fost trimisi in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatii VD si VCV pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav (prin cruzimi) prev.de art.174 alin.1 Cod penal rap.la art.176 alin.1 lit."a" Cod penal.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarea stare de fapt:
Inculpatii VD si VCV locuiesc in localitatea AB, comuna GB, fiind consateni cu victima CI. Acestia erau angajati la S.C."M" S.A. Bistrita, in ziua de 28.05.2007 inculpatul VCD fiind schimbul I, iar victima CI schimbul II.
Intre inculpati si CI existau neintelegeri referitor la un furt de material lemnos, fapta pentru care victima "i-a parat" la politie pe inculpati. De asemenea, acestia nu se intelegeau si din cauza ca inculpatii obisnuiau sa-si lase caii la pascut pe terenul familiei C.
In seara de 28.05.2007, in jurul orelor 22, in timp ce parintii lor dormeau, inculpatii au plecat sa-si aduca caii lasati la pascut pe o pasune aflata in preajma unui drum comunal, intre localitatile GB si AB. Acestia au luat asupra lor o teava si un levier, din metal, ambele de aprox. 60 cm lungime si 2 cm grosime, sub pretextul ca la acea ora drumul era pustiu, neluminat si le era frica.
In jurul aceleiasi ore, probabil 23, victima CI se intorcea de la serviciu (din Bistrita), iar pentru a ajunge acasa, parcurgea o parte din drum pe jos, pe un drum comunal intre localitatile GB si AB, zona care era pustie si neluminata la acea ora. La o distanta de circa 400 m de intersectia drumului comunal cu DJ 15/A (Teaca Bistritei) si la aprox. 2,5 km de intrarea in satul AB, CI s-a intalnit cu inculpatii care se aflau in zona pentru a-si lua caii lasati pe pasunea din apropiere.
CI le-a reprosat inculpatilor ca lasa caii pe "terenurile oamenilor", iar acestia au reactionat si enervandu-se au sarit asupra victimei si i-au aplicat lovituri cu obiectele de metal pe care le aveau asupra lor.
La inceput victima a fost lovita de VCV care i-a aplicat o lovitura cu levierul in cap, aceasta petrecandu-se langa o tufa din marginea drumului in sensul de mers spre AB. Victima a incercat sa fuga, astfel ca inculpatul VCV a lovit-o din nou cu levierul, peste picioare, situatie in care aceasta a cazut in marginea drumului mai jos de acea tufa. In timp ce victima era cazuta jos, aceasta a fost lovita in continuare, circa 3 minute, peste tot corpul cu levierul de catre inculpatul VCV si cu teava de metal de inculpatul VD.
Loviturile erau extrem de violente si puternice "incat corpul victimei sarea in sus de la pamant de parca ar fi vrut sa se ridice", potrivit declaratiei unui martor caruia inculpatul VD i-a povestit despre comiterea faptei. Inculpatii au cauzat astfel victimei o multitudine de plagi si fracturi la nivelul craniului, fracturi deschise ale oaselor gambei si alte leziuni tanatogeneratoare produse prin lovire activa, care au adus-o in stare de inconstienta. Potrivit sustinerilor inculpatului VD, mentionate in declaratia de la urmarirea penala, de furie, a intepat victima cu teava in zona picioarelor si in abdomen. Din declaratiile inculpatilor date in faza de urmarire penala rezulta ca acestia au lovit-o si dupa ce a ajuns in stare de inconstienta, de teama sa nu se ridice. Ulterior au plecat de la locul faptei, abandonand victima in acel loc pustiu, pe timp de noapte si au plecat la domiciliu, lasand-o sa strige dupa ajutor.
In jurul orei 23-23,30, martorul FM efectua paza pe raza localitatii AB, cand aproape de miezul noptii a auzit strigatele de ajutor ale unui barbat. Speriat, s-a deplasat la numitul MV, pe care-l cunostea si l-a rugat sa-l insoteasca in acel loc. Acesta l-a insotit pe FM pana in apropiere de locul din care veneau strigatele, dar de frica, zona fiind pustie, au anuntat agentul sef principal BT. Cei trei s-au deplasat inspre locul indicat de FM si MV, care au mers pe jos, de-o parte si alta a autoturismului cu care venea politistul.
La circa 2,5 km de intrarea in satul AB, pe partea stanga a sensului de deplasare inspre intersectia drumului comunal cu DJ 15/A (Teaca Bistritei), adica dinspre AB inspre GB, sub un arbust, au gasit un barbat inca in viata, care prezenta plagi multiple. La lumina lanternei, politistul a recunoscut victima cazuta la pamant, dandu-si seama ca este CI. Politistul a intrebat victima cine l-a batut, insa aceasta din cauza starii in care se afla a pronuntat doua cuvinte, percepute de cei prezenti ca fiind "M, D", dupa care a intrat in agonie, decedand pana la sosirea la fata locului a echipajului ambulantei.
Prin Raportul de constatare medico-legala nr.1089/II/215/18.02.2008, intocmit de serviciul de Medicina Legala Bistrita-Nasaud s-au concluzionat urmatoarele: moartea victimei este violenta; moartea se datoreaza unei insuficiente cardio-respiratorii acute, consecutiva unei hemoragii meningo-cerebrale cu contuzii cerebrale multiple, cu fractura bazei craniului; leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire activa repetata cu corpuri dure, dintre care unul cu forme alungite (posibil bata) si cadere la acelasi nivel; leziunile descrise la punctele 23-26 s-au putut produce prin comprimare, posibil cu viteza redusa dar cu forta mare, intre doua planuri dure, dintre care unul aflat in miscare (posibil sol si copita unui cal cu potcoava cu elemente de aderenta) si cu contribuit si ele la deces prin hemoragia externa si interna provocata; intre leziunile tanatogeneratoare direct (cele craniene) si deces exista o legatura de cauzalitate directa, neconditionata; moartea victimei poate data din dimineata zilei de 29.05.2007.
In cauza a fost efectuata si o Completare la acest raport de expertiza determinata de faptul ca pe cadavrul victimei au fost identificate o multitudine de plagi si urme produse de violentele fizice la care a fost supusa, stabilindu-se ca: leziunile constatate la punctele 9,10 si 14-20 s-au putut produce prin lovire activa repetata cu corpuri dure (posibil pumni si picioare), dintre care unul de forma alungita( bata); leziunile descrise la pct.11 - examen obiectiv s-au putut produce prin frecare de o suprafata relativ moale cu fibre vegetale (iarba); leziunea descrisa la pct. 12 - examen obiectiv s-a putut produce prin frecare de o suprafata dura sau lovire cu corp dur, cu suprafata mare.
Din punct de vedere medico-legal cazul a prezentat cateva aspecte deosebite care au fost explicate intr-o sectiune distincta, parte integranta a raportului de constatare medico-legala, intitulata : "Discutia cazului". Astfel, s-a precizat ca la nivelul craniului victimei, in zona occipitala, se observa doua focare de fractura, dintre care unul orizontal, corespunzator plagilor descrise la examenul extern si celalalt cu directie verticala, care pleaca de la nivelul orificiului occipital, aspect care, coroborat cu faptul ca a doua linie de fractura se opreste la nivelul primeia duce la concluzia conform careia , primul focar de fractura este cel orizontal, care s-a putut produce cel mai probabil prin lovire activa cu corp dur, corp ce poate avea forma alungita. Aceasta constatare se coroboreaza cu declaratia inculpatului VCV care in faza de urmarire penala a relatat ca initial a lovit victima in cap.
Totodata, mai rezulta din sectiunea "Discutia cazului" ca la nivelul cerebelului s-au constatat mai multe contuzii cortico-subcorticale, unele dintre acestea avand un aspect de contralovitura, corespunzand cu fractura verticala, a doua ca succesiune a leziunilor si care s-a produs cel mai probabil prin cadere la acelasi nivel.
De asemenea, la nivelul cotului stang precum si al ambelor gambe, se constata prezenta unor plagi contuze, cu aspect mai mult zdrobit, cu distructie tisulara subjacenta, avand o adancime maxima de 1 cm, la un anumit nivel corespunzandu-le fractura deschisa a ambelor oase ale gambei, ceea ce duce la ideea ca au putut fi provocate prin comprimare, cu o forta mare intre doua planuri dure, dintre care unul aflat in miscare, mai probabil lenta,
Se mai arata in "Discutia cazului" ca plagile descrise anterior apar grupate cu distanta identica intre ele, corespunzand cu rupturi ale imbracamintei, acest lucru conducand la concluzia ca este vorba de un corp contondent, fara varfuri sau taisuri, cu forma prismatica, cu margini rotunjite, posibil atasate de un corp cu suprafata mai mare.
Medicul legist care a efectuat raportul a coroborat aceasta din urma sustinere cu concluziile Raportului expertizei fizico-chimice nr. 75815/1.02.2008 intocmita de Institutul de Criminalistica - Serviciul Expertize fizico-chimice al IGPR, prin care s-au stabilit urmatoarele: in zona orificiilor existente pe materialul textil din plicul nr.1 s-au pus in evidenta microparticule care intra in compozitia chimica a solurilor comune; orificiul "A" a fost creat prin strapungerea materialului textil cu un corp dur, neascutit, fara margini taietoare, prin aplicarea unei presiuni ridicate cu viteza redusa; orificiul notat "B" a fost probabil creat prin ruperea fibrelor textile ca urmare a actiunii a doua forte fizice de sens contrar, neputand fi exclusa posibilitatea crearii orificiului prin actiunea unui corp dur, relativ ascutit, fara margini taietoare, care a penetrat materialul textil cu viteza relativ redusa si presiune ridicata.
Toate probele administrate se coroboreaza cu declaratiile de recunoastere date de inculpati in faza de urmarire penala, la data de 23.04.2008, precum si cea data la 24.04.2008 de catre cel din urma inculpat.
Sustinerea inculpatilor ca au recunoscut faptele intrucat au fost amenintati si agresati de organele de urmarire penala nu a fost probata.
Sub acest aspect este de mentionat ca inculpatul VD a precizat expres ca nu intelege sa propuna probe. Pe de alta parte, din declaratia martorului FG a rezultat ca la un moment dat, dupa ce a recunoscut savarsirea faptei impreuna cu fratele sau, inculpatul VD s-a autoranit singur lovindu-se cu capul de peretii camerei de detentie. De asemenea, cu ocazia reconstituirii inregistrata audio-video si vizionata in instanta s-a constatat ca ambii inculpati au relatat liber despre modalitatea concreta in care au comis fapta, asistati de aparator.
Intrucat loviturile aplicate victimei cu obiecte din metal pe durata celor trei minute au fost numeroase, puternice si de intensitate deosebita, au avut ca urmare fracturi ale cutiei craniene, ale oaselor gambelor, coastelor, rupturi de plamani si splina, excoriatii, echimoze si alte plagi multiple la nivelul intregului corp, care nu au produs imediat moartea ci au cauzat suferinte profunde acesteia circa 1,5-2 ore, pana cand a survenit decesul, instanta apreciaza ca savarsirea faptei prin cruzime nu poate fi pusa la indoiala.
Actionand in modalitatea descrisa in considerentele hotararii, inculpatii si-au reprezentat rezultatul final, a carui producere au urmarit-o (moartea victimei) si au realizat ca in acest fel ii cauzeaza premergator mortii, suferinte grele si indelungate, din moment ce au abandonat-o fara mila, pe timp de noapte, intr-un loc pustiu si necirculat.
Modul feroce in care inculpatii au inteles sa comita infractiunea a cauzat chinuri si suferinte grele si prelungite victimei, care au depasit limita celor inerente oricarei actiuni de ucidere, starnind totodata un sentiment de oroare si revolta oricarei persoane care i-a cunostinta de fapta dedusa judecatii.
Sustinerea inculpatilor in sensul ca nu au savarsit infractiunile pentru care sunt trimisi in judecata va fi inlaturata in baza probelor enumerate anterior. Sub acest aspect este deosebit de relevant Raportul de expertiza medico-legala - examen ADN nr.A/15/6775/11.06.2007, intocmit de Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici", in urma examinarii unei jachete de fas de culoare maro inchis, care prezenta pete de culoare brun-roscata, ridicata de la locuinta familiei V. cu ocazia perchezitiei efectuate la data de 1.06.2007. Pe baza acestui raport de expertiza s-au concluzionat urmatoarele: analiza prin teste de identificare rapida a microurmelor biologice prezente la nivelul manecii hainei de fas, a pus in evidenta prezenta sangelui de natura umana; analiza genetica a microurmelor de sange prezente la nivelul probelor de haina de fas a pus in evidenta un profil genetic unic, ce apartine unei persoane de sex masculin, intre caracterele genetice din profilul ADN de referinta apartinand victimei si cele evidentiate la nivelul probei sus-mentionate existand o corespondenta perfecta la nivelul tuturor markerilor analizati ; din analiza probabilistica reiese ca ipoteza "microurmele de sange prezente la nivelul hainei de fas contin ADN ce provine de la victima CI" este de 1,61 x 10/13 ori mai probabila decat "microurmele de sange prezente la nivelul hainei de fas contin ADN ce provine de la o persoana necunoscuta de sex masculin", concluzia fiind identica si in ceea ce priveste microurmele de sange evidentiate pe vegetatie.
Pentru a se elimina eventuala sustinere a inculpatului VD ca nu ar fi purtat haina in discutie, s-a solicitat o completare la raportul de expertiza sus-mentionat, prin actul din data de 4.02.2008, concluzionandu-se urmatoarele: analiza genetica a microurmelor biologice prelevate de pe haina de fas, esantion interior dreapta, a evidentiat un profil ADN unic, apartinand unei persoane de sex masculin; intre caracterele genetice din profilul ADN de referinta apartinand inculpatului VD si cele evidentiate la nivelul probei sus-mentionate exista o corespondenta perfecta la nivelul tuturor markerilor analizati; din analiza probabilistica reiese ca ipoteza "microurmele biologice evidentiate pe haina de fas, esantion interior dreapta, contin ADN care provine de la VD" este de 6,78 x 10/14 ori mai probabila decat "microurmele biologice evidentiate pe haina de fas, esantion interior dreapta, contin ADN ce provine de la o persoana necunoscuta de sex masculin".
Acelasi raport de expertiza, concluzioneaza ca : analiza genetica a microurmelor biologice prelevate de pe haina de fas - esantion maneca dreapta si esantion exterior stanga - a evidentiat un profil ADN unic, apartinand unei persoane de sex masculin ; intre caracterele genetice din profilul ADN de referinta apartinand inculpatului VD si cele evidentiate la nivelul probei sus-mentionate exista o corespondenta perfecta la nivelul tuturor markerilor analizati; din analiza probabilistica reiese ca "ipoteza microurmelor biologice evidentiate pe haina de fas, esantion maneca dreapta, contin ADN care provine de la VD" este de 1,26 x 10/4 ori mai probabila decat "microurmele biologice evidentiate pe haina de fas, esantion maneca dreapta contin ADN ce provine de la o persoana necunoscuta de sex masculin"; de asemenea, analiza genetica a microurmelor biologice prelevate de pe haina de fas - esantion exterior stanga - a evidentiat un profil ADN unic, apartinand unei persoane de sex masculin; caracterele genetice din profilul ADN de referinta apartinand inculpatului VD se regasesc in totalitate la nivelul probei sus-mentionate.
In fine, raportul de expertiza ADN a stabilit si ca "caracterele genetice din profilul ADN de referinta apartinand numitilor VT, VCV, VT (respectiv tatal si fratii inculpatului VD) nu se regasesc la nivelul probelor.
Asadar, pe baza acestui raport de expertiza se inlatura , fara echivoc, sustinerile de nevinovatie ale inculpatului VD, afirmatia acestuia ca nu a parasit locuinta in noaptea de 28/29.05.2007, ori ca haina de fas ar fi apartinut surorii sale.
Este de subliniat ca, la un moment dat in faza de urmarire penala, inculpatii au recunoscut faptele comise, iar cu ocazia reconstituirii au relatat modalitatea concreta in care le-au savarsit, fara a fi constransi de organele de urmarire penala, aspect care rezulta din vizionarea CD-ului pe care au fost inregistrati (filmata), reconstituirea (proces-verbal aflat la dosar). De asemenea, din vizionarea inregistrata audio-video a declaratiilor date de inculpati rezulta ca acestia nu au fost influentati in declaratiile lor de catre organele de urmarire penala, acestia relatand liber despre modalitatea concreta in care au comis infractiunea de omor.
Afirmatia inculpatilor ca inainte de savarsirea faptei victima i-ar fi injurat si ca l-ar fi lovit cu pumnul in fata de inculpatul VCV nu va fi insusita de instanta, intrucat nu exista probe in acest sens. Aceasta aparare va fi inlaturata in primul rand pentru ca implica o recunoastere neconditionata a faptei, ori in aceasta privinta inculpatii au avut o atitudine oscilanta in faza de urmarire penala, iar in cursul cercetarii judecatoresti au negat comiterea ei. In al doilea rand, chiar si atunci cand au recunoscut faptele sub acest aspect nu au fost sinceri. In aceasta privinta este relevanta declaratia inculpatului VCV, care audiat in faza de urmarire penala, la data de 23.04.2008 (f.131-132) cand a recunoscut fapta a afirmat initial ca, victima nu realiza cine a lovit-o pentru ca apoi sa spuna "CI nu si-a dat seama initial cine il loveste dar pe urma si-a dat seama cine il agreseaza". De asemenea, referindu-se la momentele anterioare comiterii faptei, inculpatul VD a relatat: "Cred ca la un moment dat C. l-a lovit cu pumnul pe VCV, acesta cazand". In fine, trebuie amintit ca inculpatii au fost printre primele persoane audiate in cauza (urmarirea penala fiind inceputa "in rem") si nu s-a constatat ca prezentau leziuni.
Toate aceste imprejurari dovedesc fara echivoc ca acea pretinsa lovitura cu pumnul aplicata in fata inculpatului VCV, nu a existat, astfel ca se exclude si orice aparare a inculpatilor in sensul ca au actionat in stare de provocare, ripostand la actul provocator al victimei. Din aceste considerente instanta apreciaza ca intentia inculpatilor a fost de a se razbuna pe victima, cu care se aflau in conflict, prilej ivit in noaptea de 28/29.05.2007, cand aceasta se intorcea de la serviciu.
Afirmatia inculpatului VD ca ar fi savarsit fapta singur este contrazisa de insasi declaratia sa, data in faza de cercetare judecatoreasca, prin care il acuza in mod direct pe fratele sau, VCV, ocazie cu care a relatat ca : "..singur daca l-as fi intalnit pe CI nu m-as fi incumetat sa-l iau la bataie pentru ca era mult mai mare decat mine".
In acest context trebuie amintit ca inculpatul VD , cu ocazia unei reaudieri din faza de urmarire penala (la un moment in care inculpatul VCV nu era inca arestat) a comunicat comisarului sef GA (seful Serviciului de Investigatii Criminale), care a pretins ca stie numele persoanei care a fost coautor la omor, ca persoana in cauza este fratele sau. In concret, la propunerea ofiterului de politie, de a scrie pe un bilet numele persoanei impreuna cu care a savarsit fapta, inculpatul VD a scris numele fratelui sau, respectiv "VC", dupa care a facut schimb cu biletul pe care ofiterul de politie a scris numele "C". Biletele respective au fost depuse la dosarul de urmarire penala impreuna cu un proces-verbal. La scurt timp dupa acest eveniment (schimb de bilete), la data de 23.04.2008 inculpatul VD a fost de acord sa fie reaudiat si eventual confruntat cu fratele sau in situatia in care nu va recunoaste fapta, ocazie cu care a declarat ca a savarsit omorul impreuna cu VCV). Aceasta declaratie fiind inregistrata si filmata a fost vizionata de instanta, imprejurare in care s-a putut constata cu certitudine ca inculpatul VD nu a fost influentat sau supus la presiuni fizice si psihice de organele de urmarire penala.
La aceeasi data de 23.04.2008, inculpatul VCV a recunoscut savarsirea faptei, in modalitatea descrisa in considerentele hotararii, fiind ulterior retinut si apoi arestat preventiv.
Pentru considerentele aratate, instanta retine vinovatia inculpatilor sub aspectul infractiunii de omor deosebit de grav, prin cruzimi, pentru care au fost trimisi in judecata, fapta prevazuta de art.174 alin.1 rap.la art. 176 alin.1 lit."a" Cod penal.
Procedand la individualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatilor, instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art.72 Cod penal, cu referire la limitele speciale de pedeapsa, pericolul social concret al faptelor comise, urmarile cauzate si persoana inculpatilor.
Sub acest din urma aspect, desi inculpatii nu au antecedente penale si exista date ca anterior comiterii faptei au avut un comportament corespunzator in comunitatea locala din care fac parte ( potrivit caracterizarilor facute de catre unii din martorii audiati in cauza) instanta nu va retine in favoarea acestora circumstante atenuante. Neacordarea de circumstante atenuante se justifica prin aceea ca, nu au manifestat o atitudine constanta de recunoastere a faptei si au ascuns-o cu multa abilitate, ingreunand urmarirea penala. De asemenea, mijloacele si modalitatea concreta in care au suprimat viata victimei CI, pe care au lasat-o sa moara in chinuri, depasind constient si voit limita de suferinte inerente oricarei actiuni de ucidere, constituie alte argumente pentru care nu se justifica aplicarea unor pedepse sub minimul special prevazut de lege.
Nu in ultimul rand, trebuie amintit si ca inculpatii, fiind consateni cu CI au cunoscut situatia familiala a acestuia si au constientizat ca prin savarsirea faptei , cei trei copii minori ai victimei raman fara sprijinul material si moral al tatalui lor, singurul care intretinea familia.
La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere si concluziile referatelor de evaluare intocmite in cauza inculpatilor de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud.
Pentru considerentele aratate si tinand seama de urmarile deosebit de grave ale faptei comise, instanta va dispune condamnarea inculpatilor VD si VCV la cate o pedeapsa de 20 de ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit."a,b" Cod penal pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev.de art. 174 alin.1 Cod penal rap.la art. 176 alin.1 lit."a" Cod penal, cu executare in regim de detentie.
Pedepsele accesorii vor fi aplicate inculpatilor in continutul prevazut de art.64 lit."a" si "b" Cod penal, avand in vedere gravitatea deosebita a faptei comise.
Din pedeapsa aplicata inculpatului VD se va deduce, conform art.88 Cod penal, retinerea si arestarea preventiva incepand cu data de 26.02.2008, la zi.
Din pedeapsa aplicata inculpatului VCV se va deduse in baza aceluiasi text de lege, retinerea si arestul preventiv incepand cu data de 23.04.2008, la zi.
Fata de ambii inculpati se va mentine, conform art.350 alin.1 Cod procedura penala, starea de arest.
In latura civila a cauzei, in baza art.14,346 Cod procedura penala rap. la art. 998, 1003 Cod civil, inculpatii vor fi obligati , in solidar, sa plateasca partii civile OI, suma de 800 lei cu titlul de despagubiri civile, reprezentand daune materiale (cota/parte din cheltuielile cu inmormantarea victimei). Despagubirile civile pretinse de aceasta parte civila vor fi acordate integral, astfel cum au fost pretinse prin constituirea de parte civila, fiind apreciate dovedite prin declaratiile martorilor IM, IMP. Este de mentionat ca aceasta parte civila nu a solicitat daune morale, explicatia fiind aceea ca pe toata durata procesului nu i-a considerat vinovati pe inculpati (desi a participat la aproape toate termenele de judecata), acuzandu-i de comiterea faptei pe membrii familiei D. (familia sotiei victimei). Spre finalul cercetarilor judecatoresti, printr-o declaratie data in sedinta publica din 17.03.2010 a acceptat vinovatia inculpatului VD dar a continuat, fara temei, sa formuleze acuzatii la adresa membrilor familiei D. si sa exprime banuieli fata de sotia victimei (nora sa), partea civila CEF. Relevanta in acest sens este declaratia nepotului partii civile, OI, CB (fiul victimei constituit parte civila in cauza).
In baza dispozitiilor art.14,346 Cod procedura penala rap.la art.999, 1003 Cod civil, inculpatii vor fi obligati in solidar sa plateasca partii civile CEF suma de 6.000 lei, cu titlul de despagubiri civile reprezentand daune materiale (cheltuieli cu inmormantarea victimei si parastasele organizate potrivit Obiceiului locului). Sub acest aspect s-au avut in vedere declaratiile martorilor audiati in cauza, IM, IMP, MV, SV, RIS, precum si chitantele si facturile aflate in dosarul de urmarire penala.
In baza acelorasi texte de lege, inculpatii vor fi obligati, in solidar, sa plateasca daune morale dupa cum urmeaza : 12.500 Euro sau echivalentul in lei al acestei sume la data platii, in favoarea partii civile CEF si cate 10.000 Euro sau echivalentul in lei al acestei sume la data platii, in favoarea fiecaruia dintre copiii minori ai victimei: CBV, CVI si CM. (prin reprezentantul lor legal).
Se vor respinge ca neintemeiate celelalte pretentii civile formulate in cauza de catre partea civila CEF (in nume propriu sau ca reprezentant legal al minorilor).
Prin acordarea daunelor morale s-a avut in vedere necesitatea compensarii suferintelor afective ale sotiei victimei si copiilor sai minori, cauzate de inculpati prin uciderea victimei CI (sotul si tatal acestora). Prejudiciul moral suferit de aceste parti civile necesita o compensatie materiala, in cuantumul aratat mai sus, sub acest aspect avandu-se in vedere "precizarea" la constituirea de parte civila depusa anterior inceperii cercetarii judecatoresti.
In ce priveste cererea partii civile CEF de obligare a inculpatilor la plata a cate 250 lei lunar, cu titlul de renta de intretinere in favoarea fiecaruia dintre cei trei minori ai victimei, instanta o apreciaza neintemeiata.
Pentru a aprecia in sensul celor de mai sus instanta a verificat care au fost veniturile pe care victima le realiza la locul de munca la data savarsirii faptei, precum si cu 6 luni inainte de comiterea ei precum si veniturile care le realiza muncind in gospodarie. Apoi s-a incercat o comparatie cu veniturile pe care victima le-ar fi realizat la locul de munca prin raportare un alt angajat (care are aceeasi incadrare, pregatire si calificare).
Astfel, s-a comunicat de catre S.C."M." S.A. Bistrita ca salariul net realizat de victima CI in luna mai 2007 a fost de 861 lei, acesta beneficiind si de tichete de masa in suma de 140,7 lei. Cu 6 luni inainte de savarsirea faptei, victima realiza la locul de munca un salariu lunar net de 734 lei, facand o medie a veniturilor lunare comunicate de S.C."M." S.A. Bistrita. Daca victima ar fi fost in viata, ar fi realizat venituri simulare cu cele pe care le realiza numitul VI, angajat la S.C."M." S.A. Bistrita, potrivit adresei nr. 2002/8.12.2008 emisa de aceasta societate.
Trebuie relevat ca victima CI a fost angajat la S.C."M." S.A. Bistrita doar cu aproximativ 7 luni inainte de deces (potrivit adresei nr. 865/28.11.2008).
In urma verificarii veniturilor nete lunare realizate de VI dupa savarsirea faptei deduse judecatii se constata ca in medie, aceasta a realizat in anul 2009 (perioada iunie-decembrie) venituri similare cu cele pe care le realiza cu 6 luni inainte de comiterea infractiunii (decembrie 2006 - mai 2007), de aproximativ 600 lei. Ulterior lunii decembrie din 2009, veniturile acestei persoane, avuta in vedere ca titlu de comparatie au scazut potrivit datelor comunicate de S.C."M." S.A. Bistrita.
Avand in vedere aspectele prezentate mai sus cat si sustinerile partii civile CEF, instanta apreciaza ca victima realiza la data comiterii faptei, venituri nete de maxim 1.300 lei lunar (aproximativ 875 lei de la locul de munca si circa 400 lei muncind in gospodarie).
Examinand prin comparatie veniturile victimei cu cele realizate in prezent de un alt angajat al S.C."M." S.A. Bistrita (cu aceeasi incadrare si pregatire), instanta constata ca, daca ar fi fost in viata, CI nu ar fi realizat un salariu net mai mare decat in perioada anterioara decesului.
Copiii victimei beneficiaza de o pensie de urmas totala de 1.050 lei lunar. Comparand aceasta suma cu venitul net lunar pe care il realiza (sau ar fi putut sa-l realizeze) victima, de 1.300 lei, instanta apreciaza ca nu mai exista posibilitatea acordarii unei rente lunare (ca diferenta intre pensia de urmas si cota parte din veniturile nete pe care un parinte o aloca intretinerii copiilor minori). In acest context este de mentionat ca sub acest aspect nu s-au administrat probe din care sa rezulte ca victima aloca intretinerii celor 3 copii minori o cota mai mare decat ? din venituri, care se prezuma de art.86 din Codul familiei.
Pentru aceste considerente, cererea partii civile CEF, de obligare a inculpatilor la renta de intretinere in favoarea copiilor minori ai victimei a fost respinsa. De asemenea, a fost respinsa si cererea partii civile CEF de obligare a inculpatilor, in solidar, la plata in privinta sa a unei rente lunare de intretinere, intrucat nu au fost prezentate probe pentru dovedirea acestei solicitari.
In temeiul art. 7 din Legea nr.7 6/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatii VD si VCV.
De asemenea, se va dispune restituirea catre partea civila CF a corpurilor delicte reprezentand bunuri apartinand victimei inaintate instantei in coletul nr. 3, precum si catre VD a hainei din fas, la ramanerea definitiva a hotararii.
In baza art.191 Cod procedura penala, inculpatul VD va fi obligat sa plateasca statului suma de 5.220 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, din care 140 lei reprezinta onorariul avocatului din oficiu PD (pentru faza de urmarire penala si cercetare judecatoreasca) si 100 lei cota parte din onorariul avocatului din oficiu CG (pentru apararea partilor civile).
In baza aceluiasi text de lege inculpatul VCV va fi obligat sa plateasca in favoarea statului suma de 5.220 lei cu titlul de cheltuieli judiciare, din care 140 lei reprezinta onorariul avocatului din oficiu SD (pentru faza de urmarire penala si cea de cercetare judecatoreasca) si 100 lei cota parte din onorariul avocatului din oficiu CG (pentru apararea partilor vatamate).