Drept civil
Fond funciar.
2. Actiune in nulitatea partiala a titlului de proprietate asupra unui teren reconstituit reclamantului si in privinta caruia paratul a fost obligat sa recunoasca dreptul de proprietate prin hotarare irevocabila.
Puterea de lucru judecat nu se confunda cu autoritatea de care se bucura o hotarare judecatoreasca, ca act de putere a unei autoritati publice, astfel ca, in materie civila ea produce efecte, fie pozitive, fie negative, doar cu privire la partile din proces nu si fata de terti.
Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ.,
dec. nr. 78/R/6 martie 2008, nepublicata
Prin sentinta civila nr. 2624/11.09.2007 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a admis in partea actiunea civila formulata de reclamantii P. I. si P. D., impotriva paratilor S. I., Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrita si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrita-Nasaud.
S-a admis cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii R. P. R. si sotia R. A. si in consecinta: s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlul de proprietate nr. 8987/28.06.200l eliberat pe numele paratului S. I. cu privire la suprafata de 261 mp. din tarlaua 187/11/3, parcela 20/1, ce se suprapune cu portiunea din tarlaua 187 parcela 5 inscrisa in titlul de proprietate nr. 8583/l996 si, in consecinta, s-a dispus reducerea suprafetei parcelei nr. 20/1 de la 366 mp. la 105 mp; s-a luat act de renuntarea reclamantilor la judecarea cererii avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a titlul de proprietate nr. 8987/28.06.2001, cu privire la parcela 20/2 din tarlaua 187/11/3; s-a dispus rectificarea inscrierii din CF 8357 Bistrita operata in favoarea paratului S. I., in sensul reducerii suprafetei de sub nr. top 2412/3/1, de la 414 mp. la 386 mp., urmand ca aceasta sa fie inscrisa in acelasi CF in favoarea paratului sub nr. top nou 2412/3/1/1, iar restul de 28 mp. sa se inscrie in CF 3032 Bistrita sub nr. top nou 2412/3/1/2 in favoarea vechiului proprietar CAP Bistrita, precum si in sensul radierii suprafetei de 233 mp. de la nr. top 2411/b/2/3 si inscrierea acesteia in CF 3032 Bistrita in favoarea vechiului proprietar CAP Bistrita, potrivit completarii la raportul de expertiza si a tabelului de miscare parcelara anexa (cu corectivul ca la rubrica situatia actuala in loc de "CF 8357 si 5094" se va trece "CF 8357", iar la rubrica situatia viitoare in loc de "CF 5094" se va trece "CF 8357") intocmite in cauza de expert judiciar P. I.
Au fost obligati fiecare dintre parati sa plateasca reclamantilor cate 220,20 lei cheltuieli de judecata.
Au fost obligati fiecare dintre parati sa plateasca intervenientilor cate 2,1 lei cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul S. I.
La termenul de judecata din 21 februarie 2008, tribunalul a calificat calea de atac declarata in prezenta cauza ca fiind cea a recursului, in baza prevederilor art. 5 alin.1 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005.
Recursul declarat in cauza nu este fondat.
Asa cum a retinut si prima instanta, reclamantilor li s-a reconstituit dreptul de proprietate, in calitate de mostenitori ai defunctului P. G., eliberandu-se titlul de proprietate nr. 8583/18.04.1996, asupra terenului in suprafata totala de 2 ha 7.100 mp, din care face parte si suprafata de 2.500 mp. situata in intravilanul mun. Bistrita, in tarlaua 187, parcela 5.
Paratul recurent S. I. a contestat acest titlul de proprietate in dosarul nr. 8090/1998 al Judecatoriei Bistrita, actiunea s-a fiind respinsa in mod irevocabil prin sentinta civila nr. 6821/1999, in care s-a statuat cu putere de lucru judecat ca terenul reconstituit in favoarea reclamantilor se suprapune partial cu cel aflat la acea data doar in posesia paratului S. I., pentru care ulterior i s-a eliberat titlul de proprietate atacat in prezenta cauza.
Ulterior paratul a reiterat solicitarea de anulare a acestui titlu, insa actiunea s-a respins, data fiind autoritatea de lucru judecat de care se bucura sentinta civila mentionata anterior.
Mai mult decat atat, prin sentinta civila nr. 3622 din 29 iunie 1998 a Judecatoriei Bistrita, data in dosarul nr. 2990/1998, ramasa irevocabila, printre altele, paratul recurent a fost obligat sa recunoasca dreptul de proprietate al reclamantilor asupra terenului in suprafata de 2500 mp, inscris in titlul de proprietate nr. 8583/l8.04.l996, identificat in tarlaua 187 parcela nr. 5, retinandu-se cu puterea lucrului judecat faptul ca S. I. ocupa din terenul mentionat suprafata de 261 mp, afectand imobilul identificat cu date de carte funciara cu nr. top 2412, suprafata la care nu este indreptatit nici prin prisma sentintei civile nr. 65/1991 a Judecatoriei Bistrita.
Astfel, cum corect a retinut si instanta de fond, beneficiaza de autoritate de lucru judecat doar cele doua sentinte mentionate mai sus.
Sustinerea recurentului cu privire la exceptia puterii de lucru judecat a sentintei nr. 65/1991, pronuntata in contradictoriu doar cu S. A. V. Bistrita, nu poate fi primita, datorita principiului relativitatii lucrului judecat, potrivit caruia hotararea judecatoreasca trebuie sa produca efecte doar intre partile litigante, ea nu trebuie sa creeze situatii avantajoase pentru terti, dar nici sa le dauneze acestora.
Puterea de lucru judecat nu se confunda cu autoritatea de care se bucura o hotarare judecatoreasca, ca act de putere a unei autoritati publice, astfel ca, in materie civila ea produce efecte, fie pozitive, fie negative, doar cu privire la partile din proces nu si fata de terti, iar reclamantii si intervenientii din prezenta cauza nu au fost parti in dosarul nr. 3031/1990 al Judecatoriei Bistrita, astfel ca sentinta civila nr. 65/1991, pronuntata in acest dosar nu le poate fi opusa.
Chiar si in doctrina la care se face trimitere in cererea de recurs, admitandu-se distinctia dintre puterea lucrului judecat si autoritatea lucrului judecat, se retine necesitatea triplei identitati de parti, cauza si obiect, prevazuta de art. 1201 Cod civil, in ambele cazuri.
Nici criticile formulate de recurent fata de expertiza tehnica efectuata in cauza nu sunt fondate. Completarea la raportul de expertiza a fost depus la dosar din data de 7 august 2007, iar de la acea data si pana la inchiderea dezbaterilor din data de 4 septembrie 2007, paratul recurent nu a inteles sa formuleze obiectiuni motivate la aceasta sau sa solicite efectuarea unei noi expertize.
Orice obiectie cu privire la expertiza trebuia formulata in fata instantei de fond, in termenul prevazut de art. 212 alin.2 din Codul de procedura civila, ea nefiind admisibila direct prin cererea de recurs.
Abstractie facand de formularea tardiva a obiectiunilor, tribunalul constata netemeinicia acestora, dat fiind faptul ca, cu ocazia completarii raportului de expertiza expertul a raspuns tuturor obiectiunilor formulate fata de prima lucrare, a masurat atat terenul reclamantilor cat si pe cel al paratului, si concluziile sale se coroboreaza cu cele ale expertizelor efectuate in cele doua dosare mentionate mai sus, opozabile paratului recurent, si cu hotararile irevocabile pronuntate in acestea.
Criticile vizand nemotivarea in fapt si in drept a sentintei sunt vadit neintemeiate, dat fiind faptul ca hotararea cuprinde pe larg motivele de fapt pe care se sprijina si se indica si textul legal care atrage nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 8987/28.06.200l eliberat pe numele paratului S. I., respectiv art. III din Legea nr. 169/1997, iar faptul ca nu s-a precizat expres cazul de nulitate retinut nu este de natura a afecta legalitatea hotararii, atata timp cat se statueaza asupra lipsei indreptatirii paratului la reconstituirea dreptului de proprietate, fiind in mod evident vorba de cazul de nulitate indicat la alin. 1 lit. c al articolului aratat.
Oricum, insuficienta motivare in drept nu poate determina in sine nici modificarea si nici casarea hotararii, ea putand fi suplinita de instanta de control judiciar, atata timp cat solutia pronuntata concorda cu prevederile legale aplicabile in materie.
Este real ca paratului ii sunt aplicabile prevederile art. 24 (fost 23) din Legea 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, insa nu pentru intreaga suprafata cuprinsa in titlul de proprietate, date fiind limitarile impuse de alineatul 11 al aceluiasi articol, potrivit caruia "suprafata terenurilor prevazute in alin. (1), aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, nu poate fi mai mare decat cea prevazuta in actul de atribuire provenit de la cooperativa de productie, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva".
In aceste conditii, constituirea dreptului de proprietate nu putea viza decat suprafata de 100 mp, atribuita antecesoarei paratului recurent in anul 1977.
3