Inexistenta unei dispozitii legale care sa impuna obligarea paratei la incheierea unui contract de concesiune pentru terenul aferent unui apartament dobandit de parata
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE - DOSAR NR.10093/301/2009- DECIZIA CIVILA NR.967/28.09.2010)
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, la data de 09.06.2009, sub nr. 10093/301/2009, reclamantul M.B., reprezentat prin P.G. a chemat-o in judecata pe parata B.P., solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea paratei la incheierea contractului de concesiune pentru terenul aferent apartamentului nr.17, situat in B., str.M.B. nr. 64, bI. L 110, sc. 12, et. 4, sector 3, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Prin sentinta civila nr. 9976/8.10.2009, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a respins ca neintemeiata actiunea reclamantului M.B., prin P.G., in contradictoriu cu parata B.P..
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul M.B., prin P.G., criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Prin decizia civila nr. 350/19.03.2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila a respins apelul formulat de apelantul - reclamant M.B., reprezentat prin P.G., impotriva sentintei civile nr. 9976/8.10.2009, pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 3, in contradictoriu cu intimata - parata B.P., ca nefondat.
Examinand decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs formulate, si analizand actele si lucrarile dosarului, prin raportare la dispozitiile legale relevante, Curtea apreciaza ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Sub un prim aspect, Curtea constata ca, invocand dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila - hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, recurentul M.B. se raporteaza la dispozitiile art. 40 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 si art. 1077 si art. 1080 Cod civil, care reglementeaza executarea silita in natura a obligatiilor, si considera ca aceste dispozitii legale ar impune pronuntarea de catre instantele de judecata a unei hotarari prin care prin care intimata B.P. sa fie obligata la incheierea contractului de concesiune pentru terenul in litigiu.
Or, analizand dispozitiile art. 40 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, republicata, care prevad ca, odata cu dreptul de proprietate asupra constructiilor, in situatia celor realizate in cladiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobandeste si o cota parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, Curtea nu poate stabili ca aceste dispozitii legale determina obligatia incheierii unui contract de concesiune, in absenta acordului paratei B.P., pe care instanta ar trebui sa-l suplineasca, ci, dimpotriva, ca dreptul de concesiune asupra terenului, corespunzator cotei dreptului de proprietate, decurge ex lege, ceea ce ar fi suficient, in opinia acestei instante, pentru a justifica obligarea proprietarului constructiei de a plati taxa de concesiune aferenta terenului si corespunzatoare dreptului.
In acelasi sens, nici dispozitiile art. 1077(Nefiind indeplinita obligatia de a face, creditorul poate asemenea sa fie autorizat a o aduce el la indeplinire, cu cheltuiala debitorului.) si art. 1080 Cod civil (Diligenta ce trebuie sa se puna in indeplinirea unei obligatii este totdeauna aceea a unui bun proprietar. Aceasta regula se aplica cu mai mare sau mai mica rigoare in cazurile anume determinate de aceasta lege.) nu impun unei persoane obligatia de a incheia un astfel de contract de concesiune, dispozitiile art. 1077 Cod civil reglementand doar posibilitatea ca, in cazul nerespectarii obligatiilor de a face, creditorul sa fie autorizat de instanta judecatoreasca sa le aduca el la indeplinire, in contul debitorului.
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciaza ca instanta de apel a pronuntat o solutie legala si temeinica, ce nu se impune a fi reformata in cauza, astfel incat, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - reclamant M.B., prin P.G. impotriva deciziei civile nr. 350/19.03.2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila, in contradictoriu cu intimata - parata B.P..