Conflict de munca avand ca obiect actiune prin care angajatorul solicita obligarea salariatului la plata de despagubiri pentru prejudiciul material cauzat. Depunerea de noi inscrisuri in recurs ca dovezi in sprijinul ipotezei ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a salariatului. Recurs admis.
- Codul Muncii, art. 270 alin. 1 Tribunalul si-a intemeiat solutia de respingere a cererii reclamantului in esenta, pe retinerea faptului ca documentele depuse de reclamanta nu au fost depuse in copie certificata, neavand valoare probatorie.
Curtea apreciaza ca prin inscrisurile depuse in faza recursului, recurenta a facut dovada angajarii raspunderii civile delictuale, respectiv a prejudiciului produs de catre intimatul-parat, care, in calitate de angajat, a folosit telefonul de serviciu in interes personal, creand astfel un prejudiciu in patrimoniul angajatorului.
Astfel, intimatul avea calitatea de salariat al S.R.R., recurenta in prezenta cauza, la data realizarii prejudiciului, fiind incadrat cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata incepand cu data de 27.03.2000 pana la data de 01.08.2007. Pentru exercitarea atributiilor de serviciu, in data de 02.11.2004, intimatul a primit un telefon de serviciu conform extrasului din Registrul cu numere de telefon ale angajatilor SRR, depus la dosar. In urma verificarilor efectuate de Controlul Financiar de Gestiune s-a constatat ca intimatul a efectuat o serie de apeluri ale unor numere de telefon, cu suprataxa, apeluri facute in interes personal, catre serviciile "enjoy messages" asa cum rezulta din desfasuratoarele lunare preluate de la societatea de telefonie mobila si depuse la dosar.
Fapta ilicita a salariatului savarsita in legatura cu munca sa consta in nerespectarea unei obligatii contractuale, aducandu-se prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al angajatorului.
Obligatia incalcata este prevazuta in Contractul colectiv de munca la nivel de SRR la art.141, prin care este interzis salariatilor folosirea bazei materiale (tot ceea ce angajatorul pune la dispozitia salariatului in vederea exercitarii atributiilor de serviciu) in interes personal, iar potrivit art.134 din CCM salariatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte prevederile continute in acesta.
Este intotdeauna cert, prejudiciul actual, deci prejudiciul deja produs la data cand se pretinde repararea lui. Astfel, convorbirile efectuate de intimat in interes personal au avut loc in perioada 01.03.2006 - 31.01.2007, inainte de data introducerii cererii de chemare in judecata, iar cuantumul acestuia este de 61,61 lei conform documentului contabil nr.1300003386 din data de 31.10.2007.
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA CIVILA NR. 2683 DIN 9 IUNIE 2010 Prin sentinta civila nr. 7492/26.11.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta S.R.R. in contradictoriu cu paratul A.G..
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca paratul a fost salariatul reclamantei, raporturile de munca dintre parti incetand la data de 01.08.2007, in baza prevederilor art. 55 lit. b) din Codul muncii.
Reclamanta pretinde ca pe perioada derularii raporturilor de munca paratul ar fi creat prin fapta sa culpabila si in legatura cu munca acestuia un prejudiciu de 61,61 lei, prin folosirea telefonului mobil in scopuri personale.
In conformitate cu prevederile art. 270 alin.1 din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
Raspunderea patrimoniala a salariatului reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, avand aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de munca.
Din analiza prevederilor art. 270 alin.1 din Codul muncii rezulta ca, pentru a fi antrenata raspunderea patrimoniala a angajatului, este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii de fond intre care existenta unui contract de munca valabil incheiat, calitatea de salariat la unitatea pagubita, existenta unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicita si personala a salariatului savarsita in legatura cu munca sa, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia salariatului.
In legatura cu intrunirea cumulativa a conditiilor raspunderii patrimoniale enumerate mai sus, Tribunalul a retinut mai multe aspecte.
Astfel, producerea unei pagube in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale.
Inexistenta prejudiciului sau imposibilitatea dovedirii lui conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza, potrivit maximei "idem est non esse et non probari". Tot astfel, in lipsa faptei ilicite nu poate fi atrasa raspunderea patrimoniala a angajatului in cauza.
Dovedirea in instanta a existentei prejudiciului in patrimoniul angajatorului creat prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu a salariatului, cade in sarcina angajatorului.
In acest context revine angajatorului sarcina de a dovedi atat existenta cat si intinderea prejudiciului, respectiv caracterul real si cert al acestuia, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe sa rezulte neindoielnic atat existenta cat si intinderea cuantumului pagubei. Angajatorului ii revine de asemene sarcina probarii faptei ilicite a salariatului, generatoare a prejudiciului pretins.
In cauza, din analiza inscrisurilor depuse in probatiune de parti Tribunalul a retinut faptul ca reclamanta nu a facut dovada producerii unui prejudiciu real si cert in patrimoniul acesteia, pe baza unor inscrisuri contabile si cu valoare probatorie si a unor date economice concrete, intrucat din documentele depuse la dosarul cauzei nu s-a putut stabili cu certitudine existenta pagubei si intinderea cuantumului acesteia.
In privinta prejudiciului produs prin folosirea telefonului mobil de serviciu in scopuri personale, Tribunalul a constatat ca reclamanta nu a facut dovada lipsita de orice echivoc a existentei prejudiciului reclamat, a intinderii acestuia, a producerii prejudiciului ca urmare a savarsirii unor fapte culpabile de catre parat si a existentei unei legaturi de cauzalitate intre prejudiciul pretins si fapta salariatului parat.
Astfel, desi reclamantei i s-a pus in vedere de catre instanta sa depuna la dosar documente din care sa rezulte existenta prejudiciului, incredintarea telefonului mobil catre parat, dovada platii sumelor pretinse de la parat, etc, aceasta nu s-a conformat si nu a inteles sa-si dovedeasca pretentiile cu acte doveditoare cu forta probanta.
Reclamanta intelege sa dovedeasca existenta prejudiciului cu inscrisurile de la dosar, intitulate "invoice information" din care ar rezulta efectuarea unor apeluri speciale de pe numarul de telefon 0743123633, inscrisuri ce poarta pe unul din exemplare mentiunea olografa "AG".
Aceste documente nu sunt depuse in copie certificata, nu au valoare probatorie, nereprezentand inscrisuri cu valoare contabila ce stau la baza inscrierilor in contabilitatea unitatii, nu dovedesc faptul ca reclamanta este abonatul caruia ii apartine numarul de telefon la care se refera cuprinsul acestora, nu reprezinta o factura emisa de operatorul de telefonie mobila Orange Romania SA ci doar o posibila detaliere a unor facturi ce nu au fost depuse la dosar pentru a se putea verifica documentul din care fac parte, nu reprezinta o dovada a achitarii vreunei facturi de catre reclamanta catre operatorul de telefonie mobila si pe cale de consecinta incarcarea reclamantei cu aceste cheltuieli prin diminuarea activului sau cresterea pasivului, nu dovedesc ca numarul de telefon in cauza a fost atribuit paratului si ca acesta ar fi detinut si folosit telefonul in discutie si ar fi efectuat in perioada 01.03.2006-31.01.2007, apeluri telefonice si mesaje catre un numar de telefon cu suprataxa, ce nu au fost efectuate in interes de serviciu.
In plus, reclamanta nu a prezentat instantei un mod de calcul al prejudiciului, din care sa rezulte intinderea acestuia, calcul care sa poata fi verificat cu dovezile anexate respectiv daca suma pretinsa este cea din petitul actiunii, de 61,61 lei sau suma mai mare, a cererii de chemare in judecata, de 88, 26 lei si nici de unde ar rezulta aceasta, avand in vedere ca prin insumarea debitelor din desfasuratorul depus nu rezulta niciuna din cele doua sume pretinse.
In acest context era necesar atat prezentarea unui mod de calcul al sumei pretinse cat si ca din documente contabile sa rezulte cu certitudine existenta si intinderea exacta a creantei ce ar urma sa fie recunoscuta reclamantei si-deci a debitului la care ar trebui obligat paratul, intrucat nu se poate sti care este pana la urma suma de achitat de catre parat si in final care din aceste sume au fost inscrise ca prejudiciu in contabilitatea reclamantei
Or, fata de caracterul echivoc al inscrisurilor depuse si fata de lipsa unor documente doveditoare cu valoare probatorie Tribunalul nu a putut stabili existenta vreunui prejudiciu in baza unor "desfasuratoare" ce nu prezinta un mod de calcul care sa poata fi verificat si sustinut de materialul probator administrat in cauza se retine ca unitatea nu a facut dovada existentei certe a prejudiciului si a intinderii acestuia, prejudiciu reflectat in diminuarea activului patrimonial ceea ce presupune cu necesitate ca unitatea sa prezinte inscrisuri si alte probe din care sa rezulte neindoielnic existenta si intinderea pagubei, probe pe care unitatea reclamanta nu le-a produs.
Mai mult, reclamanta nu a depus la dosarul cauzei eventualele documente din care sa rezulte fapta culpabila a salariatului cat si existenta unor obligatii ale acestuia cuprinse in contractul individual de munca, fisa postului, contractul colectiv de munca sau regulamentele interne, obligatii incalcate de salariatul parat prin fapta sa.
Astfel, reclamanta nu a depus la dosarul cauzei nici macar contractul individual de munca al paratului pentru a se putea verifica daca acesta era in perioada la care se refera pretentiile reclamantei 01.03.2006-31.01.2007, salariatul acesteia si in ce functie si cu atat mai putin nu s-a depus fisa postului paratului pentru a se putea verifica ce atributii de serviciu avea salariatul si care ar fi fost incalcate prin fapta invocata de reclamanta.
S-a mai retinut de catre Tribunal ca desi reclamanta face referire in cererea de chemare in judecata la existenta unui act de control intocmit in urma controlului financiar de gestiune care ar retine si crearea prejudiciului reclamat, la existenta unor prevederi in Contractul Colectiv de Munca la nivelul unitatii si in Regulamentele Interne ale SRR, din care ar rezulta existenta unor prevederi pe care salariatul le-ar fi incalcat, nu s-a depus la dosarul cauzei niciunul din aceste inscrisuri pentru a da posibilitate instantei sa verifice in ce conditii se folosea si incredinta baza materiala de catre si catre salariati si daca din perspectiva acestor prevederi se poate retine existenta vreunei fapte ilicite a paratului.
Nu rezulta ca in vederea executarii sarcinilor de serviciu potrivit fisei postului paratului i-ar fi fost incredintat pe baza de proces verbal de predare-primire telefonul mobil avand atribuit numarul 0743123633, daca exista un anumit numar de minute incluse in abonament care sa fie folosite in interes de serviciu si nici daca exista un anumit plafon maxim aprobat a fi utilizat de catre salariati sau daca salariatii putea efectua convorbiri pana la o anumita suma sau ca exista prevederi din care rezulta ca depasirea acestor plafoane va fi suportata de angajat.
In acest context, tribunalul constata ca nu exista nici dovezi ale existentei prejudiciului in cuantum de 61,61 Iei sau 88,26 lei pretins de reclamanta si nici ale savarsirii unor fapte culpabile de catre parat si a existentei unei legaturi de cauzalitate intre prejudiciul pretins si fapta salariatului parat.
In concluzie, din intreaga reglementare rezulta ca raspunderea patrimoniala a salariatului poate fi angajata numai in cazul dovedirii producerii unui prejudiciu in patrimoniul societatii angajatoare printr-o fapta personala si ilicita a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa, conditii ale raspunderii patrimoniale a caror dovada nu a fost facuta de catre reclamanta, cu consecinta exonerarii de raspundere a salariatului in cauza, actiunea a fost respinsa sub acest aspect, ca neintemeiata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs motivat in termen legal reclamanta, criticand solutia pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
In motivarea recursului se arata ca in temeiul art. 129 C. pr. civ., instanta trebuia sa puna in vedere reclamantei sa depuna la dosar inscrisurile cu privire la care a apreciat ca ar fi dovedit pretentiile deduse judecatii.
Intimatul nu a formulat intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Recurenta-reclamanta a investit instanta cu o cerere prin care s-a solicitat obligarea paratului la plata sumei de 61,61 lei reprezentand prejudiciul adus Societatea Romana de Radiodifuziune prin folosirea telefonului mobil de serviciu in scopuri personale.
Tribunalul si-a intemeiat solutia de respingere a cererii reclamantului in esenta, pe retinerea faptului ca documentele depuse de reclamanta nu au fost depuse in copie certificata, neavand valoare probatorie.
Curtea apreciaza ca prin inscrisurile depuse in faza recursului, recurenta a facut dovada angajarii raspunderii civile delictuale, respectiv a prejudiciului produs de catre intimatul-parat, care, in calitate de angajat, a folosit telefonul de serviciu in interes personal, creand astfel un prejudiciu in patrimoniul angajatorului.
Astfel, intimatul avea calitatea de salariat al S.R.R., recurenta in prezenta cauza, la data realizarii prejudiciului, fiind incadrat cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata incepand cu data de 27.03.2000 pana la data de 01.08.2007. Pentru exercitarea atributiilor de serviciu, in data de 02.11.2004, intimatul a primit un telefon de serviciu conform extrasului din Registrul cu numere de telefon ale angajatilor S.R.R., depus la dosar. In urma verificarilor efectuate de Controlul Financiar de Gestiune s-a constatat ca intimatul a efectuat o serie de apeluri ale unor numere de telefon, cu suprataxa, apeluri facute in interes personal, catre serviciile "enjoy messages" asa cum rezulta din desfasuratoarele lunare preluate de la societatea de telefonie mobila si depuse la dosar.
Fapta ilicita a salariatului savarsita in legatura cu munca sa consta in nerespectarea unei obligatii contractuale, aducandu-se prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al angajatorului.
Obligatia incalcata este prevazuta in Contractul colectiv de munca la nivel de S.R.R. la art.141, prin care este interzis salariatilor folosirea bazei materiale (tot ceea ce angajatorul pune la dispozitia salariatului in vederea exercitarii atributiilor de serviciu) in interes personal, iar potrivit art.134 din CCM salariatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte prevederile continute in acesta.
Este intotdeauna cert, prejudiciul actual, deci prejudiciul deja produs la data cand se pretinde repararea lui. Astfel, convorbirile efectuate de intimat in interes personal au avut loc in perioada 01.03.2006 - 31.01.2007, inainte de data introducerii cererii de chemare in judecata, iar cuantumul acestuia este de 61,61 lei conform documentului contabil nr.1300003386 din data de 31.10.2007.
Dovada ca recurenta este abonatul caruia ii apartine numarul de telefon, este Cererea de suplimentare SIM-uri impreuna cu anexa, din 26 octombrie 2004, numarul de telefon al paratului regasindu-se la pozitia 14 din anexa.
Operatorul de telefonie mobila emite lunar pentru S.R.R. cate patru facturi consolidate, fiecarei facturi apartinandu-i cate un cod de abonat. Unui cod de abonat ii sunt atribuite mai multe numere de telefon; numarul de telefon al paratului se regaseste pe inscrisurile denumite "invoice information" emise de operatorul de telefonie mobila depuse la dosar. Legatura intre aceste "invoice information" si factura fiscala consolidata, platita de reclamanta, este data de identitatea intre numarul facturii si numarul facturii detaliate (invoice information) pentru numarul respectiv. Astfel pentru codul de abonat 0132788175 din care face parte numarul de telefon 0743123633 al intimatului A.G. s-a emis factura fiscala consolidata lunar, achitata cu ordin de plata de S.R.R.
Din actele depuse la dosarul cauzei reiese atat existenta cat si intinderea prejudiciului, respectiv caracterul real si cert al acestuia, rezultand totodata atat existenta cat si intinderea cuantumului pagubei - 61,61 lei.
Apararea intimatului-parat in sensul ca in nota de lichidare intocmita la data de 30.08.2007 nu este mentionata suma pretinsa prin actiune este lipsita de relevanta, pentru ca, pe de o parte, constatarea prejudiciului s-a facut anterior intocmirii notei de lichidare, noi, pe de alta parte lipsa acestei mentiuni nu poate conduce la exonerarea de raspundere pentru fapta (dovedita) de a fi folosit telefonul de serviciu in interes personal.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., rap. la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., recursul va fi admis iar sentinta va fi modificata in parte, in sensul admiterii actiunii.