Litigiu de asigurari sociale avand ca obiect obligarea Casei de Pensii la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei pentru limita de varsta conform OUG nr. 4/2005. Neindeplinirea de catre autorul actiunii a cerintei de a fi prestat activitati incadrate in grupe superioare de munca pe perioadele prevazute de lege. Inaplicabilitatea dispozitiilor Deciziei in Interesul Legii nr. 40/2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite.
- Legea nr. 3/1977 art.14, OUG nr. 4/2005 art. 1 si 4 Din reglementarea cuprinsa in art.14 din Legea nr.3/1977 rezulta ca legislatia anterioara permitea numai barbatilor care au desfasurat peste 25 de ani de munca incadrata in grupa a II-a sa obtina pensie atat cu reducerea stagiului general de cotizare de 30 de ani la 25 de ani, cat si cu reducerea varstei de pensionare de la 62 de ani la 57 de ani. In cazul femeilor, vechimea in munca de 25 de ani se pastreaza, dar se reduce varsta de pensionare de la 57 de ani la 52 de ani.
Ori, in masura in care legea in vigoare pana la data de 01.04.2001 permitea salariatului deschiderea dreptului de asigurare sociala pe baza a 25 de ani de munca in grupa a II-a, conform reglementarii expuse anterior, cu reducerea corespunzatoare a varstei de pensionare, beneficiul legii trebuie pastrat si la aplicarea noii legi in sensul ca punctajul mediu anual calculat la reevaluarea pensiei pe temeiul OUG nr. 4/2005 sa fie determinat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
In cauza insa, intimatul reclamant nu indeplineste conditia vechimii de 25 de ani in fosta grupa a II-a de munca deoarece, conform fisei de pensie, a realizat numai 24 de ani, 4 luni si 16 zile. Pentru aceasta vechime, cu aplicarea adaosului prevazut de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, adica de 6 ani, rezulta o vechime de 30 de ani, mentionata in decizia initiala de pensie. Preluand aceasta din urma cifra, fara a o corobora cu alte inscrisuri existente la dosarul cauzei, respectiv fisa de pensie, si fara a cerceta in vreun fel apararea paratei expusa in intampinare, tribunalul a facut o gresita aplicare a normelor pe care le-a citat.
In concluzie, dispozitiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, in interpretarea obligatorie data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite prin decizia in interesul legii nr.40/22 septembrie 2008 (publicata in Monitorul Oficial nr. 334 din 20 mai 2009), nu permit recalcularea drepturilor de pensie ale intimatului-reclamant pe baza unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, concluzia tribunalului asupra stagiului de 25 de ani fiind gresita.
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA CIVILA NR. 2512 R DIN 2 IUNIE 2010
Prin cererea inregistrata la data de 20.10.2009 pe rolul Tribunalului Calarasi, reclamantul V.B a chemat in judecata pe parata C.J.P.C. solicitand obligarea paratei de a emite o decizie de recalculare a pensiei pentru limita de varsta si vechime integrala, conform dispozitiilor O.U.G. nr.4/2005, in care, la stabilirea punctajului mediu anual, sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum si obligarea paratei la plata diferentelor dintre pensia cuvenita si pensia incasata incepand cu 01.05.2006.
Prin sentinta civila nr.1575/04.11.2009, Tribunalul Calarasi a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru pretentiile anterioare datei de 20.10.2006; a admis in parte actiunea formulata de reclamantul V.B.; a obligat parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 ani; a obligat parata catre reclamant la plata diferentelor dintre pensia recalculata potrivit sentintei si pensia incasata, incepand cu data de 20.10.2006; a respins capatul de cerere privind plata diferentelor de pensie pe perioada 01.05.2006-19.10.2006.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca prin decizia nr. 29528/02.03.1984 pentru acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta cu vechime integrala, dreptul la pensie al reclamantului a fost stabilit cu incepere de la data de 23.01.1984, pe baza unui vechimi totale in munca de 30 ani, 2 luni si 16 zile in grupa II a de munca.
A fost considerata nefondata apararea paratei in sensul ca stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat la determinarea punctajului mediu anual cuvenit reclamantului este de 30 de ani, conform art. 8 din Legea 3/1977, fata de prevederile art. 2 alin1 si alin 3 din Normele metodologice cuprinse in anexa la HG nr. 1550/2005 si ale art. 14 alin. 1 si alin. 3 din Legea 3/1977.
Astfel, din coroborarea prevederilor aliniatului 1 si cele ale aliniatului 3 ale art.2 din Normele metodologice cuprinse in anexa la HG nr. 1550/2005, rezulta ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului este echivalent cu vechimea in munca necesara, potrivit art. 14 alin 3 si alin 1 din Legea nr. 3/1977, pentru deschiderea dreptului sau la pensie. Din economia dispozitiilor art.14 din Legea nr.3/1977 rezulta ca legiuitorul nu a urmarit doar reducerea varstei de pensionare a salariatilor care au prestat activitate in grupele I si II de munca, in conditiile expuse in acest text legal, ci si reducerea vechimii totale in munca necesare pentru pensionare.
Prin urmare, tribunalul a constatat ca 25 de ani lucrati in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa II de munca echivaleaza cu 30 de ani lucrati in conditii normale.
Mai mult decat atat, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in solutionarea unui recurs in interesul legii, a statuat prin decizia nr.40 din data de 22.09.2008 pronuntata in dosar nr. 16/2008 ca dispozitiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala.
De asemenea, prima instanta a inlaturat si sustinerea paratei ca reclamantul nu ar avea vechimea de 25 de ani in grupa a II a, potrivit fisei de pensie nr.723/24.01.1984, deoarece din decizia nr. 29528/02.03.1984, care constituie ultimul act al procesului de stabilire a pensiei, rezulta in mod indubitabil ca vechimea totala in munca in grupa a II a este de 30 ani, 2 luni si 16 zile.
Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, tribunalul a retinut ca prin modul gresit de recalculare a pensiei, reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciu ce se impune a fi reparat. Avand in vedere ca termenul general de prescriptie pentru orice drept banesc este de 3 ani, s-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune in ceea ce priveste drepturile anterioare datei de 20.10.2006 si s-au respins pretentiile reclamantului privind plata diferentelor de pensie pe perioada 01.05.2006-19.10.2006, ca fiind prescrise.
Tribunalul a obligat insa parata la plata catre reclamant a diferentelor dintre pensia recalculata incepand cu data de 20.10.2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs la data de 16.12.2009 parata C.J.P.C, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale la data de 19.01.2010.
In motivarea recursului intemeiat pe dispozitiile art.3041 din Codul de procedura civila, recurenta a sustinut nelegalitatea si netemeinicia hotararii data de instanta de fond si a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate si respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
Se arata ca, potrivit prevederile art.2 alin.(1) din HG nr. 1550/2004, "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data inceperii operatiunilor de evaluare", iar la acelasi articol la alin.(3) se stipuleaza ca "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 12001, stagiul complet de cotizare utilizat Ia determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
Sustine astfel recurenta parata ca reclamantul a beneficiat doar de acordarea pensiei mai devreme decat daca ar fi desfasurat activitate in grupa a IlI-a de munca. Nesocotind probele existente la dosar, instanta de fond a pronuntat o hotarare cu interpretarea eronata a dispozitiilor legale.
Intimatului i s-a emis o decizie in baza OUG nr.4/2005, acesta primind si o pensie majorata in urma recalcularii.
Acesta a beneficiat de prevederile art.14 din Legea nr.3/1977 doar pentru a putea beneficia de acordarea pensiei mai devreme, reducandu-i-se varsta de pensionare datorita faptului ca a lucrat In grupa speciala de munca. In prezent, Legea nr.3/1977 nu mai este in vigoare si nici nu ultraactiveaza.
Prin urmare, recalcularea se face in noile conditii legale cu toata perioada de cotizare, conform stagiului de cotizare prevazut de legea in vigoare. Recalcularea s-a facut in baza prevederilor HG nr.1550/2004 si a OUG nr.4/2005, stagiul de cotizare care trebuie utilizat, fiind cel prevazut de aceste prevederi legale, anume 30 de ani.
In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri, fiind depuse la dosar de catre recurenta parata Casa Judeteana de Pensii urmatoarele: decizie nr. 29528/30.03.2005 privind recalcularea pensiei in sistemul public, buletin de evaluare nr. 29528/01.10.2004, decizia nr. 29528/01.10.2008 privind recalcularea drepturilor de pensie in conformitate cu prevederile OUG nr. 100/2008.
Examinand motivele de recurs fata de hotararea recurata si probele administrate in cauza, cercetand pricina sub toate aspectele invocate dupa cum dispune art.3041 Cod procedura civila, Curtea constata recursul fondat pentru urmatoarele considerente:
Desi recursul este intemeiat in drept pe dispozitiile art. 3041 Cod de procedura civila, care permit examinarea cauzei sub toate aspectele, in realitate, criticile recurentei-parate se subsumeaza motivului se recurs prevazut de art.304 pct. 9 Cod procedura civila, deoarece se sustine ca hotararea este nelegala si netemeinica, fiind pronuntata cu interpretarea si aplicarea gresita a legilor in materia asigurarilor sociale.
Recurenta indica in cererea de recurs textele de lege pe care considera ca instanta de fond le-a aplicat gresit, adica Legea nr.3/1977, Legea nr.19/2000, HG nr.1550/2004 si OUG nr.4/2005. Cu alte cuvinte, recurenta critica concluzia instantei de fond asupra stagiului complet de cotizare de 25 de ani care s-a dispus a fi luat in calcul la reevaluarea pensiei intimatului-reclamant.
Asadar, Curtea are a verifica daca hotararea atacata este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, in sensul de a nesocoti o norma de drept substantial sau de a interpreta eronat o norma juridica aplicabila litigiului.
Este de observat ca drepturile de pensie ale intimatului-reclamant au fost deschise la 01.05.1984, fiind emisa decizia nr.29528/02.03.1984, in temeiul Legii nr.3/1977 de catre Consiliul Popular al Judetului Calarasi - Comisia de Pensii. Se mentioneaza in aceasta decizie vechimea totala in munca de 41 de ani, 6 luni si 4 zile, intregita la 42 de ani, din care 30 de ani, 2 luni si 16 zile de activitate in grupa a II-a de munca, precum si 11 ani, 3 luni si 18 zile in grupa a III-a de munca.
Ulterior, drepturile de pensie ale intimatului-reclamant au fost supuse recalcularii prevazute de OUG nr. 4/2005, determinandu-se punctajul mediu anual si cuantumul pensiei dupa procedura prevazuta de art.78 din Legea nr.19/2000. A fost emisa in acest sens decizia de pensie nr. 29528/30.03.2005 in care punctajul mediu anual a fost calculat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, aspect contestat de catre reclamant in cauza de fata.
Contrar opiniei Tribunalului, Curtea apreciaza ca acest stagiu complet de cotizare este de 30 de ani, iar nu stagiul de cotizare de 25 de ani prevazut de art.14 din Legea nr.19/2000, pentru grupa a II-a de munca.
Intrucat drepturile de pensie ale intimatului-reclamant s-au deschis in baza legii anterioare, Legea nr.3/1977, recurenta-parata a dat eficienta dispozitiilor art.4 raportat la art.1 din OUG nr.4/2005, precum si dispozitiilor art.2 alin.1 si 3 din anexa 1 la HG nr.1550/2004 care cuprinde normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public. Asadar, stagiul complet de cotizare in cazul intimatului trebuie sa fie cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Ori, art.8 din Legea nr.3/1977 prevedea faptul ca are dreptul la pensie pentru munca depusa si limita de varsta personalul muncitor cu o vechime in munca de minim 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile si cu conditia implinirii varstei de 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile. Asadar, era instituita o dubla conditie, o vechime in munca si implinirea unei anumite varste de pensionare.
In art.14 din Legea nr.3/1977 se prevedea o situatie speciala pentru persoanele care au lucrat efectiv in locuri care se incadrau in baza legii in grupa I sau a II-a de munca, stipulandu-se urmatoarele: "(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cate: a) un an si sase luni pentru grupa I de munca; b) un an si trei luni pentru grupa II de munca. (2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea varstei de: a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii; b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile. (3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin.(1) sunt pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atat barbatii cat si femeile din grupa I de munca si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca. (4) Persoanele care au vechime in munca prevazuta de lege si au lucrat efectiv cel putin 15 ani in locurile incadrate in grupa I de munca sau cel putin 20 ani in locurile incadrate in grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reduca varsta de pensionare prevazuta de art.8 alin.2, in mod proportional cu anii lucrati in grupele I sau II de munca, dar nu mai putin de 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii, sau 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile".
Din reglementarea cuprinsa in art.14 din Legea nr.3/1977 rezulta ca legislatia anterioara permitea numai barbatilor care au desfasurat peste 25 de ani de munca incadrata in grupa a II-a sa obtina pensie atat cu reducerea stagiului general de cotizare de 30 de ani la 25 de ani, cat si cu reducerea varstei de pensionare de la 62 de ani la 57 de ani. In cazul femeilor, vechimea in munca de 25 de ani se pastreaza, dar se reduce varsta de pensionare de la 57 de ani la 52 de ani.
Ori, in masura in care legea in vigoare pana la data de 01.04.2001 permitea salariatului deschiderea dreptului de asigurare sociala pe baza a 25 de ani de munca in grupa a II-a, conform reglementarii expuse anterior, cu reducerea corespunzatoare a varstei de pensionare, beneficiul legii trebuie pastrat si la aplicarea noii legi in sensul ca punctajul mediu anual calculat la reevaluarea pensiei pe temeiul OUG nr. 4/2005 sa fie determinat prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
In cauza insa, intimatul reclamant nu indeplineste conditia vechimii de 25 de ani in fosta grupa a II-a de munca deoarece, conform fisei de pensie, a realizat numai 24 de ani, 4 luni si 16 zile. Pentru aceasta vechime, cu aplicarea adaosului prevazut de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, adica de 6 ani, rezulta o vechime de 30 de ani, mentionata in decizia initiala de pensie. Preluand aceasta din urma cifra, fara a o corobora cu alte inscrisuri existente la dosarul cauzei, respectiv fisa de pensie, si fara a cerceta in vreun fel apararea paratei expusa in intampinare, tribunalul a facut o gresita aplicare a normelor pe care le-a citat.
In concluzie, dispozitiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, in interpretarea obligatorie data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite prin decizia in interesul legii nr.40/22 septembrie 2008 (publicata in Monitorul Oficial nr. 334 din 20 mai 2009), nu permit recalcularea drepturilor de pensie ale intimatului-reclamant pe baza unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, concluzia tribunalului asupra stagiului de 25 de ani fiind gresita.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art.312 alin.3 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, Curtea va admite recursul si va modifica hotararea tribunalului in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.