Insuficienta motivare a sentintei. Cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 9. Articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. avand in vedere ca instanta de fond nu a motivat solutia data Decizie nr. 632 din data de 21.10.2009
pronunțată de Tribunalul Prahova

Deliberand asupra recursului penal de fata, constata urmatoarele:
Prin s.p. nr. 789/21.04.2009 a Judecatoriei Ploiesti, in baza art. 2781 alin. 8 lit. a C.pr.pen., s-a respins ca nefondata plangerea formulata de petentul B.A. impotriva Rezolutiei nr. 3615/P/2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti si a Rezolutiei nr.2703/II/2/2008 a Prim Procurorului de pe langa Judecatoria Ploiesti, in contradictoriu cu intimatii C.G. si C.M., fiind mentinuta solutia dispusa prin actele atacate.
In baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 100 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat .
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca prin Rezolutia nr.3615/P/2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorii C.Mi. si C.G. sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala prevazuta de art.180 alin.2 C.pen, considerandu-se ca fapta nu a fost savarsita de acestia.
Prin Rezolutia nr.2703/II/2/2008 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, a fost respinsa plangerea petentului B.A., fiind mentinuta solutia dispusa prin Rezolutia nr.3615/P/2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti.
Instanta de fond, cercetand actele dosarului, a apreciat ca cele doua rezolutii sunt legale si temeinice, probatoriul administrat in cauza, atat in fata instantei, cat si in cursul urmaririi penale, fiind suficient in a crea convingerea completului de judecata ca urmarirea penala a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs petentul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurentul a reiterat exceptia de nulitate a declaratiilor martorilor, intrucat au fost scrise pe coala alba, iar nu pe formularul specific, fara sa fie consemnat juramantul de martor.
Cu ocazia sustinerilor recursului, petentul a mai invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 9, avand in vedere ca instanta de fond nu a motivat solutia data .
Tribunalul, examinand hotararea recurata in raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 3856 alin. 3 C.p.p., constata ca recursul este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art. 2781 C.p.p., dupa respingerea plangerii facute potrivit disp. Art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
Dispozitiile procedurale speciale cuprinse in art. 2781 C.p.p. si care reglementeaza procedura de solutionare a plangerii formulate impotriva solutiilor de netrimitere in judecata, se completeaza cu dispozitiile generale cuprinse in Titlul II, Capiltolul II al Codului de procedura penala, care reglementeaza judecata in prima instanta.
Art. 356 C.p.p. reglementeaza continutul partii expozitive a unei sentinte penale, dispozitii din care reiese ca instanta are obligatia de a analiza in concret probele care au servit ca temei pentru pronuntarea unei solutii in cauza.
Examinand sentinta penala atacata, Tribunalul constata ca intr-adevar motivarea concreta a solutiei primei instante este mai mult decat lapidara, practic necuprinzand temeiurile concrete care au dus la formarea convingerii instantei in sensul ca cele doua rezolutii sunt legale si temeinice, urmarirea penala fiind efectuata cu respectarea dispozitiilor legale.
In legatura cu motivarea oricarei solutii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat, in mai multe cauze, inclusiv impotriva Romaniei, ca aceasta este o componenta a dreptului oricarei parti la un proces echitabil, drept statuat de dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, in cauza Albina impotriva Romaniei, Curtea reitereaza principiile pe care le-a statuat in cauza Helle impotriva Finlandei, aratand ca notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna care nu a motivat decat pe scurt hotararea sa sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse.
Astfel, chiar daca judecatorul nu trebuie sa raspunda tuturor argumentelor invocate de parti, argumentele decisive pentru solutionarea cauzei vor trebui totusi sa-si gaseasca reflectare in hotarare.
Tribunalul constata astfel ca intr-adevar in cauza este incident cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 9 C.p.p., respectiv hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia, motiv de casare care a fost invocat de recurent si care duce la solutia admiterii recursului, a casarii sentintei si a rejudecarii cauzei de catre prima instanta.
In legatura cu celelalte critici ale recurentului, acestea urmeaza a fi avute in vedere de catre prima instanta, cu ocazia rejudecarii.
Concluzionand, Tribunalul urmeaza ca in baza art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. c C.p.p. sa admita recursul, sa caseze sentinta atacata si sa dispuna trimiterea cauzei spre rejudecare de catre prima instanta.
Totodata, in baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat urmeaza sa ramana in sarcina acestuia.