Prin decizia civila nr. 200 din data de 4 februarie 2009 Tribunalul Prahova, in baza art. art 312 alin.1 si art.316 cu aplicarea art.137 alin.1 coroborate cu art. 68, art.161 alin.2 Cod procdura civila si cu art.52 din Legea nr.18/1991 rep., modificata si completata, a fost admisa exceptia lipsei dovezii calitatii recurentului E.M. de reprezentant, invocata de intimatii Comisia locala a com.C. de fond funciar si Primarul com.C., fiind respins recursul declarat de acesta impotriva sentintei civile nr. 1261/24.09.2008, pronuntata de Judecatoria Mizil, ca fiind formulat de o persoana fara calitatea de reprezentant al intimatei Comisia locala a com.C. de fond funciar.
Pentru a adopta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut ca, potrivit art.52 din Legea nr.18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, comisia locala este o autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana o autoritate publica cu activitate administrativ-jurisdictionala.
Comisia judeteana si comisia locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, cand este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar, sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unii dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
In lipsa unor dispozitii speciale referitoare la forma si conditiie pe care trebuie sa le indeplineasca mandatul primit de un membru al comisiei locale pentru a o putea reprezenta in justitie, este evident ca devin incidente prevederile de drept comun care guverneaza reprezentarea conventionala a partilor in procesul civil.
Astfel, reprezentarea in procesul civil este acea situatie in care o persoana, numita reprezentant, indeplineste acte de procedura in numele si in interesul altei persoane, care este parte in proces.
In aplicarea dispozitiilor art.68 alin.1 si 2 Cod procedura civila, membrul comisiei locale abilitat sa reprezinte aceasta autoritate in fata instantei de judecata trebuie sa primeasca o procura/ mandat care sa fie, in mod obligatoriu, materializata intr-un inscris sub semnatura legalizata sau prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
Sub aspectul continutului, mandatul judiciar trebuie sa fie o procura ad litem, adica o procura data pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau pentru reprezentare in judecata.
In cauza, tribunalul a constatat ca E.M.(care nu a avut calitatea de parte in cadrul pretentiilor solutionare prin hotararea atacata) nu a probat in vreun fel, nici pana la termenul ce i-a fost acordat in aceste sens, ca a fost abilitat de Comisia locala a com.C. de fond funciar sa declare calea de atac a recursului impotriva sentintei instantei de fond prin care, de altfel, s-a luat act de tranzactia intervenita intre reclamante si aceasta parata, prin reprezentantul sau legal, conform art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991 rep., modificata si completata.
Practic, acea "Imputernicire" depusa in dosarul de recurs nu poate constitui o proba a existentei mandatului conventional primit de acesta de la ceilalti membri ai intimatei Comisia legala a com.C. de fond funciar, in conditiile in care nu a fost consemnata in cuprinsul unui inscris sub semnatura legalizata, provenind de la patru persoane ale caror identitati si calitati nu au fost demonstrate in niciun fel.
In realitate, este indubitabil ca inscrisul analizat a fost intocmit pro causa, foarte probabil ulterior depunerii caii de atac, nefiind nici macar certificat de catre avocatul ales al recurentului, in conditiile stabilite de Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. 1
Dovada calitatii de reprezentant a unui membru pentru comisia locala de fond funciar
Decizie nr. 200 din data de 04.02.2009
pronunțată de Tribunalul Prahova
Sursa: Portal.just.ro