Contestatie la executare - Dreptul de retentie este un mijloc specific de garantare a obligatiilor, reprezentand uneori si o forma de manifestare a exceptiei de neexecutare - constand in dreptul creditorului de a refuza sa restituie un bun al debit... Decizie nr. 209 din data de 10.03.2005
pronunțată de Tribunalul Olt

Contestatie la executare - Dreptul de retentie este un mijloc specific de garantare a obligatiilor, reprezentand uneori si o forma de manifestare a exceptiei de neexecutare - constand in dreptul creditorului de a refuza sa restituie un bun al debitorului sau aflat in detentia sa, pana ce debitorul nu-i plateste tot ceea ce ii datoreaza in legatura cu acel bun.
Debitul trebuie sa fie recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
Asupra recursului civil de fata;
Prin cererea inregistrata sub nr.2755 din 25.10.2004 contestatoarea SC O SA Bals a formulat contestatie impotriva executarii silite inceputa in dosarul de executare nr.161/E/2004 la cererea intimatului B.M.
In motivarea contestatiei, contestatoarea arata ca pe terenul ce face obiectul executarii silite exista executat un pavaj cu dale de beton cu fundatie, terenul fiind folosit ca pista pentru autobuzele pe care le foloseste societatea, contravaloarea acestor imbunatatiri fiind de circa cincisutemilioane lei, situatie in care solicita de asemenea si un drept de retentie asupra terenului pana la data platirii de catre intimat a contravalorii acestei investitii.
In temeiul art.403 c.p.c., contestatoarea a solicitat si suspendarea executarii pana la solutionarea pe fond a contestatiei la executare.
Prin sentinta civila 2196 din 15.12.2004 pronuntata de Judecatoria Bals, in dosar 2755/2004, s-a respins ca neintemeiata contestatia si a fost obligata contestatoarea la 2.000.000 lei cheltuieli de judecata catre intimat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca nu este posibila instituirea unui drept de retentie asupra terenului cata vreme pentru pretentiile emise nu exista o hotarare judecatoreasca care sa le confirme.
Impotriva sentintei a declarat recurs contestatoarea criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.
S-a sustinut ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra cererii privind plata contravalorii investitiei si s-a pronuntat exclusiv cu privire la dreptul de retentie care insa este o consecinta a primului capat de cerere privind acordarea despagubirilor.
Se sustine ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.399 al.1 c.p.c., deoarece se tinde la eliminarea unei vatamari ce se aduce contestatoarei prin executare silita si care urmeaza sa fie deposedata de o investitie facuta cu buna credinta si cu fonduri proprii.
Examinand actele dosarului se constata ca recursul este nefondat urmand a fi respins.
Astfel, titlul executor il reprezinta decizia nr. 2373 din 9 iulie 2004 pronuntata de Curtea de Apel Craiova - sectia civila in dosar 3095/2002, investita cu formula executorie.
Potrivit dispozitivului acestei decizii s-a admis actiunea reclamantului B.M. impotriva paratei SC O.SA Bals pentru Lg.10/2001, retinuta in fond pentru rejudecare in urma anularii sentintei civile nr. 46/2002 pronuntata de Tribunalul Olt, in dosarul nr. 164/2002 prin decizia civila 164/2002 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in contradictoriu cu SC O.SA Bals, AVAS Bucuresti si Statul Roman prin M.F.P.
S-a dispus restituirea terenului in suprafata de 1575 m.p. teren situat in Bals, str.Depozitelor nr. 4 cu vecinii precizati in schita intocmita de expert fila 72 dosar de apel.
Prin dispoz. art.399 si 400 c.p.c. se da posibilitatea participantilor la executarea silita de a sesiza instanta prin contestatie la executare ori de cate ori se ivesc incidente sau contestatii care s-ar ridica asupra urmaririi, putandu-se cere anularea totala sau partiala a actelor de exeuctare nefiind insa permis instantei de executare sa examineze pe aceasta cale aspectele de fond ale cauzei intrucat s-ar repune in discutie o hotarare ramasa definitiva si irevocabila, apararile de fond trebuind sa fie invocate in cursul judecatii in fond sau in exercitarea cailor legale de atac.
Asadar, cererea prin care recurenta contestatoare solicita obligarea intimatului parat la plata unei despagubiri este o cerere care trebuia sa fie formulata in cursul solutionarii in fond a cauzei sau in exercitarea cailor de atac, in caz contrar, prin punerea in discutie a acestei cereri in fata instantei de executare, se aduce atingere titlului executor care a stabilit cu puterea lucrului judecat raporturile intre parti.
De altfel, in materia Lg.10/2001 prin articolul 9 se instituie regula ca bunurile imobile preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini.
In raport de aceste considerente se constata ca in mod corect instanta de fond a respins contestatia la executare, in cauza nefiind incidente dispoz. art.399 - 400 c.p.c., motiv pentru care, pe cale de consecinta, in temeiul art.312 c.p.c. recursul declarat va fi respins ca nefondat.
Vazand si dispoz.art.274 c.p.c.