Constata ca prin cererea inregistrata la data de 15 septembrie 2008, reclamantii S M, C E, N R C, D Z, au solicitat in contradictoriu cu paratii Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Mures, Parchetul de pe langa Tribunalul Mures, ca prin hotarare judecatoreasca sa fie dispusa:
- obligarea paratilor la incheierea anuala pentru fiecare dintre reclamanti a asigurarilor pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si bunurile afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii de catre reclamanti, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate, conform dispozitiilor art.78 alin.1 din Legea nr. 303/2004, republicata sub sanctiunea aplicarii unor daune de 100 lei pe zi de intarziere pentru fiecare reclamant.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca in calitate de procurori beneficiaza de art. 78 alin.1 din Legea nr. 303/2004, republicata care prevad ca judecatorii si procurorii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public, sau, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii Nationale, pentru viata, sanatate si bunuri, daca sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate.
Reclamantii au mai aratat ca desi alin.3 al aceluiasi articol stipuleaza ca "asigurarea prevazuta la alin.1 se realizeaza in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii", la mai mult de 3 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ nu a fost adoptata inca hotararea de guvern care sa reglementeze conditiile in care magistratii beneficiaza de asigurare, iar pasivitatea Guvernului Romaniei nu poate lipsi de efecte juridice textul legal imperativ reprodus anterior intrucat, asa cum prevede art.3 din Decretul nr. 31/1954 "drepturile civile sunt ocrotite de lege si pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social", iar dreptul la asigurare recunoscut de catre legiuitor magistratilor prin art. 78 alin.1 din Legea nr. 303/2004 - republicata constituie un bun al acestora in interesul art. 1 al primului Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/18.05.1994, potrivit caruia "orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
Prin intampinare, paratii Directia Nationala Anticoruptie si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au solicitat respingerea actiunii, aratand ca Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au pronuntat asupra recursului in interesul legii promovat de Procurorul General al Romaniei, iar prin Decizia LXXXVII (87) din 10. decembrie 2007 s-a stabilit ca "magistratii beneficiaza de decontarea primelor de asigurare pentru viata, sanatate si bunuri, numai in masura in care cazul asigurat s-a produs in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea", astfel ca in conformitate cu prevederile art.100 din Legea nr.92/1992 "magistratii beneficiaza de asigurare realizata din fonduri bugetare, pentru viatei, sanatate si bunuri, in limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din functie, asigurarea prevazuta la alin.1 inceteaza".
Paratii au mai aratat ca intrarea in vigoare a Legii nr.303/2oo4 privind statutul judecatorilor si procurorilor, intentia legiuitorului in sensul celor anterior mentionate este reglementata expres in art.78 din acest act normativ, conform caruia "judecatorii si procurorii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii Nationale pentru viata, sanatate si bunuri, daca sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste functii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate", iar conform alin.3 din aceasta norma legala, "asigurarea se realizeaza in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului".
Se mai arata in intampinare ca din analiza acestor prevederi reiese ca magistratii beneficiaza numai de asigurare pentru risc profesional, numai in masura in care viata, sanatatea si bunurile acestora sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, ca aspectele ce tin de continutul si limitele acestui drept, conditiile de exercitare sau normele tehnice de aplicare urmeaza sa fie stabilite prin hotarare a Guvernului, ca dreptul magistratului de a beneficia de o decontare a primelor de asigurare, subzista numai in raport de asigurarea pentru risc profesional, acest drept neputandu-se valorifica in lipsa prevederilor vizand conditiile de decontare a primei de asigurare si atat in vechea reglementare cat si potrivit dispozitiilor art.78 din Legea nr.303/2oo4, magistratii pot beneficia de asigurare, viata, sanatate si bunuri numai daca’ acestea au fost efectuate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea si numai in limita prevazuta de lege.
Paratul Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a chemat in garantie Guvernul Romaniei.
Parata Directia Nationala Anticoruptie a chemat in garantie Ministerul Finantelor Publice.
In probatiune, la dosarul cauzei s-au depus copii de pe carnetele de munca ale reclamantilor (f.32-52).
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta apreciaza ca neintemeiata actiunea reclamantilor, pentru considerentele prezentate in continuare.
Reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art.78 din Legea nr.303/2004, in forma acestui text anterior modificarii survenite prin Legea nr.97/2008 (intrata in vigoare la data de 18 aprilie 2008, deci anterior introducerii actiunii reclamantilor.
Astfel, in forma initiala, art.78 din Legea nr.303/2004 reglementa intr-adevar instituirea unui raport juridic legal si obligatoriu de asigurare pentru risc profesional (pentru viata, sanatate si bunuri), avand toate trasaturile si elementele esentiale ale unui raport juridic de asigurare: asigurat, risc asigurat, plata primei din fonduri bugetare. Celelalte elemente urmau sa fie detailate prin hotarare a Guvernului Romaniei.
Insa, prin pct.6 al art.I din Legea nr.97/2008, art.78 din Legea nr.303/2004 a fost modificat, in sensul eliminarii notiunii de asigurare pentru risc profesional, care a fost inlocuita cu drept direct la despagubire din fonduri bugetare, independent de orice raport de asigurare.
Nemaiexistand mecanismele juridice ale unui raport legal de asigurare de risc profesional, nu mai subzista nici obligatia paratilor de a incheia cu reclamantii o asemenea asigurare, astfel incat actiunea acestora urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.
Nefiind intrunite nici conditiile art.60 Cod procedura civila, urmand sa fie respinsa actiunea principala si cererile de chemare in garantie vor fi respinse.
Procurori. Obligare la incheierea anuala a asigurarilor pentru risc profesional, pentru viata, sanatate, bunuri, afectate in exercitarea atributiilor de serviciu
Sentinta civila nr. 221 din data de 19.02.2009
pronunțată de Tribunalul Mures
Sursa: Portal.just.ro