Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE
Sentinta nr.1237
Sedinta din 30 martie 2012
Completul compus din:
Presedinte
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulate de reclamantul S C V impotriva paratei SC OMV P SA.
La apelul nominal facut in sedinta din Camera de Consiliu au lipsit partile.
Procedura legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbatuta in fond la data de , cand cei prezenti au pus concluzii care au fost consemnate in incheierea de sedinta din aceeasi zi, incheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta.
TRIBUNALUL
Prin actiunea civila adresata instantei de judecata si inregistrata sub nr. pe rolul Tribunalului Gorj, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale reclamantul S C V a chemat in judecata parata SC OMV P SA solicitand ca prin sentinta ce va pronunta sa se dispuna anularea deciziei nr. emisa de SC OMV P SA, reintegrarea sa pe postul detinut anterior concedierii, obligarea paratei sa-i achite o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat incepand cu data concedierii pana la reintegrarea efectiva si sa efectueze cuvenitele mentiuni in carnetul de munca. De asemenea, a solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a fost salariat al SC P SA - HUB si a fost concediat prin decizia nr. emisa de SC OMV P SA in temeiul art.65 si art.66 Codul muncii si ca atare masura dispusa este nelegala. Primul motiv de nelegalitate al deciziei de concediere vizeaza incalcarea art.30 alin.1 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate si a prevederilor Hotararii Comisiei Paritare, care stipuleaza ca "nu se pot desface din initiativa angajatorului contractele individuale de munca pentru motive care nu tin de persoana salariatului, celor care au mai putin de 3 ani pana la pensionarea anticipata". Exceptie fac cazurile in care "agentul economic, sucursala (filiala) isi muta sediul in alta localitate, iar salariatul nu accepta sa o urmeze" astfel incat, incadrandu-se in situatia prevazuta de hotararea Comisiei Paritare si de prevederile art.30 alin.1 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, avand mai putin de 3 ani pana la pensionarea anticipata, in mod nelegal parata a procedat la emiterea deciziei de concediere. De altfel, potrivit art.28 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, in cazul in care Petrom este in situatia de a opera concedieri administratia va anunta in scris sindicatul cu privire la numarul si structura posturilor ce urmeaza a fi reduse, asupra motivelor ce stau la baza reducerii numarului de salariati, precum si a posibilitatilor de redistribuire a acestora cu 60 de zile inainte de emiterea deciziei de concediere in cazul reorganizarii activitatii. De asemenea, potrivit art.28 alin.2 lit.a, administratia este obligata sa identifice si sa valorifice posibilitatile de redistribuire a salariatilor intr-un alt loc de munca compatibil cu pregatirea profesionala a salariatului in cadrul aceleiasi subunitati sau la nivelul agentului economic, iar daca posturile identificate o necesita va organiza cursuri de calificare sau recalificare profesionale. Potrivit dispozitiilor din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate aceasta identificare si valorificare este o conditie de validitate a insasi desfacerii contractului individual de munca si desi decizia nr. prin care se desfiinta postul de asistent comercial pe care il ocupa a fost emisa in data de 27 iunie 2011, parata a scos la concurs, pe 16 noiembrie 2011, pe intranet postul de controlor financiar, post compatibil cu pregatirea sa profesionala avand in vedere faptul ca o lunga perioada de timp a ocupat in cadrul SC P SA postul de revizor contabil, insa asa cum prevede art.28 din de asistent comercial aplicabil la nivelul SC OMV-P SA, parata ar fi trebuit ca mai intai sa procedeze la redistribuirea personalului existent pe posturile libere si numai dupa aceea sa concedieze surplusul. In sustinerea cauzei, pe fond, s-au adus in discutia partilor prevederile Contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate care fara echivoc obliga pe angajator ca mai intai sa ocupe, din randurile salariatilor care urmeaza sa fie concediati, posturile vacante si numai dupa aceea sa procedeze la emiterea deciziilor de concediere. Mai mult, trebuie subliniat faptul ca i s-au comunicat doua anexe la decizia de concediere cu posturile vacante, dintre care doar unul era conform pregatirii profesionale (punctul 7 din Anexa 2, controlor financiar) si desi si-a exprimat optiunea, in termenul prevazut de art.3 alin.1 din decizie, pentru ocuparea postului vacant nominalizat la pozitia 7 din Anexa nr.2 la decizia de concediere, nu a primit niciun raspuns si nici nu s-a luat in calcul optiunea sa pentru ocuparea postului vacant. Potrivit art.3 alin.l din decizia de concediere nr.20/23.05.2011, "salariatul poate opta pentru ocuparea unui post vacant existent la nivelul unitatii corespunzator pregatirii sale profesionale si aptitudinilor sale fizice si psihice intr-un termen de 3 zile lucratoare de la data comunicarii deciziei.... (alin.2)". Art.77 din Codul muncii prevede ca in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt si de drept decat cele precizate in decizia de concediere si conform prevederilor art.65-66 din Codul muncii concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca din unul sau mai multe motive fara a avea legatura cu persoana acestuia, desfiintarea locului de munca trebuind sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Astfel, concedierea in aceasta situatie este conditionata strict de existenta unor dificultati economice, transformari tehnologice sau de organizare a activitatii si reducerea activitatii nu poate fi doar un pretext pentru indepartarea unui salariat si, in consecinta, contrar sustinerii paratei desfacerea contractului de munca a unui salariat urmata de incadrarea altora din afara societatii indiferent pe ce post este inadmisibila si in aceste conditii reorganizarea nu este reala, iar parata justifica concedierea pentru a realiza o eficienta economico financiara prin reducerea maxim posibila a costurilor. Din rezultatele economico-financiare anuntate de parata in perioada 2010-2011 rezulta indubitabil ca situatia ei nu este precara, ci dimpotriva este in continua dezvoltare, obtinand profit si efectuand numeroase investitii, de unde concluzia ca nu a fost necesara reducerea vreunui post.
A depus la dosar in copie decizia nr. emisa de SC OMV P SA, anexa nr.2 ce priveste criteriile precizate la art.29 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, anexa nr.1 cu privire la posturile vacante, adresa nr. emisa de Federatia Sindicatelor Libere Independente Petrom, buletinul de identitate si carnetul de munca.
La randul sau, parata SC OMV P SA a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii civile formulate de catre reclamant cu motivarea ca la nivel de HUB u au avut loc multiple consultari cu sindicatul, ocazie cu care s-a constatat ca la HUB iu nu exista cazuri de persoane protejate conform art.30 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, iar dovada temeiniciei acestei analize o constituie raspunsul formulat reclamantului de catre Comisia Paritara, inregistrat cu nr. 615/19.12.2011prin care Comisia Paritara i-a explicat reclamantului in concret, ca nu se gaseste in situatia reglementata de prevederile art.30 alin.l din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate. Conform prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, reclamantul intruneste conditiile de pensionare pentru limita de varsta prin indeplinirea cumulativa a conditiei de varsta de 65 de ani, respectiv un stagiu de cotizare de 35 ani. Pensionarea anticipata (in conditiile art.62 din Legea nr.263/2010 presupune posibilitatea reducerii varstei de pensionare standard cu pana la 5 ani si, cumulativ, un stagiu de cotizare de 43 de ani, in sensul depasirii stagiului complet de cotizare cu 8 ani)". Pe baza documentelor existente la dosarul de personal si cele anexate de reclamant rezulta fara putinta de tagada ca pana la indeplinirea conditiilor pentru pensionarea anticipata acesta are mai mult de 3 ani, motiv pentru care la data emiterii deciziei nr.203/2011 nu-i sunt aplicabile prevederile art.30 alin.l din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate. In concluzie, SC OMV P SA a facut o corecta aplicare a prevederilor art.30 alin.1 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate si ale Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in sensul ca reclamantul nu indeplineste conditiile prevazute de art.30 alin.l din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate pentru a fi exceptat de la concediere. De asemenea, s-a aratat ca in mod netemeinic este invocat faptul ca nu au fost respectate dispozitiile art.69-71 din Codul muncii, deoarece reclamantul afirma doar formal faptul ca nu s-ar fi respectat dispozitiile art.69-72 din Codul muncii, neaducand nici un argument concret in acest sens. Art.69 din Codul muncii distinge ca "in cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective acesta are obligatia de a initia in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor". De altfel, convorbirile patronat-sindicat cu privire la reorganizarea paratei au avut loc cu caracter de continuitate, acestea fiind certificate si prin semnarea de catre cele doua parti a Plenului Social, urmate de consultari si discutii cu privire la derularea procesului de restructurare si reorganizare la nivelul companiei. In ceea ce priveste reducerea de personal preconizata la Depozit HUB s-a aratat ca in urma negocierii cu organizatia sindicala s-a decis ca numarul de posturi ce se desfiinteaza sa fie de 47 posturi, din totalul de 54 posturi. In prezenta cauza, conform art.69 din Codul Muncii, prin informarea cu numarul 1025/2010 adresata organizatiei sindicale si inregistrata la acesta cu nr.89/08.10.2010 a fost precizat ca activitatea HUB din cadrul Diviziei Servicii Explorare si Productie se reorganizeaza implicand masuri de restructurare in scopul de a ajusta numarul de angajati in functie de nevoile de afaceri. Totodata, a fost comunicata si lista categoriilor de personal ce urmeaza a face obiectul restructurarii, intre acestea fiind inclusa si meseria de asistent comercial, post ocupat de reclamant si in conformitate cu art.72 din Codul muncii parata a comunicat cu numarul 457/2011 catre Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia de Ocupare a Fortei de Munca si Organizatia Sindicala notificarea privind proiectul de concediere colectiva. In concluzie, toate imprejurarile de fapt atesta ca parata a respectat obligatia legala de informare a Federatia Sindicatelor Libere Independente Petrom, iar acesta trebuia sa opteze si sa aplice pentru ocuparea unui post corespunzator. Dupa cum rezulta din contestatia formulata si din actele depuse de acesta la dosarul cauzei, aceasta procedura nu a fost indeplinita. Pe cale de consecinta, nu simpla afirmatie ca optezi pentru post face aplicabile prevederile deciziei, ci si manifestarea interesului de catre reclamant de a fi aplicat si a fi dus pana la capat procedurile Petrom, iar afirmatia reclamantului ca pe site-ul paratei a fost afisat ca fiind vacante posturi de controlor financiar pentru care avea pregatirea profesionala necesara este neverosimila, in sensul ca in apararea sa invoca propria-i culpa, deoarece nu probeaza ceea ce afirma si in alta ordine de idei, fiind in situatia de a fi concediat, avea dreptul sa opteze pentru orice post afisat pe site-ul Petrom, evident conditia fiind sa si doreasca acest lucru. De asemenea, in mod netemeinic se invoca ca nu ar fi fost indeplinite conditiile legale cerute pentru concedierea colectiva deoarece art.65Codul munci dispune ca incetarea raporturilor de munca (concedierea) pentru motive care nu tin de persoana salariatului este definita ca reprezentand incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia, ori in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor stabilite de lege parata are un numar de peste 300 de angajati, proiectul de concediere colectiva precizeaza, in acest sens, un numar de 22378 salariati, ceea ce inseamna ca o prima conditie este indeplinita. Cea de-a doua conditie este si ea indeplinita prin faptul ca in luna iunie 2011, cand a fost emisa decizia contestata, numarul salariatilor disponibilizati in temeiul art.65-66 Codul Muncii a fost de 246 si ca atare ne aflam in prezenta unei concedieri colective, astfel cum este definita de lege, fiind respectate conditiile legale cerute de lege. Prin desfiintarea locului de munca in sensul art.65 din Codul muncii se intelege desfiintarea postului in care este incadrat salariatul, concretizata prin inlaturarea acestui post din statul de functiuni la data expirarii preavizului ca data a incetarii raporturilor de munca, iar cadrul general definit pentru reorganizarea activitatii paratei este mentionat si in preambulul deciziei emise si contestata de reclamant, care retine ca prin dispozitiile Hotararii Consiliului de Administratie din data de 05.07.2005 si din data de 09.08.2005 s-a stabilit cadrul general al reorganizarii OMV P, concedierea fiind operata pe fondul reducerii activitatii la nivelul Departamentului Managementul materialelor. Conform notificarii OMV P nr.457/2011 care cuprinde Proiectul de Concediere Colectiva si Anexa la proiectul de concediere colectiva postul ocupat de reclamant, respectiv de asistent comercial, este nominalizat in aceste documente, iar reducerea reala a numarului de posturi rezulta din numarul de personal din schema activitatii HUB si motivele care au determinat desfiintarea postului de asistent comercial au avut o cauza reala si serioasa si au fost determinate de restructurarea si reorganizarea societatii, necesara pentru eliminarea fluxurilor financiare negative si pentru realizarea unor corelari optime intre numarul de personal al societatii si volumul activitatii de productie, toate acestea urmand sa conduca la cresterea competitivitatii internationale a OMV P, la sustinerea dezvoltarii sale pe termen lung si eficientei activitatii. Prin urmare, cauza desfiintarii postului este una reala, deoarece prezinta un caracter obiectiv fiind impusa de transformari tehnologice, reprezentand motive de business asa cum sunt prezentate in preambulul deciziei nr.203/2011, toate cu impact si in plan economic si serioasa deoarece restructurarea activitatii a fost impusa de necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea. Cauza serioasa este aceea care face imposibila continuarea activitatii la un loc de munca fara pagube pentru angajator si in acest sens exista suficiente probe ca la HUB activitatea a incetat ireversibil. Caracterul efectiv, real si serios al desfiintarii locului de munca ocupat de reclamant rezulta din Proiectul de concediere colectiva, tabelul nominal al personalului ce urmeaza a fi disponibilizat de la HUB, minutele incheiate intre reprezentantii administratiei si sindicat, procesele-verbale incheiate cu ocazia consultarilor pe aceasta tema, schemele de personal (cea veche/cea noua) si statele de functiuni, etc. In subsidiar a formulat cerere reconventionala, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa admita cererea reconventionala si sa oblige reclamantul la restituirea indemnizatiei de concediere acordata in valoare de 35.100 lei, actualizata cu dobanzile aferente. S-a apreciat ca cererea reconventionala este admisibila, astfel cum precizeaza expres art.119 alin.1 C.pr.civ, fiind in legatura cu cererea principala, cererea de restituire a indemnizatiei de concediere acordata fiind in stransa legatura cu actiunea reclamantului. Astfel, in masura in care va fi admisa actiunea ce va avea ca si consecinta anularea deciziei de concediere nr.203/2011 devin aplicabile dispozitiile art.78 alin.2 din Codul muncii potrivit carora "la solicitarea salariatului, instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere" si atata vreme cat se va dispune o anulare a actului de concediere, act ce a stat si la baza acordarii indemnizatiei de concediere, efectele anularii presupun repunerea partilor in situatia avuta anterior sub toate aspectele, inclusiv in ceea ce priveste compensatia baneasca acordata in cazul concedierii colective.
A depus la dosar in copie decizia nr.6/9 mai 2011 pronuntata de I C C J, notificarea informatiilor relevante privind intentia efectuarii concedierii colective emisa de SC OMV P SA, anexa nr.1 la proiectul de concedieri colective, minuta din 13.04.2011 la DMM Hub cu ocazia informarii despre procesul de reorganizare, respectiv restructurare, tabelul cu angajatii din cadrul HUB, invitatia din data de 16.05.2011, proces-verbal nr.305/10.06.2011 incheiat de SC OMV P SA, proces-verbal din 08.02.2011 incheiat de SC OMV P SA, proces-verbal 21.02.2011 incheiat de SC OMV P SA, proces-verbal din 05.04.2011 incheiat de SC OMV P SA, nomenclatorul functiilor, meseriilor si conditiile minime de studii pentru ocuparea acestora, decizia nr.30/28.03.2011 emisa de SC OMV P SA, minuta nr.56/01.02.2011 intocmita de SC OMV P SA, notificarea privind proiectul de concediere colectiva conform art.72 din legea nr.53/2003 Codul muncii, nomenclatorul functiilor, meseriilor si conditiile minime de studii pentru ocuparea acestora, proces-verbal al sedintei nr.6 a Consiliului Administratiei al SC P SA din 07.06.2005.
Analizand intregul material probator administrat in cauza instanta retine ca reclamantul S C V a avut calitatea de salariat al societatii parate incepand cu data de, indeplinind functia de asistent comerciant in cadrul HUB, iar prin decizia nr. emisa de catre angajator s-a dispus incetarea raporturilor de munca la finalul perioadei de preaviz de 60 de zile calendaristice care au inceput sa curga din ziua urmatoare celei in care salariatului i s-a comunicat masura incetarii raporturilor de munca. In cuprinsul deciziei mentionate anterior se specifica drept temei al incetarii raporturilor de munca dispozitiile art.65 si art. 66 Codul muncii, unitatea angajatoare fiind supusa unei proceduri de reorganizare in scopul rentabilizarii si eficientizarii maxime. Odata cu decizia contestata reclamantului i-a fost comunicata si lista posturilor vacante existente la nivelul unitatii angajatoare si pentru care ar fi putut opta in situatia in care vreunul dintre aceste posturi erau corespunzatoare pregatirii sale profesionale, tot ca anexa a deciziei fiind comunicata si lista cu criteriile prevazute in Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul societatii parate pentru a stabili departajarile in vederea reducerii de personal. Instanta apreciaza astfel ca unitatea angajatoare a facut dovada respectarii prevederilor art.28 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul societatii angajatoare si care stabileste obligatia administratiei de a valorifica si identifica posibilitatile de redistribuire a salariatilor intr-un alt loc de munca ce este compatibil cu pregatirea profesionala in cadrul aceleiasi subunitati sau la nivelul agentului economic, fiind lipsit de relevanta argumentul invocat de catre reclamant referitor la faptul ca la data de 16.11.22011 angajatorul scotea la concurs postul de controlor financiar, compatibil cu pregatirea lui S C V. Astfel, in lista anexa la decizia de desfacere a contractului de munca sunt mentionate toate posturile vacante existente la nivelul angajatorului, reclamantul neoptand pentru nici unul dintre aceste posturi si nici nu a invocat aspectul ca exista un asemenea post compatibil cu pregatirea sa profesionala, iar eliberarea postului de controlor financiar in luna noiembrie 2011 nu atrage o cauza de nulitate a deciziei de desfacere a contractului de munca pentru ca acest post a fost scos la concurs 5 luni mai tarziu dupa momentul emiterii deciziei de concediere, iar pentru acest post erau aplicabile alte dispozitii decat cele referitoare la art.8 din Contractul colectiv de munca. In ceea ce priveste faptul ca reclamantul a optat in termenul prevazut de art.3 alin.1 din decizia de concediere pentru ocuparea postului vacant nominalizat la pozitia 7 din anexa 2 la decizia de concediere, reclamantul nu a probat ca a adresat angajatorului sau o cerere pentru a ocupa acest post si deci nu se poate pune problema ca angajatorul nu a respectat obligatia ca in termen de 3 zile lucratoare sa comunice un raspuns cu privire la aceasta optiune.
Un alt motiv de nulitate a desfacerii contractului individual de munca invocat de catre reclamant este acela legat de neindeplinirea conditiei existentei unei cauze reale si serioase a desfiintarii locului de munca si ca aceasta desfiintare sa fie efectiva, motiv intemeiat pe faptul ca ulterior realizarilor concedierii colective angajatorul a scos la concurs posturi care erau libere la nivelul societatii parate, ceea ce ar conduce la ideea ca nu a fost un motiv real si serios reducerea cheltuielilor la nivel de societate. Sustinerea reclamantului referitoare la faptul ca angajatorul trebuie sa demonstreze motivele de ordin economic si greutatile reale pe care nu le poate depasi decat prin desfiintarea postului reclamantului, si anume bilanturi contabile, situatia contului de profit si pierderi anterioare si ulterioare desfiintarii postului nu poate fi primita, deoarece aceasta ar insemna ca instanta sa cenzureze oportunitatea realizarii de catre angajator a unor masuri de concediere colectiva, aspect care nu face obiectul judecatii de fata. Cauza reala si serioasa prevazuta de dispozitiile art.65 si art.66 Codul muncii care ar justifica o concediere care nu tine de persoana salariatului reprezinta desfiintarea efectiva a locului de munca urmare a unei decizii legale de eficientizare a activitatii luate de catre angajator si nu presupune verificarea de catre instanta de judecata a oportunitatii desfiintarii unui anumit tip de post in detrimentul unui alt tip de post, practic cauza reala si serioasa avand semnificatia dificultatilor financiare existente la nivelul societatii angajatoare care au determinat luarea unei masuri corespunzatoare, iar in cuprinsul deciziei contestate se mentioneaza in mod detailat dificultatile financiare in discutie precum si Hotararea Directoratului OMV P SA din 18.05.2011 prin care s-a stabilit noua structura organizatorica si posturile care urmeaza sa fie desfiintate. De altfel, prin administrarea probatoriului incuviintat societatii parate aceasta din urma a depus la dosar inscrisuri care atesta respectarea intregii proceduri prevazute de art.68-74 Codul muncii pentru concedierile intemeiate pe dispozitiile art.65 si art.66 Codul muncii, astfel incat nu se poate pune in discutie nulitatea deciziei de concediere pentru nerespectarea dispozitiilor prevazute de lege in ceea ce priveste concedierile colective.
Un alt motiv de nelegalitate a deciziei de concediere invocat de catre reclamant il reprezinta incalcarea dispozitiilor art.30 alin.1 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de angajator in care se mentioneaza ca nu se pot desface din initiativa angajatorului contractele individuale de munca pentru motive care nu tin de persoana salariatului celor care mai au mai putin de 3 ani pana la pensionarea anticipata, disputa partilor purtand asupra aspectului daca la data emiterii deciziei de concediere reclamantul indeplinea sau nu conditiile pentru a beneficia de pensie anticipata. Potrivit dispozitiilor art.62 din legea nr.263/2010 (lege aplicabila la momentul emiterii deciziei contestate), pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de prezenta lege, astfel incat instanta urmeaza, pentru a analiza motivul de nulitate invocat de catre reclamant, sa stabileasca daca acestuia din urma indeplineste sau nu conditiile prevazute in art.62 alin.1 din legea nr.263/2010. Conform datelor mentionate in carnetul de munca depus in copie la dosarul cauzei, la data la care a fost emisa decizia contestata, reclamantul avea varsta de 60 de ani si 5 luni si o vechime in munca de 34 de ani si 4 luni, ceea ce inseamna ca nu indeplinea conditia prevazuta de lege de a avea un stagiu de cotizare cu 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare deoarece, potrivit dispozitiilor art.53 alin.3 din legea nr.263/2010 stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atat pentru femei cat si pentru barbati. Practic pentru a putea beneficia de aplicarea a dispozitiilor art.30 alin.1 din Contractul colectiv de munca reclamantul trebuia sa aiba un stagiu de cotizare de 43 de ani si varsta de cel putin 60 de ani, iar dupa cum s-a aratat, reclamantul nu indeplineste conditia stagiului de cotizare prevazuta de lege.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantului referitoare la faptul ca dispozitia din Contractul colectiv de munca se refera nu numai la pensia anticipata reglementata de dispozitiile art.62 din legea nr.263/2010, dar si la pensia anticipata partiala reglementata de art.65 din legea nr. 263/2010, aceasta nu poate fi primita de catre instanta deoarece textul din Contractul colectiv de munca este extrem de clar si specifica in mod explicit "pensia anticipata", iar dupa cum rezulta din legea nr.263/2010 si recunoaste insusi reclamantul, cele doua tipuri de pensie sunt institutii diferite, reglementate in Sectiunea a II-a din Capitolul IV si respectiv in Sectiunea a III-a din Capitolul IV din legea nr.263/2010, care nu pot fi suprapuse sau confundate, astfel incat nu se pune problema interpretarii clauzelor contractuale, interpretare care dupa cum arata reclamantul, s-ar realiza in favoarea salariatului. Astfel, atata timp cat legea instituie tipuri diferite de pensie, iar Contractul colectiv de munca specifica un anumit tip de pensie (pensia anticipata) a sustine ca acele clauze din art.30 alin.1 trebuie interpretate in sensul ca fac referire la pensia anticipata partiala inseamna a aprecia ca un text de lege care stipuleaza o exceptie (interdictia concedierii colective) trebuie interpretat in sensul larg, in sensul ca face referire la toate tipurile de pensie, fie ca este vorba despre pensie anticipata, sau pensie anticipata partiala. Nu poate fi primita astfel apararea reclamantului referitoare la faptul ca art.30 alin.1 din Contractul colectiv de munca trebuie interpretat in sensul prevazut de art.4 si art.5 din acelasi contract colectiv de munca deoarece in speta nu sunt aplicabile dispozitiile art.4 si art.5 care stabilesc modalitatea de interpretare a clauzelor contractuale, textul art.30 nefiind supus interpretarii, caci mentioneaza in mod expres categoria la care face referire, si anume pensia anticipata, institutie complet diferita fata de cea a pensiei anticipate partiale.
In consecinta, pentru considerentele aratate, apreciindu-se ca angajatorul a respectat toate dispozitiile legale la emiterea deciziei de incetare a raporturilor de munca, va fi respinsa contestatia formulata de catre reclamant impotriva acestei decizii si, societatea parata nefiind cazuta in pretentii fata de reclamant instanta nu se va mai pronunta si asupra cererii reconventionale promovate de catre parata SC OMV P SA avand ca obiect restituirea de catre reclamant a platilor compensatorii primite cu ocazia incetarii raporturilor de munca dintre parti. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Respinge actiunea civila formulata de reclamantul S C-V, impotriva paratei SC OMV P SA.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de astazi, la Tribunalul Gorj.