Art.998.999 c.civ. Stabilire culpei in producerea prejudiciului. Art.22 C.pr.civ.
Potrivit art.22 C.pr.pen. hotararea penala are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia, insa, asupra gradului de vinovatie instanta civila trebuie sa aprecieze, tinand seama de circumstantele reale rezultate din probe si de cele retinute prin ordonanta adoptata in cauza penala.
TRIBUNALUL GORJ - sectia civila
- Decizia nr. 865 din data de 04 aprilie 2011
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Tg-Jiu la data de 19.05.2010, reclamanta S. E M a chemat in judecata parata P L, solicitand pronuntarea unei hotarari prin care sa fie obligate aceasta la plata sumei de 5.000 lei reprezentand cheltuieli efectuate (despagubiri civile), ca urmare a prejudiciului ce i-a fost cauzat de animalul aflat in paza juridica a paratei ;obligarea paratei la plata sumei de 50.000 lei reprezentand daune morale , obligarea paratei la plata unei prestatii periodice permanente, in cuantum de minim 300 lei/luna pe toata durata vietii reclamantei, incepand de la data ramanerii definitive a hotararii, cu cheltuieli de judecata .
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca la data de 07.09.2007, s-a deplasat impreuna cu fiica sa, H C I, pe str. B, Nr.14 din Tg-Jiu, intentionand sa efectuez o consultatie medicala, mai precis sa fac o serie de analize medicale, la cabinetul medicului P.L, iar in timp ce fiica sa isi nota programul de functionare al cabinetului medical, cabinet inchis la acea ora, s-a sprijinit cu mana dreapta de gardul imobilului unde este situat cabinetul medical, moment in care un caine ce se afla in interiorul curtii a muscat-o, fiind ajutata in final sa scape de atacul canin de martorii P R C si N V G .
Ulterior, a fost transportata la Spitalul de Urgenta Craiova, fiindu-i amputat degetul cu nr. 4 de la mana dreapta, leziunile traumatice suferite necesitand pentru vindecare un numar de 50-55 zile de ingrijiri medicale, conform CML nr. 1341/27.09.2007 eliberat de SML Gorj.
A mai sustinut reclamanta ca la data de 11.01.2008 acest certificat medico-legal a fost completat, in sensul ca leziunile din data de 07.09.2007 provocate prin muscatura de animal au necesitat un numar de 80-90 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, iar la data de 16.09.2008 numarul de zile de ingrijiri medicale s-a marit la 90-100, potrivit completarii la certificatul medico-legal emis de SML Gorj, ca a ramas cu o infirmitate fizica postraumatica permanenta fiindu-i amputat si cel de-al doilea deget afectat de muscatura cainelui.
Tot reclamanta a aratat ca prin Ordonanta pronuntata de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu in data de 21.05.2009, in dosarul nr.1102/P/2008, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ fata de P L, pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 11 alin.l si 2 din OUG nr. 55/2002 modificata prin Legea nr. 60/2003, retinandu-se de organul de cercetare penala faptul ca, din probele administrate in cauza, s-a stabilit ca leziunile suferite de reclamanta au fost urmare a muscaturii cainelui apartinand paratei P L, care nu a luat toate masurile de prevenire a atacului canin, avand in vedere configuratia gardului de la strada, care a dat posibilitatea cainelui sa apuce victima de mana, muscand-o si provocandu-i leziunile traumatice descrise in actele medico-legale.
Tot prin aceeasi ordonanta s-a mai retinut faptul ca P L trebuia sa ia toate masurile pentru prevenirea atacului canin, in sensul montarii unui gard care sa nu permita agresarea trecatorilor care se deplaseaza pe langa acesta sau sa impiedice accesul cainilor pana la gardul respectiv.
In drept s-au invocat disp. art.1001 Cod civil, in sensul existentei raspunderii civile delictuale.
Prin intampinare parata a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratand ca proprietarul cainelui si cel raspunzator de acesta este PM, fiul paratei, si nu parata, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondata a cererii de chemare in judecata.
Prin sentinta civila nr.7501 din 12.11.2010 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu in dosarul nr. 7663/318/2010 a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei .
A fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta S.E M, domiciliata in Tg-Jiu , str.G,bl.8, sc.2, ap. 34, jud. Gorj impotriva paratei P L, domiciliat in Tg-Jiu , str. B , nr.14, jud. Gorj .
A fost obligata parata la plata a 3000 lei cu titlu de despagubiri civile reclamantei .
A fost obligata parata la plata a 15.000 lei daune morale si la plata unei rente lunare in cuantum de 3000 lei incepand cu data ramanerii definitive a hotararii, precum si la 400 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta , s-a retinut referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ca intr-adevar cainele care a atacat-o la data de 07.09.2007 pe reclamanta este proprietatea fiului paratei, insa dupa cum reiese din declaratia pe care parata a dat-o in data de 22.01.2009 ( fila 28 dosar de urmarire penala ) la data incidentului acest caine se afla in ingrijirea paratei, astfel ca, fata de imprejurarea ca parata avea paza materiala a cainelui, fiind raspunzatoare in baza prevederilor ar. 998-999 C.civ. de prejudiciile aduse de cainele aflat in paza sa altor persoane, s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei.
Cat priveste fondul cauzei, instanta a retinut ca la data de 07.09.2007 reclamanta s-a deplasat impreuna cu fiica sa, H C I, pe str. B, Nr.14 din Tg-Jiu, intentionand sa efectuez o consultatie medicala, mai precis sa fac o serie de analize medicale, la cabinetul medicului P L, iar in timp ce fiica sa isi nota programul de functionare al cabinetului medical, cabinet inchis la acea ora, s-a sprijinit cu mana dreapta de gardul imobilului unde este situat cabinetul medical, moment in care un caine ce se afla in interiorul curtii a muscat-o de mana.
Ulterior reclamanta a fost transportata la Spitalul de Urgenta Craiova, fiindu-i amputat degetul cu nr. 4 de la mana dreapta, leziunile traumatice suferite necesitand pentru vindecare un numar de 50-55 zile de ingrijiri medicale, conform CML nr. 1341/27.09.2007 eliberat de SML Gorj, iar la data de 11.01.2008 acest certificat medico-legal a fost completat, in sensul ca leziunile din data de 07.09.2007 provocate prin muscatura de animal au necesitat un numar de 80-90 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
Ulterior, la data de 16.09.2008, numarul de zile de ingrijiri medicale s-a marit la 90-100, potrivit completarii la certificatul medico-legal emis de SML Gorj, fiindu-i amputat si cel de-al doilea deget afectat de muscatura cainelui, iar prin raportul de expertiza intocmit in prezenta cauza s-a concluzionat ca reclamanta a suferit : "amputatie deget IV mana dreapta. Anchiloza in flexiune deget mana dreapta - schele dupa plaga muscata de caine pe 07.09.2007, deficienta de manipulare si prehensiune usoara, conferind o infirmitate fizica posttraumatica permanenta prin deficienta de manipulatie si prehensiune usoara cu o capacitate adaptiva de 20 % permanenta" .
S-a retinut ca reclamanta a ramas cu o infirmitate fizica posttraumatica permanenta in urma atacului canin din data de 07.09.2007, fiind cert ca reclamanta a suferit un prejudiciu, prejudiciu care este actual si care consta in, pe de o parte, efortul suplimentar pe care reclamanta trebuie sa-l depuna in prezent in scopul efectuarii activitatilor casnice ( reclamanta este pensionara ) pe care obisnuia sa le faca inainte de trauma ( unele din aceste activitati nemaiputand nici macar sa le faca personal - dupa cum reiese din declaratiile martorilor audiati in cauza ), si, pe de alta parte, in asa numitul prejudiciu de agrement adica lipsirea reclamantei de posibilitatea de a participa fara nicio retinere la viata sociala si de a se bucura efectiv si direct de binefacerile acestei participari, consecinta a caracterului ireversibil al vatamarii ( fiind evident ca, datorita lipsei celor doua degete de la mana dreapta, reclamanta este perceputa in mod diferit in societate ).
S-a retinut ca, acest prejudiciu trebuie reparat integral, iar vinovata de existenta acestui prejudiciu este parata ( vinovatia acesteia fiind dovedita prin declaratiile martorilor audiati in cursul urmaririi penale, prin Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ pronuntata de Parchetul de pe langa Judecatoria Tirgu Jiu in dosarul 1102/P/2008 la data de 21.05.2009 si chiar prin atitudinea paratei care nu a mai atacat aceasta ordonanta, atitudine ce echivaleaza cu o recunoastere implicita a vinovatiei sale).
Intrucat parata este cea care a cazut in pretentii, instanta, in temeiul art. 274 C.pr.civ., a fost obligata la plata a 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reclamantei (onorariu avocat).
Impotriva sentintei au declarat recurs recurenta reclamanta S.E. M si recurenta parata P.L , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Reclamanta a criticat sentinta pentru neacordarea daunelor morale in cuantumul solicitat de 50.000 lei, apreciind ca suma de 15.000 lei este mult prea mica in raport cu durerile fizice si psihice suportate, cu prejudiciul estetic cu care a ramas, ca daunele morale trebuie sa acopere si prejudiciul de agrement constand in restrangerea posibilitatilor victimei de a se bucura de viata, de consecintele indeplinite in viata sociala si familiala.
Parata a criticat sentinta , aratand ca in dispozitivul sentintei a fost obligata la 3000 lei renta lunara, desi in considerente se face vorbire de renta de 300 lei, ca gresit a fost retinuta raspunderea sa pentru fapta animalului, intrucat culpa ar apartine reclamantei, animalul neputand musca pe cineva aflat in exteriorul gardului, iar solutia data in cauza penala nu poate fi retinuta ca autoritate de lucru judecat.
Ca, desi reclamanta este pensionara si capacitatea de munca i s-a redus cu 20 %, a fost obligata la renta lunara de 300 lei, ceea ce ar insemna ca reclamanta realiza anterior accidentului venituri de 1500 lei lunar, fapt nedovedit si neveridic.
Ca daunele morale nu trebuiau acordate, deoarece parata nu a actionat cu intentie si nu are nici culpa, iar cuantumul daunelor morale este mult prea mare, reclamanta fiind pensionara si nu muzician, artist sau artizan, ca despagubirile pentru medicamente nu pot fi acordate, medicamentele nefiind recomandate de medicul specialist si nefiind necesare pentru afectiunea suferita in cauza de fata, iar acordarea contravalorii benzinei nu se impunea deoarece reclamanta nu a fost afectata locomotor.
A mai aratat recurenta parata ca nu avea calitate procesuala pasiva, deoarece proprietarul cainelui era fiul sau P M.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca recursurile sunt fondate, urmand a fi admise in temeiul art.312 alin. 1 si 3 C.pr.civ., raportat la art.304 pct.7 si 9 C.pr.civ., pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond a aplicat gresit dispozitiile art.22 C.pr.pen. si art.1001 raportat la art.998-999 C.civ.
Este adevarat ca potrivit art.22 C.pr.pen. hotararea penala are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia, insa, asupra gradului de vinovatie instanta civila trebuie sa aprecieze, tinand seama de circumstantele reale rezultate din probe si de cele retinute prin ordonanta adoptata in cauza penala.
Retinerea culpei exclusive a paratei in producerea prejudiciului este contrara starii de fapt si retinerilor din ordonanta procurorului.
Potrivit ordonantei procurorului, imprejurarile comiterii faptei, respectiv ca victima s-a sprijinit cu mana pe gardul invinuitei au fost avute in vedere la aprecierea vinovatiei si aplicarii sanctiunii.
In aceste conditii si instanta civila era obligata sa aprecieze in ce masura prejudiciul suportat de reclamanta se datoreaza culpei paratei si in ce masura este datorat propriei imprudente, urmand ca in consecinta sa oblige parata la repararea prejudiciului proportional cu culpa concurenta acesteia la producerea lui.
Sub aspectul cuantumului prejudiciului acordat hotararea pronuntata este afectata de cazul prevazut de art.304 pct.7 C.pr.civ., respectiv nu cuprinde motivele pe care se sprijina.
Astfel cu privire la cuantumul prejudiciului pentru care s-a solicitat acordarea unei rente periodice, din actiune rezulta ca reclamanta a solicitat renta pentru pierderea capacitatii de munca si imposibilitatea prestarii muncii in gospodarie, deci acest prejudiciu are caracterul unui castig nerealizat, iar pentru aprecierea lui, instanta trebuia sa stabileasca prin probe certe activitatile desfasurate de reclamanta anterior accidentului, in ce masura reclamanta nu mai poate presta aceleasi activitati si ce venituri s-ar fi realizat prin acele activitati sau costul suportat de reclamanta prin plata altor persoane care sa presteze activitatile in locul ei, aspecte ce nu rezulta din considerentele sentintei.
Cu privire la cuantumul daunelor morale, desi reclamanta a aratat ca acestea decurg din internarea in spital, traumele fizice si psihice, sechelele posttraumatice care afecteaza negativ participarea la viata sociala, profesionala si de familie, instanta apreciaza justificat doar prejudiciul de agrement constand in lipsirea reclamantei de participarea la viata sociala fara a motiva celelalte solicitari ale reclamantei si nici apararile paratei sub acest aspect.
Fara a exclude existenta daunelor morale in cauze de acest fel, tribunalul apreciaza ca nu este admisibila admiterea cererii pentru existenta unor astfel de daune pe baza unei simple cereri formulata de persoana vatamata corporal, fara a se arata in concret care sunt aceste daune, din ce probe rezulta existenta lor si ce criterii au stat la baza evaluarii de catre instanta a cuantumului despagubirilor acordate ca daune morale, cum nu este admisibil nici reducerea despagubirilor solicitate fara o motivare temeinica, exceptie facand cazul in care partile se inteleg asupra existentei si cuantumului daunelor morale (principiul disponibilitatii ce guverneaza solutionarea actiunii civile).
Se impune ca la rejudecare, instanta sa faca o corecta apreciere a gradului de culpa al partilor in producerea prejudiciului si al cuantumului prejudiciului material si moral si sa oblige parata proportional cu gradul de culpa la acoperirea prejudiciului.
Celelalte motive din cererea de recurs a paratei nu sunt fondate.
Solutia dispusa asupra laturii penale cu privire la existenta vinovatiei paratei nu poate fi nesocotita in solutionarea actiunii civile, raspunderea civila delictuala fiind angajata chiar si pentru cea mai usoara culpa.
Calitatea procesuala pasiva a paratei rezulta atat din retinerea vinovatiei sale conform solutiei date laturii penale, cat si din imprejurarea ca parata avea paza juridica a animalului. Din probele existente la dosar rezulta ca animalul pazea curtea paratei, deci aceasta avea atat folosinta animalului, cat si supravegherea lui, insasi parata prin cererea de recurs aratand ca fiul sau nu mai locuia in acea casa.