Dosar nr. 2967/333/2006 - inselaciunea
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA NR. 231/A
Sedinta publica de la 18 Decembrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE : NICULACHE LUMINITA
Judecator : SIMIONESCU ELENA
Grefier : BODESCU PANSELUTA
Cu participare procuror : ARMEANU SORIN
Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelurile penale declarate de inculpatele CDC , domiciliata in si ZT, domiciliata in impotriva sentintei penale nr. 1579/12 nov. 2008 a Judecatoriei Vaslui pronuntata in dosarul nr. 2967/333/2006 ( Nr. in format vechi 5625/2006), cauza care priveste si pe inculpatul intimat PC si partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui .
Obiectul cauzei : infractiunile de inselaciune prev. de art. 215 si fals intelectual prev. de art. 289 C.p.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit toate partile.
Procedura legal indeplinita.
Dezbaterile in prezenta cauza au avut loc in sedinta publica de 9 decembrie 2009 si s-au consemnat in incheierea de sedinta aferenta, incheiere ce face parte integranta din prezenta decizie. Din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amanat pronuntarea pentru termenul de azi, cand, deliberand,
T R I B U N A L U L,
Asupra apelurilor penale declarate de inculpatele CDC si BT impotriva sentintei penale nr. 1579 din 12.11.2008 a Judecatoriei VASLUI, pronuntata in dosarul nr. 2967/333/2006, constata:
Prin rechizitoriul nr.373/P/2005 din data de 11 august 2006, al Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor CDC, ZT si PC pentru savarsirea infractiunilor de delapidare si fals intelectual, prevazute de art. 2151 alin. 1 Cod penal si art. 289 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal.
In fapt s-a retinut ca inculpata CDC, in calitate de casier la Casa Judeteana de Pensii si Asigurari Sociale Vaslui, a incasat mai multe sume de la anumite societati, eliberand chitantele doveditoare, care nu au fost inregistrate in Registrul de casa, sume care au fost apoi insusite de aceasta. De asemenea si inculpata ZT care, conform fisei postului, avea obligatia de a incasa debite din pensii, CAS etc. si de a intocmi registrul de casa, a incasat diferite sume de la persoane asigurate, intocmind chitante corespunzatoare pe care nu le-a inregistrat in Registrul de casa si apoi si-a insusit sumele respective. In acelasi mod s-a retinut ca a procedat si inculpatul PC.
In conformitate cu prevederile art. 264 C.proc.pen., rechizitoriul, impreuna cu dosarul cauzei, a fost inaintat instantei competente din punct de vedere material si teritorial, Judecatoria Vaslui, pe rolul careia a fost inregistrat dosarul nr.2967/333/2006
Procedand la judecarea cauzei, prin sentinta penala nr. 1579 din 12.11.2008, s-a dispus:
A fost condamnata inculpata CDC, antecedente penale, , la urmatoarele pedepse:
- 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 215 indice 1 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;
- 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea celor doua pedepse, inculpata CDC urmand sa execute pedeapsa rezultanta, cea mai grea, de 1 an si 6 luni inchisoare.
S-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal in conditiile prevazute de art. 71 Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate si s-a fixat termen de incercare de 3 ani si 6 luni, conf. art. 82 Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.
In temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
A fost condamnata inculpata ZT, , fara antecedente penale, , la urmatoarele pedepse:
- 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 215 indice 1 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;
- 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal s-a dispus contopirea celor doua pedepse, inculpata ZT urmand sa execute pedeapsa rezultanta, cea mai grea, de 2 (doi) ani inchisoare.
S-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal in conditiile prevazute de art. 71 Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate si s-a fixat termen de incercare de 4 ani, conf. art. 82 Cod penal
In baza art. 359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.
In temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
A fost condamnat inculpatul PC, ,la urmatoarele pedepse:
- 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 215 indice 1 alin. 1 cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal;
- 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal s-a dispus contopirea celor doua pedepse, inculpatul PC urmand sa execute pedeapsa rezultanta,cea mai grea, de 1 (un) an inchisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal in conditiile prevazute de art. 71 Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante aplicate si s-a fixat termen de incercare de 3 ani, conf. art. 82 Cod penal.
In baza art. 359 Cod procedura penala atrage s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal.
In temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui.
A fost obligata inculpata CDC la plata catre partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui a sumei de 36.955,86 Ron,cu dobanzile si penalitatile pana la plata efectiva a debitului.
A fost obligata inculpata ZT la plata catre partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui a sumei de 142.899,37 Ron, cu dobanzile si penalitatile pana la plata efectiva a debitului.
A fost obligat inculpatul PC la plata catre partea civila Casa Judeteana de Pensii Vaslui a sumei de 4.800 lei, cu dobanzile si penalitatile pana la plata efectiva a debitului.
S-a mentinut masura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta nr. 373/07.02.2006 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui asupra bunurilor proprietatea inculpatilor, dupa cum urmeaza:
CDC- apartament cu 3 camere situat in Vaslui, , pana la concurenta valorii pagubei .
ZT- apartament cu 2 camere situat in Vaslui, , pana la concurenta valorii pagubei.
PC- apartament cu 2 camere situat in Vaslui, , pana la concurenta valorii pagubei.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta nr. 373/2006 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui, cu privire la inculpata CDC, asupra masinii Peugeot 505.
In baza art. 191 Cod procedura penala a fost obligat fiecare din cei trei inculpati la plata catre stat a sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare avansate in cursul urmaririi penale si al judecatii.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
In anul 2001, inculpata CDC era angajata in functia de casier la CJPAS Vaslui, avand ca atributii, conform fisei postului (fila 31, vol.1 dosar urmarire penala)i incasarea si efectuarea de plati, prin banca, precum si intocmirea zilnica a operatiunilor de casa.
Aprovizionarea cu chitantiere se facea de la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor, care elibera chitantiere cu serie imprimata mecanic, ori de la alte unitati agreate de acestea pana la aparitia ONFP 989/02 si de la distribuitorii autorizati dupa aparitia acestui ordin. Aprovizionarea se facea cu numerar, intocmindu-se nota de receptie, iar preluarea chitantierelor se facea de catre casieri pe baza de semnatura, dar nu in functie de necesitati, ci a intregului lot de aprovizionare. Formularele cu regim special trebuiau inregistrate intr-o fisa de magazie, operatiune care nu a fost efectuata.
In cursul lunilor martie 2001 si noiembrie 2001, inculpata CDC, folosind un chitantier cu 37 de chitante, fara a fi inseriat mecanic si fara a fi inregistrat in evidentele C.J.P. Vaslui a incasat de la 19 persoane juridice diferite sume de bani reprezentand contributii la asigurari sociale, iar banii nu i-a mai depus in casieria unitatii si nici nu i-a inregistrat in registrul de casa.
Astfel, desi in acea perioada existau in casierie chitantiere cu serii imprimate mecanic, in ziua de 14.03.2001 impreuna cu Popescu Calin - directorul unitatii, s-a deplasat cu masina de serviciu la Barlad si a incasat de la doua societati contributiile de asigurari sociale astfel: de la S.C. Rulmenti S.A. Barlad suma de 28.000.000 ROL cu chitanta nr.4401/14.03.2001 si suma de 30.000.000 ROL cu chitanta nr.4403/14.03.2001,iar de la S.C. Abrom Barlad suma de 30.000.000 Rol cu chitanta 4402/14.03.2001 si suma de 30.000.000 ROL cu chitanta nr.4404/14.03.2001.
Inculpata a afirmat ca a folosit acel chitantier pentru ca i s-a solicitat acest lucru de catre directorul economic al unitatii - numitul Ramascanu Dumitru si tot acestuia i-a predat banii astfel incasati.
De asemenea, in cursul lunii martie 2001, folosind acelasi chitantier, inculpata CDC a mai incasat urmatoarele sume: 26.000.000 ROL de la S.C. Rulmenti S.A. Barlad (chitanta nr.4405/16.03.2001), 30.000.000 ROL de la S.C. Goscom S.A. Vaslui (chitanta nr.4406/19.03.2001), suma de 39.211.912 ROL de la S.C. Badoterm A.MC. Vaslui (chitanta nr.4407/19.03.2001); suma de 16.042.188 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.4409/20.03.2001) si 25.000.000 ROL de la S.C. Rulmenti S.A. Barlad (chitanta nr.4409/20.03.2001).
In vara anului 2001, inculpata CDC a fost mutata de la casierie la secretariat, fiind secretara directorului Popescu Calin.
Aceasta a fost inlocuita cu inculpata ZT care, conform fisei postului, avea obligatia de a incasa debite din pensii, CAS, etc. si de a intocmi registrul de casa pentru evidenta contributiilor incasate.
In luna noiembrie 2001, intrucat casiera ZT era libera, inculpata CDC la solicitarea directorului Romascanu, dupa cum declara aceasta, a procedat, folosind acelasi chitantier, la incasarea urmatoarelor sume, reprezentand contributii la asigurari sociale: 30.000.000 ROL de la S.C. Fantasy Conf Vaslui (chitanta 14412/06.11.2001), 28.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14413/07.11.2001), 24.012.787 ROL de la S.C. Citard S.R.L. Vaslui (chitanta 14414/08.11.2001), 4.791.074 ROL de la S.C. Fantasy Conf Vaslui (chitanta nr.14415/08.11.2001); 3.634.795 ROL de la S.C. DOBOS Vaslui (chitanta 14416/8.11.2001); 5.480.264 ROL de la aceeasi societate (chitanta 14417/8.11.2001); 4.749.174 ROL de la S.C. CITARD SRL Vaslui (chitanta nr.14418/8.11.2001); 11.130 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14419/8.11.2001); 30.000.000 ROL de la S.C. MINION 91 Vaslui (chitanta nr.14420/13.11.2001) si 30.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14429/14.11.2001).
Inculpata a predat o parte din sumele incasate inculpatei ZT, sens in care, pe verso al ultimei chitante din 08.11.2001 apar mentiunile "am predat" si "am primit" si "suma de 42.679.224 ROL" si semnaturile celor doua inculpate.
Desi inculpata ZT declara ca intr-adevar a primit suma respectiva, aceasta afirma ca a doua zi a restituit-o inculpatei CDC, fara a face insa in vreun fel dovada acestui fapt, astfel incat instanta a retinut ca aceasta suma a ramas in posesia inculpatei ZT.
De asemenea, cu privire la chitantele din 13.11.2001 si 14.11.2001, si pe spatele acestora apar mentiunile "am predat" si "am primit", in dreptul fiecarei mentiuni existand semnaturile inculpatelor fara a fi indicata insa suma, inculpata CDC afirmand ca a predat si suma aferenta, desi acest lucru este negat de cealalta inculpata.
Avand in vedere insa ca pe chitantele respective erau consemnate sumele, iar pe verso mentiunile sus indicate, instanta a retinut ca sumele au fost predate efectiv de catre inculpata CDC, nefiind necesara mentiunea sumei, deoarece predarea-primirea s-a facut pe fiecare chitanta si nu pe un total ca in cazul anterior.
Referitor la sumele incasate de inculpata CDC in zilele de 6 si 7 noiembrie 2001, aceasta afirma ca le-a predat directorului Ramascanu, fapt nedovedit de aceasta.
De asemenea, inculpatei CDC i-a fost predata de catre numitul Popa Cristian suma de 3000 lei - incasata de acesta cand a fost trimis in control la S.C. Abrom S.A. Barlad conform chitantei nr.4411/22.03.2001 si de catre numita Caraiman Daniela suma de 27.304.477 ROL, incasata in urma controlului efectuat la S.C. Petal S.A. Husi, conform chitantei nr.4410/20.03.2001.
Inculpata recunoaste ca a primit aceste sume dar afirma ca le-a predat fara a le inregistra in registrul de casa, directorului Romascanu, nefacand in nici un fel dovada acestui fapt.
Folosind acelasi chitantier neinregistrat, inculpata ZT in luna noiembrie 2001 si in cursul anului 2002 a incasat de la 12 societati comerciale contributiile la asigurarile sociale pe care nu le-a inregistrat in registrul de casa, astfel: 30.000.000 ROL de la S.C. MINION 91 Vaslui (chitanta nr.14430/15.11.2001); 25.033.011 ROL de la S.C. AGROTRANSPORT Vaslui (chitanta nr.14431/20.01.2002); 25.033.010 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14432/30.01.2002); 6.000.000 ROL de la S.C. MODACAROTUR Vaslui (chitanta nr.14433/7.02.2002); 20.326.732 ROL de la S.C. IRIS Barlad (chitanta nr.14434/19.02.2002); 40.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.14434/20.02.2002), de la S.C. FURNICA. S.A. Barlad suma de 20.000.000 ROL (chitanta nr.14435/18.03.2002), de la S.C. VASCONSTRUCT Vaslui suma de 25.000.000 ROL (chitanta nr.14436/27.04.2002), 30.000.000 ROL de la S.C. COMTEXMET Vaslui ( chitanta nr.14437/7.05.2002). 36.850.088 ROL de la S.C. VALICRIST Vaslui (chitanta nr.8866193/27.05.2002), 27.497.628 ROL de la S.C. PROD PREST Vaslui (chitanta nr.8866194/14.01.2002) si 25.000.000 ROL de la aceeasi societate (chitanta nr.8866194/14.01.2002).
De asemenea, nici chitanta emisa catre S.C. Minion 91 S.R.L. Vaslui, in valoare de 16.758.366 ROL cu nr.142431/16.11.2001 si care face parte dintr-un alt chitantier, nu a fost inregistrata de catre inculpata ZT in registrul de casa.
Inculpata ZT a incasat in perioada 2002-2004 contributiile la asigurari sociale de la 337 persoane fizice evidentiate in anexa 4 la raportul de expertiza contabila (fila 32-47 vol.II- dosar urmarire penala), in valoare totala de 998.815.700 ROL, fara a ale inregistra in registrul de casa.
Despre aceste sume, inculpata ZT a declarat ca le-a incasat pe chitantierul respectiv la cererea directorului Ramascanu Dumitru, sume pe care lunar, la indicatiile directorului Cosma Marian le punea in trei plicuri, pentru cei trei directori, si le preda acestuia.
Recunoaste inculpata ca-si insusea doar sumele care ramaneau dupa aceste impartiri si care erau mai mici de 100.000 ROL.
Inculpata a predat spre dovada un caiet in care erau consemnate aceste sume care, in lipsa oricaror semnaturi nu poate servi drept proba. Asa cum se concluzioneaza in raportul de expertiza contabila efectuata in cursul urmaririi penale, aceste insemnari nu constituie documente de plata si nu pot constitui o baza in stabilirea destinatiei sumelor.
Despre banii incasati de la cele 13 societati comerciale, inculpata a declarat ca a facut acest lucru la dispozitia celor trei directori, iar banii au fost distribuiti in acelasi mod, mai sus descris.
Inculpatul PC a lucrat in functia de casier la C.J.P. Vaslui in perioada iulie 2001-aprile 2005, cand a fost suspendat din functie de catre Comisia de disciplina a unitatii,avand ca atributii de serviciu preluarea sumelor de bani incasate de inculpata ZT si depunerea lor la Trezorerie, precum si ridicarea de numerar de la Trezorerie si efectuarea de plati.
In perioada in care ZT lipsea, inculpatul ii prelua activitatea si incasa primele de la asigurati. Astfel, inculpatul a emis 4 chitante din chitantierul neinregistrat in favoarea S.C. Corevas S.A. Vaslui avand urmatoarele sume: 10.000.000 ROL cu chitanta nr.13926; 10.000.000 ROL cu chitanta nr.8668182; 15.000.000 ROL cu chitanta nr.8668190 si 13.000.000 ROL cu chitanta nr.8668196, nici una din aceste chitante nefiind datate. Cu privire la aceste sume inculpatul declara ca nu isi aminteste ce a facut.
Instanta de fond a apreciat ca situatia de fapt retinuta este pe deplin dovedita cu mijloacele de proba aflate la dosar si anume: declaratiile inculpatilor, ale martorilor, procesului-verbal de confruntare, raporturi de expertiza contabila, documente ridicate de la C.J.P. Vaslui si de la societatile comerciale si rapoartele de constatare tehnico-stiintifica care au identificat persoana care a emis fiecare chitanta.
Faptele inculpatilor CDC, ZT si PC de a incasa banii de la persoanele fizice si juridice reprezentand contributii la asigurarile sociale si de a folosi acesti bani pentru interesul lor sau al altora fara a inregistra aceste sume in registrul de casa, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare si fals intelectual, in forma continuata avand in vedere unicitatea rezolutiei infractionale avute de acestia la comiterea faptelor, pe parcursul unei perioade de timp prevazuta si pedepsita de art.215 indice 1 Cod penal si art. 289 Cod penal, ambele cu aplicarea art.41 al. 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal.
Apararea inculpatei CDC ca sumele incasate au fost predate, o parte directorului Romascanu, iar cealalta parte ar fi fost predata la Trezorerie in scopul reintregirii fondului de stimulente, anterior incasate incorect de salariati, nu a fost primita de instanta de fond.
Astfel, a apreciat prima instanta ca, faptul ca la data de 02.04.2001, in contul CJPAS Vaslui a fost virata suma de 140.141.032 ROL, conform foii de varsamant nr.0394344, prin reprezentant CDC, nu demonstreaza ca aceasta reprezinta suma incasata de inculpata in luna martie 2001.
Instanta a retinut ca, asa dupa cum rezulta din probele aflate la dosar, suma mai sus-predata, reprezentand fonduri stimulente, nu era rezultata din incasari pentru contributii si asigurari sociale, ci erau bani restituiti de salariati, conform tabelului aflat la dosar.
De asemenea, s-a avut in vedere si expertiza contabila efectuata in cursul cercetarii judecatoresti la cererea inculpatei CDC, expertiza din care rezulta ca, in luna martie 2001 au fost achitate stimulente aferente lunii februarie 2001, fiind inregistrate la fila nr.1 in registrul de casa din 05.03.2001, in suma totala de 140.141.032 LEI, in baza Ord.792/1999. Documentele justificative sunt listele de avans reprezentand stimulente pentru luna februarie 2001, semnate de fiecare salariat care a beneficiat de aceste stimulente.
In urma adresei nr.194/PA/14.03.2001, stimulentele achitate salariatilor la data de 05.03.2001, au fost recuperate in vederea reintregirii fondurilor din care au fost acordate. Astfel, la data de 02.04.2001, prin chitanta colectiva nr.1, inregistrata in registrul de casa al institutiei la fila nr.2, aferenta datei de 02.04.2001, in suma de 140.141.032 lei vechi se depune suma respectiva in contul CJPAS Vaslui nr.5001 deschis la Trezoreria Vaslui.
Aceasta depunere a fost reflectata totodata si in extrasul de cont emis de Trezoreria Vaslui din data de 03.04.2001.
De asemenea, instanta de fond a retinut ca nu poate fi retinuta nici apararea inculpatilor ca nu s-a facut dovada faptului insusirii, folosirii sau traficarii in interesul lor a sumelor respective.
Instanta a constatat ca, din probele aflate la dosarul cauzei, rezulta cu certitudine ca inculpatii si-au insusit sumele respective, acestea neregasindu-se in conturile unitatii.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii de delapidare este intrunit chiar si in situatia insusirii de catre functionar a sumelor respective in interesul altora si fata de acest motiv, instanta a retinut ca, apararea astfel invocata de inculpatele CDC si ZT nu determina o neintrunire a elementelor constitutive ale acestei infractiuni si astfel, o inlaturare a raspunderii penale a acestora.
De asemenea, infractiunea de fals intelectual retinuta in sarcina celor trei inculpati a fost comisa de acestia in forma omisiva, constand in omisiunea acestora, in calitate de casieri cu asemenea atributii, cu stiinta, de a nu inregistra in registrul de casa sumele incasate sus aratate.
S-a apreciat ca nici deficientele existente in activitatea desfasurata la CJPAS Vaslui si nici teama de a nu fi dati afara din serviciu, invocate de inculpati, nu sunt in masura sa demonstreze nevinovatia acestora, sau sa inlature raspunderea lor penala.
Societatile si persoanele de la care au fost incasate de catre cei trei inculpati sumele din prezenta cauza apar in evidenta CJPAS Vaslui fara datorii, motivat de faptul ca, acestora li s-a lasat un exemplar al chitantei eliberate, plata fiind luata in calcul la CJPAS Vaslui la controalele efectuate ca si plata valabila si efectiv facuta. Astfel, prejudiciul cauzat s-a inregistrat in dauna partii civile CJPAS Vaslui, in contul careia nu au fost varsate sumele respective, aceasta trebuind totusi sa achite drepturile asiguratilor platitori respectivi.
In consecinta, retinand ca savarsirea faptelor si vinovatia inculpatilor au fost pe deplin dovedite, instanta de fond a aplicat acestora cate o pedeapsa cu inchisoarea pentru fiecare din infractiunile comise, in limitele prevazute de textele incriminatoare.
La individualizarea judiciara a pedepselor au fost avute in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal si anume: dispozitiile partii generale a Codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatilor, urmarile faptelor, dar si imprejurarile in care au fost comise si limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal.
Fiind vorba de infractiuni concurente retinute in sarcina celor trei inculpati, instanta a dispus contopirea pedepselor aplicate fiecaruia dintre acestia, dispunandu-se ca inculpatii sa execute fiecare pedepsele rezultante astfel aplicate.
Fata de circumstantele personale ce au fost retinute in favoarea inculpatilor si anume: varsta acestora, lipsa antecedentelor penale, conduita avuta pe parcursul procesului si retinand ca sunt indeplinite cumulativ si conditiile prevazute de art. 81 Cod penal, instanta a apreciat ca scopul preventiv-educativ al pedepselor aplicate poate fi atins si fara privarea de libertate a inculpatilor, motiv pentru care a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepselor aplicate.
S-a fixat pentru fiecare inculpat cate un termen de incercare, conform dispozitiilor art. 82 Cod penal, termen care se va calcula de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari
S-a atras atentia inculpatilor asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal privind conditiile revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepselor aplicate in cazul comiterii de noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
A fost aplicata celor trei inculpati si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal, pedeapsa a carei executare a fost suspendata pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepselor principale.
In latura civila a cauzei, partea civila CJPAS Vaslui s-a constituit parte civila in cauza la data de 20.02.2007 (fila 55-dosar instanta) cu urmatoarele sume:
- fata de inculpata ZT cu suma de 82.642,82 lei, reprezentand suma incasata de la persoane juridice si nedepuse la casieria institutiei precum si dobanzi calculate pana la 15.02.2007 si suma de 171.288,65 lei -reprezentand suma incasata de la persoane fizice cu dobanzi calculate pana la data de 15.02.2007.
- fata de inculpata CDC cu suma de 76.750,79 lei, reprezentand suma incasata si nedepusa la casieria institutiei si dobanzi calculate pana la 15.02.2007;
- fata de inculpatul PC cu suma de 9.700 lei - reprezentand suma incasata si nedepusa la casieria institutiei si dobanzi pana la 15.02.2007.
Referitor la prejudiciul cauzat de inculpata CDC, instanta a constatat ca, raportat sumelor incasate de catre aceasta conform chitantelor aflate la dosar,prejudiciul total cauzat prin insumarea acestora este de 26.955,86 lei, Astfel, suma totala incasata de aceasta pe 14.03.2001 este de 11.800 lei, suma totala incasata in luna martie 2001 este de 13.625,41 lei, suma totala incasata in luna noiembrie 2001 este de 5.800 lei, iar sumele preluate de la numitii Popa Cristian si Caraiman Daniela sunt de 5.730,45 lei.
Prin urmare, instanta a considerat intemeiata cererea formulata de CJPAS Vaslui cu privire la aceasta inculpata, motiv pentru care a obligat inculpata CDC la plata catre partea civila a sumei de 36.955,86 lei, cu dobanzile si penalitatile pana la plata efectiva a debitului.
Referitor la inculpata ZT, instanta a constatat ca prejudiciul total cauzat de aceasta prin sumele incasate si nedepuse la casieria unitatii este de 142.899,37 lei.
Astfel, suma totala incasata de CDC in luna noiembrie 2001 si predata inculpatei ZT, aceasta neinregistrand-o in registrul de casa, este de 1.266,9 lei. Suma totala incasata de inculpata ZT in luna noiembrie 2001 si in decursul anului 2002 de la 12 societati comerciale, neinregistrata in registrul de casa este de 31.074,05 lei.
Suma incasata de la S.C. Minion 91 S.R.L. cu chitanta care nu face parte din chitantierul neinregistrat este de 1.675,9 lei.
De asemenea, contributiile incasate de aceasta inculpata de la 337 persoane fizice in cursul anilor 2002-2004 si nedepuse la casierie, sunt in suma de 99.881,6 lei.
Pentru aceste motive, instanta de fond a admis cererea formulata de CJPAS Vaslui fata de aceasta inculpata si a obligat-o pe inculpata ZT la plata catre partea civila a sumei de 14.899,37 lei cu dobanzile si penalitatile pana la plata efectiva a debitului.
In privinta inculpatului PC, de asemenea instanta a considerat intemeiata cererea formulata de partea civila CJPAS Vaslui si a obligat inculpatul la plata catre aceasta a sumei de 4.800 lei, reprezentand sumele incasate de acesta de la S.C. Corevas S.A. Vaslui, cu dobanzile si penalitatile pana la plata efectiva a debitului.
In scopul asigurarii repararii pagubelor produse prin comiterea faptelor, instanta a mentinut masura sechestrului asigurator, instituit prin Ordonanta nr.373/07.02.2006 a Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui asupra bunurilor proprietatea inculpatilor, dupa cum urmeaza:
- CDC- apartament cu 3 camere situat in Vaslui, , pana la concurenta valorii pagubei .
- ZT- apartament cu 2 camere situat in Vaslui, str., pana la concurenta valorii pagubei.
- PC- apartament cu 2 camere situat in Vaslui, ,+ pana la concurenta valorii pagubei.
In privinta sechestrului asigurator, instituit prin aceeasi ordonanata, asupra masinii Peugeot 505, referitor la inculpata CDC instanta a dispus ridicarea acestei masuri pentru urmatoarele considerente: din actele aflate la dosarul cauzei, acest autoturism figureaza pe numele numitului Cristian Daniel, iar fata de valoarea prejudiciului cauzat de inculpata, sechestrul asigurator asupra imobilului - apartament cu 3 camere situat in Vaslui, , este indestulator.
Impotriva acestei hotarari, in termenul prev. de art. 363 din, Codul de procedura penala a declarat apel inculpata CDC si, conform art. 362 alin.2 din Codul de procedura penala, pentru inculpata BT, aparatorul ales sa acorde asistenta juridica in fata instantei de fond.
In sustinerea apelului declarat, inculpata BT, prin memoriul depus la dosar, dar si in sustinerea orala a motivelor, a invederat ca in ceea ce priveste infractiunea de fals intelectual trebuie observat ca nu este realizata latura obiectiva, deoarece chitantele emise contin mentiuni reale relativ la datele de identificare a contribuabilului, la data eliberarii, la suma incasata, singurul element care nu corespunde realitatii fiind chitantierul neinregistrat. Cat priveste infractiunea de delapidare s-a sustinut ca probele nu au demonstrat comiterea niciuneia dintre actiunile ce caracterizeaza elementul material al acesteia.
Intr-o alta ordine a ideilor, s-a aratat ca nu au fost retinute corect imprejurarile in care au fost emise acele chitante, facandu-se referire la faptul ca cei trei directori, care sunt autorii morali ai faptelor, au dat dispozitie in acest sens, precum si de a le fi inmanate sumele incasate si neinregistrate, ceea ce demonstreaza ca faptei sale ii lipseste unul dintre elementele constitutive, respectiv intentia.
Apelanta a invederat ca despre practica incasarii sumelor conform unor chitante neinregistrate cunosteau si ceilalti angajati care au indeplinit functii de casier si care-si transmiteau unul de la altul atat dispozitiile primite cat si chitantierul neinregistrat, asa incat ar fi evidenta inocenta lor, deoarece apare absurda atitudinea de dezvaluire noului venit a propriei culpabilitati. Mai mult, aceasta a precizat ca determinarea angajatilor de a proceda in maniera aratata s-a realizat si prin amenintari, cum a fost si cazul domniei sale.
Concluzionand, inculpata a precizat ca in cazul ambelor infractiuni lipseste latura subiectiva, iar in situatia infractiunii de fals si cea obiectiva, ceea ce ar fundamenta solutia de achitare conform art. 10 alin .1 lit. d din Codul de procedura penala.
Inculpata CDC, in scris si oral, prin aparatorii angajati, a sustinut, de asemenea, ca actiunile retinute in sarcina sa au fost efectuate la dispozitiile executive ale C.J.P.A.S., si nu reprezinta initiative proprii. Mai arata aceasta ca a facut dovada predarii sumelor incasate prin depunerea la dosarul cauzei a mai multor foi de varsamant care sunt in corelatie cu acestea.
Relativ la infractiunea de fals, inculpata arata de asemenea ca documentele emise contin date reale, asa incat nu sunt incalcate normele ce incrimineaza actiunile de alterare a unor inscrisuri. Cat priveste omisiunea inregistrarii sumelor in registrul de casa, inculpata a sustinut ca aceasta fapta isi pierde semnificatia juridica prin predarea lor catre casieria centrala sau conducerea executiva a institutiei.
Inculpata CDC a sustinut ca, in acest context, nici infractiunea de delapidare nu poate fi retinuta, atata vreme cat nu s-a facut dovada comiterii vreunui act dintre cale ce caracterizeaza elementul material al infractiuni de delapidare. S-a aratat in acest sens ca exista certitudine ca sumele ce fac obiectul material al infractiunii de delapidare au fost utilizate de conducerea institutiei, fara stirea inculpatei pentru a justifica restituirea stimulentelor primite necuvenit de toti angajatii institutiei.
Mai arata inculpata ca instanta de fond a retinut vinovatia sa sub aspectul comiterii infractiunii de delapidare pe baza unei prezumtii de insusire in sensul ca orice lipsa in gestiune constituie o insusire a sumelor aferente, actiune care implicit formeaza elementul material al infractiunii de delapidare. Or, arata inculpata, un asemenea silogism vine in contradictie cu prezumtia de nevinovatie.
Pe cale de consecinta si inculpata CDC a solicitat achitarea sa potrivit art. 10 alin. 1 lit. b si d din Codul de procedura penala si, pe cale de consecinta, respingerea actiunii civile ca nefondata, sens in care solicita a se avea in vedere si concluziile expertizei ,,TIMOTICIUC’’ relevanta din punct de vedere al sustinerilor facute si care a fost ignorata de instanta de fond.
In apel, la cererea inculpatelor s-a procedat la audierea in calitate de martori a numitilor: GFD, PCD si DD.
Examinand cauza si judecata instantei de fond sub aspectul problemelor de fapt si de drept invocate si, potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele ei, constata ca apelurile declarate de inculpatele CDC si BT sunt nefondate, motiv pentru care vor fi respinse ca atare.
Verificand probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si in faza cercetarii judecatoresti, dar si probele administrate nemijlocit de instanta de apel tribunalul constata ca instanta de fond a retinut in mod corect culpabilitatea inculpatelor CDC si BT pentru comiterea infractiunilor de delapidare si fals in inscrisuri oficiale comise in forma continuata, prevazute si pedepsite de art. 2151 alin 1 si art. 289 din Codul penal, ambele cu aplic art. 41 alin. 2 din Codul penal.Activitatea infractionala si vinovatia inculpatelor au fost retinute in deplina concordanta cu probele administrate.
Cat priveste caracterizarea juridica a faptei, tribunalul constata ca instanta de fond a facut o corecta incadrare juridica a faptelor in prevederile art. 2151 alin. 1 si art. 289 din Codul penal, ambele cu aplic art. 41 alin. 2 si art. 33 lit. a din Codul penal din moment ce probele au demonstrat ca inculpatele CDC si BT se fac culpabile de a incasa banii de la persoanele fizice si juridice reprezentand contributii la asigurarile sociale si de a folosi acesti bani pentru interesul lor sau al altora fara a inregistra aceste sume in registrul de casa.
Tribunalul mai observa ca si conflictul de drept civil a primit o dezlegare corespunzatoare, raspunderea materiala fiind stabilita in raport de constatarea faptului ca prin infractiunile comise inculpatele au cauzat si pagube.
Relativ la apararile invocate, tribunalul retine ca aceste nu au aptitudinea de a inlatura raspunderea penala a inculpatelor pentru urmatoarele considerente:
S-a aratat ca nu ar fi intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare si fals ce le-au fost retinut in sarcina, iar pe de alta parte s-a sustinut ca nicio proba nu a demonstrat comiterea actiunilor de sustragere. Tribunalul observa existenta unor contradictii in motivarea apelului, in sensul ca se sustine ca nu s-a facut dovada unor actiuni de sustragere, iar pe de alta parte ca faptelor, fara a specifica la ce actiuni se refera, le lipseste conditiile necesare pentru a constitui infractiune.
Coroborand relatarile facute in sustinerea apelurilor cu declaratiile date in cursul procesului, tribunalul intelege ca inculpatele au invederat ca probele nu au dovedit comiterea unor actiuni de sustragere a banilor in interesul lor personal, actiuni pe care domniile lor le apreciaza ca situandu-se in afara ilicitului penal.
Cu privire la aceasta este de mentionat ca potrivit art. 215^1 alin.1 din Codul penal constituie infractiunea de delapidare si se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 15 ani, fapta de insusire, folosire sau traficare, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza.
De asemenea, conform art. 289 din Codul penal infractiunea de fals intelectual consta in falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Se observa astfel ca elementul material al infractiunii de prejudiciu consta in ,,insusirea’’, ,, folosirea’’ sau ,,traficarea’’. Acuzatia penala in prezenta cauza are ca obiect retinerea in sarcina celor doua inculpate a unor actiuni de insusire, actiuni care constau in aceea ca faptuitorul face din bunul aflat in gestiunea sa un bun al sau, care presupune o actiune de luare in stapanire a bunului, de a efectua acte de dispozitie cu privire la acesta.
Relativ la sustinerea cum ca actiunile de sustragere nu au fost dovedite si ca orice lipsa in gestiune nu trebuie considerata implicit si o actiune de insusire in sensul elementului material al incriminarii, tribunalul releva ca, intr-adevar, singulare, lipsa din gestiune sau falsurile nu au aptitudinea dovedirii infractiunii de delapidare. Cele doua imprejurari, impreuna, exclud insa orice alta varianta decat aceea a insusirii sumelor, in contextul in care absenta inregistrarii se coroboreaza cu lipsa din gestiune si, mai ales, cu folosirea unor chitante neinseriate care au astfel aptitudinea de a nu putea fi urmarite.
Tribunalul observa ca speta nu evidentiaza insa existenta unei lipse din gestiune ale carei cauze sa nu fie cunoscute. Inculpatele insele au aratat in propriile lor sustineri ca sumele neinregistrate au fost predate unor persoane din conducere pentru a le folosi in interes personal sau ca au fost destinate acoperiri sumelor aferente unor plati nedatorate facute de institutie catre angajatii sai.
Pentru existenta infractiunii de delapidare, in toate variantele normative, este lipsit de relevanta daca actiunea incriminata este realizata in interesul faptuitorului sau in interesul altei persoane, aspect ce rezulta din insusi continutul normei.
De aceea, imprejurarea ca banii au intrat in patrimoniul propriu al directorilor sau au fost folositi pentru a absolvi pe alti colegi de munca de restituirea unor sume pe care acestia le-au incasat in mod injust, nu are nicio inraurire asupra raspunderii penale. Incriminarea prevazuta de art. 2151 din Codul penal vine sa sanctioneze fapta subiectului care, pe langa incalcarea unei obligatii generale de a nu aduce atingere patrimoniului oricarei persoane, a ignorat si obligatia speciala de protejare a bunurilor gestionate sau administrate, obligatie pe care o are in virtutea calitatii de functionar pe care o indeplineste.
Raspunderea penala nu este inlaturata nici daca fapta este comisa cu acordul sefului ierarhic superior sau ca urmare a unei determinari venite din partea acestuia, afara de cazul in care actiunea acestuia imbraca formele unei constrangeri fizice sau morale. Or, probele administrate nu au demonstrat comiterea unor asemenea actiuni.
Ca actiunile celor doua angajate au fost realizate cu acordul sefilor, este o imprejurare ce trebuie retinuta ca fiind reala. Aceasta nu pentru ca s-a dovedit fara indoiala ca directorii au ordonat actiunile ilicite ce fac obiectul prezentei cauzei, caz in care, fara doar si poate, se impunea si antrenarea raspunderii acestora, ci pentru faptul ca sustinerile facute in aparare nu au fost combatute temeinic si nici nu au fost rasturnate cu probe care sa ateste lipsa lor de sinceritate.
Activitatea de aflare a adevarului prin probe poate cunoaste momente in care se ajunge la situatii de indoiala cu tot efortul de evaluare depus. Cerinta prezumtiei de nevinovatie in aceasta situatie este aplicarea regulii conform careia orice indoiala profita faptuitorului. Regula "in dubio pro reo" constituie un complement necesar, o manifestare si o expresie a prezumtiei de nevinovatie un principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflarii adevarului se regaseste in materia probatiunii.
Aplicarea acestei reguli este conditionata de doua elemente: indoiala si imposibilitatea administrarii altor probe, imposibilitatea care trebuie sa fie deplina si obiectiva. Astfel, daca alte probe nu se intrevad, ori pur si simplu nu exista si totusi indoiala persista, aceasta echivaleaza cu o proba pozitiva de nevinovatie, situatie in care solutia este una de neantrenare a raspunderii.
In speta, de o asemenea situatie de indoiala, prin neextinderea procesului, beneficiaza factorii de decizie ai casei de pensie, dar principiul se aplica deopotriva si inculpatelor care au sustinut veridicitatea realizarii actiunilor impreuna si la indicatiile superiorilor, fapt a carui lipsa de temeinicie nu a fost dovedita.
S-ar putea sustine ca acest argument ar putea fi valabil si in situatia realizarii actiunilor sub amenintare, fapt afirmat, nedovedit si nici combatut cu probe. Tribunalul retine ca situatia este diferita din moment ce infractiunile sunt continuate, fiind compuse din acte multiple de incasare, insusire si neinregistrare a banilor. Or, indiferent sub ce forma s-a manifestat amenintarea, inculpatele au avut posibilitatea denuntarii oricarei asemenea actiuni. Cum nu au facut-o, este de inteles ca s-au complacut in situatia creata care, probabil, le-au adus beneficii cu sau fara caracter patrimonial. De altfel, amenintarea cu pierderea locului de munca, asa cum sustine inculpata BT, in conditiile date, nu poate sa constituie o constrangere care sa indeplineasca cerintele art. 46 din C. penal, asa incat sa aiba aptitudinea inlaturarii raspunderii.
Nici sustinerea cum ca nu a fost cunoscuta destinatia sumelor respective nu poate fi primita ca argument care sa aiba ca efect inlaturarea sau diminuarea raspunderii.
In primul rand, se constata ca o astfel de sustinere reprezinta o retractare a declaratiilor anterioare in care se arata ca sumele neinregistrate in registrul de casa erau puse in plicuri care erau inmanate directorilor conform cererilor acestora sau au fost folosite pentru acoperirea stimulentelor incasate nelegal. Aceasta, in contextul in care erau realizate si premisele de a nu putea fi urmarite, prin faptul ca erau incasate conform unor chitante neinseriate, si de a nu fi reclamate in momentele mediate, vizand contribuabili tineri sau persoane juridice.
In al doilea rand, este de mentionat ca subzistenta infractiunii de delapidare este data de actiunea gestionarului de a efectua acte de dispozitie cu privire bunurile gestionate. Or, prin neinregistrarea sumelor in evidentele unitatii angajatoare, ele au fost scoase din patrimoniul acesteia, primind o destinatie spre un alt patrimoniu prin predarea lor unor terte persoane, actiuni care nu reprezinta altceva decat acte de dispozitie cu privire la acele sume, adevarata destinatie a banilor neafectand in nici un fel conditiile incriminarii.
Cat priveste infractiunea de fals in inscrisuri oficiale, trebuie aratat ca elementul material se caracterizeaza, cum bine a aratat in concluziile sale si aparatorul inculpatei CDC, si prin omisiunea inregistrarii, caz in care inscrisul se afla in ipoteza in care increderea publica in continutul sau este deopotriva afectata. Or, neinregistrarea sumelor incasate in registrul aferent acestor operatiuni are aptitudinea de a denatura realitatea incasarilor facute, asa incat fapta cade sub incidenta prevederilor art.289 din C. penal.
Tribunalul observa ca pedepsele sunt just dozate, in raport de circumstantele obiective ale cauzei si in raport de elementele ce caracterizeaza persoana inculpatelor, cuantumul lor avand aptitudinea realizarii constrangerii necesare, a preventiei si a readaptarii la viata sociala, o eventuala reducere nejustificandu-se.
Si individualizarea executarii pedepselor este corecta, in raport de imprejurarile concrete de comitere a faptelor, de persoana inculpatelor care se afla la prima incalcare a legii penale, de varsta acestora, suspendarea conditionata a executarii fiind cea mai potrivita modalitate.
In mod corect instanta de fond nu a recunoscut in favoarea inculpatelor aceste imprejurari ca circumstante atenuante cu efectul coborarii pedepsei sub minimul prevazut de lege, ci le-a avut in vedere in opera de individualizare. In raport de gravitatea faptelor comise, coborarea pedepsei sub minim nu este justificata, existand incompatibilitate intre gradul de afectarea valorilor sociale aparate de lege ci aceste circumstante favorabile inculpatelor.
Referitor la pericol social al faptelor care ,,nu permit’’ reducerea pedepsei, se observa ca inculpatele au fost trimise in judecata si condamnate de instanta de fond pentru comiterea unei pluralitati de actiuni de delapidare si fals in inscrisuri oficiale, comise in conditiile prevederilor art. 41 din Codul penal, respectiv in baza unei hotarari unice Or, pluralitatea de fapte invedereaza o prezumtie mai puternica de pericol social din partea faptuitorului, fata de persoana ce a comis un singur asemenea act, de unde si imperativul aplicarii unei pedepse corespunzatoare in vederea indreptarii si educarii. In acest scop, legiuitorul, pentru sanctionarea unitatii infractiunii continuate, a oferit chiar posibilitatea aplicarii unui spor conform prevederile art. 42 din Cod penal.
Nu trebuie omis in a arata ca infractiunile de delapidare retinute in sarcina inculpatelor au avut ca urmare crearea unor pagube importante. Prin hotarare cele doua au fost obligate sa achite partii civile Casa Judeteana de Pensii Vaslui, 36.955,86 lei in cazul inculpatei CDC si 142.899,37 lei in cazul inculpatei BT.
In ceea ce priveste solutionarea laturii civile a cauzei, tribunalul observa, dupa cum s-a aratat anterior in cuprinsul prezentei, ca instanta a dat o dezlegare corespunzatoare si conflictului civil, raspunderea materiala fiind stabilita in raport de constatarea faptului ca prin infractiunile comise inculpatele au cauzat si pagube.
Dat fiind specificul cauzei, s-a apelat la cunostintele unor experti din cadrul C.E.C.C.A.R. Romania - filiala Vaslui, respectiv expert contabil BALTATU AURICA care a intocmit Raportul de expertiza contabila aflat la pag. 16 din VOL II al dosarului de urmarire penala si expert contabil TL care a intocmit Raportul de expertiza contabila judiciara aflat la fila136 din VOL. II al dosarului instantei de fond.
Urmare verificarilor efectuate, cei doi experti au oferit organelor judiciare informatii importante solutionarii juste a cauzei in ambele sale laturi, incluzand si date referitoare la intinderea pagubelor cauzate.Avand in vedere informatiile oferite de probele stiintifice, coroborate cu faptele ce decurg din celelalte probe administrate in cauza, instanta de fond a stabilit corect ca inculpata CDC se face culpabila de realizarea unei pagube de 36.955,86 lei, reprezentand insumarea banilor incasati conform chitantelor depuse la dosarul cauzei cu sumele preluate de la numitii POPA CRISTIAN si CARAIMAN DANIELA, iar inculpata BT de 142.899,37 lei, reprezentand, de asemenea sumele incasate personal si neinregistrate in registrul de casa, precum si suma primita de la inculpata CDC, suma care nu se regaseste in evidente.
Cat priveste imprejurarea ca instanta de fond a ignorat concluziile expertizei ,,TIMOFTICIUC’’, facand referire la faptul ca aceasta concluzioneaza ca sumele incasate de inculpata CDC au fost ,,partial destinate reintregirii fondului de stimulente, distribuite anterior salariatilor’, in contextul in care tabelul care a stat la baza emiterii chitantei 1 din 2.04.2001 nu contine semnaturile fiecarui salariat, motiv pentru care nu ar indeplini conditiile de legalitate si conformitate contabila, sunt de facut urmatoarele aprecieri.
Probele administrate nu au oferit certitudine asupra faptului ca sumele respective au avut destinatia la care se face referire, existand doar indicii in acest sens. Lipsa semnaturilor la care face referire expertul nu demonstreaza implicit si faptul ca banii respectivi nu ar fi fost predati de salariati. Efectuarea oricarei plati, presupune atestarea ei prin semnatura de catre persoana care incaseaza suma si nicidecum de catre persoana care face plata. Aceasta, pe langa faptul ca semnarea unor inscrisuri in asemenea situatii, reprezinta o conditie ad probationem si nu una care sa confere valabilitate operatiunii.
Pe de alta parte, cum inculpatele se fac vinovate de comiterea unor infractiuni de delapidare, sunt tinute sa raspunda cu patrimoniul lor pentru pagubele cauzate. Desigur, in situatia dovediri existentei unei participatii la comiterea faptelor sau in cazul in care bunurile ce fac obiectul infractiunii au fost tainuite de terte persoane, se poate stabili o raspundere materiala si acestor persoane.
In dreptul civil, in situatiile de existenta a unor raporturi litigioase in care una dintre parti are calitate dubla, exista posibilitate formularii unor cereri de chemare in garantie, iar in cazul in care astfel de cereri nu sunt facute, litigiul se poate rezolva pe cale a unor actiuni de regres.
In cadrul procesului penal, atragerea raspunderii civile a unui participant este posibila numai in masura in care se statueaza si asupra raspunderii sale penale. Actiunea civila este subsidiara celei penale, nefiind admisa o actiune civila de sine statatoare prin extinderea continutului notiunii de persoana responsabila civilmente si la persoanele care au contribuit la producerea pagubei dar nu au fost ele insele judecate pentru infractiune. In astfel de situatii, inculpatul raspunde pentru intreaga paguba, chiar daca la producerea ei au contribuit si alte persoane care nu au fost trimise in judecata. Desigur, in astfel de situatii, sub rezerva dovedirii contributiei, persoana obligata prin hotararea penala are dreptul unei actiuni de regres, adresate instantei civile.
Legat de solutionarea aceleiasi actiuni civile, tribunalul retine ca si dispozitiile de mentinere a masurii sechestrului asigurator instituit prin ordonanta Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui sunt corecte din moment ce paguba nu a fost acoperita.
Verificand actele procesuale efectuate in cursul desfasurarii procesului penal se constata ca au fost respectate dispozitiile legale a caror incalcare este sanctionata potrivit art. 197 alin.2 din Codul de procedura penala cu nulitatea absoluta.
De asemenea nu au fost identificate incalcari ale celorlalte dispozitii legale ce reglementeaza desfasurarea procesului penal, incalcari prin care sa se fi adus vreo vatamare si care sa fi fost invocate la momentele stabilite de art.197 alin 4 din Codul de procedura penala, respectiv ,,in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa’’.
Vazand considerentele aratate, conform prevederilor art.379 alin.1 pct.1 lit. b din Codul de procedura penala, tribunalul va respinge, ca nefondate, apelurile formulate si va mentine sentinta penala nr.1579 pronuntata la data de 12.11.2008, in dosarul 2967/333/2006 al Judecatoriei Vaslui.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele CDC si ZT, impotriva Sentintei penale Nr.1579/12.11.2008 a Judecatoriei Vaslui, pe care o mentine.
Obliga pe fiecare dintre inculpatele apelante la plata sumei de 270 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in apel, din care suma de cate 150 lei, reprezentand jumatate din onorariul de 300 lei pentru aparatorul desemnat din oficiu inculpatului PC - av. Chitimus Ciprian - se va achita din fondurile Ministerului Justitiei .
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru inculpata CDC si de la comunicare pentru celelalte parti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 18 decembrie 2009.
Presedinte, Judecator, Grefier,