Dosar nr. 4853/327/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILA NR. 71
Sedinta publica din 30 ianuarie 2009 Prin cererea adresata Judecatoriei Tulcea si inregistrata sub nr. 4853/2008, S.C. IC Bucuresti a solicitat, in contradictoriu cu parata CA , pe calea ordonantei presedintiale, obligarea paratei la predarea integrala a gestiunii punctului de lucru-statie Apicola B - din Municipiul Tulcea, cu cheltuieli de judecata.
Prin sentinta civila nr. 2737 din 23.10.2008 a Judecatoriei Tulcea a fost respinsa ca inadmisibila cererea formulata de S.C. Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Apicultura S.A. Bucuresti.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca intre reclamant si parata au existat raporturi de munca care s-au finalizat in luna septembrie 2008, aceasta din urma conducand punctul de lucru din Tulcea; intre parti exista o disputa legata de folosinta terenului pe care functioneaza punctul de lucru al reclamantei, folosinta exercitata in prezent de catre parata; desi are o problema concreta sub acest aspect, reclamanta nu solicita o transare provizorie a acestei chestiuni, ci formuleaza o cerere cu un obiect generic de predare a gestiunii; in opinia instantei de fond o asemenea actiune nu exista, gestiunea fiind o notiune juridico-contabila ce presupune concomitent operatiuni juridice si de fapt, de o mare diversitate; primirea si predarea de gestiune reprezinta operatii faptice si juridice cu relevanta sub aspectul raspunderii materiale specifice dreptului muncii, astfel ca o gestiune care nu se preda nu poate duce decat, eventual, la o angajare a raspunderii materiale si nu la posibilitatea predarii sale silite; predarea si primirea de gestiune presupune intotdeauna faptul personal al primitorului si al celui care preda fara posibilitatea constrangerii directe, ci doar indirect prin modalitatea specifica acestei materii de angajare a raspunderii materiale, de aici rezulta ca o asemenea actiune nu ar putea fi pusa niciodata in executare pentru ca ea nu ar putea avea semnificatia unei transmiteri a folosintei, posesiei sau detentiei asupra vreunui ban de la parata la reclamanta; nu se poate pune semnul egalitatii intre solicitarea de predare a gestiunii si pretentia de predare a folosintei terenului, pentru ca astfel s-ar confunda generalul cu specialul sau o actiune (posesorie ori petitorie, temporara ori definitiva) admisibila cu una care nu exista.
Prin cererea inregistrata la data de 27.10.2008 S.C. IC Bucuresti a declarat recurs impotriva sentintei civile nr. 2737 din 23.10.2008 a Judecatoriei Tulcea.
In motivare recurentul - reclamant a aratat ca prin cererea introdusa a solicitat obligarea paratei la predarea provizorie a Statiei Zonale Apicole B impreuna cu bunurile pe care le-a avut in gestiune, parata motivand, in esenta, ca dupa ce a fost concediata refuza predarea statiei pe motiv ca terenul pe care se afla investitia nu este proprietatea recurentului, pretinzandu-i sa-si ia bunurile si sa le duca oriunde doreste.
A mai aratat recurentul-reclamant ca, din aceasta cauza, activitatea statiei sale a fost intrerupta si nu poate fi reluata si ca pe rolul instantei de drept comun exista actiune posesorie care le solutioneaza definitiv problema posesiei si folosintei asupra terenului.
S-a mai aratat ca, in precizarile solicitate de instanta, a precizat ca, de fapt, obiectul cererii sale este accesul in Statia Zonala ca investitie pentru a-si putea folosi inventarul si in vederea realizarii obiectului de activitate.
A mai considerat recurentul-reclamant ca cererea sa indeplineste conditiile procedurii speciale sub aspectul urgentei, pentru ca i s-a intrerupt realizarea obiectivului de activitate ce nu poate fi realizat decat prin investitie, conform procesului verbal de predare catre parata din 05.09.1990 cum si sub aspectul neantamarii fondului, deoarece existenta sau inexistenta dreptului sau de posesie definitiva asupra terenului face obiectul unui dosar existent pe rolul instantei.
A mai mentionat recurentul-reclamant ca aparenta posesiei fiind in favoarea sa, iar parata neformuland decat aparari inadmisibile prin care antameaza fondul cauzei, cerere indeplineste si a doua cerinta esentiala impusa de lege.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 582 Cod pr. civila.
S-a mai aratat ca motivele de recurs se incadreaza in prevederile art. 304 pct. 7-9 Cod procedura civila.
Intimata-parata a formulat concluzii scrise.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta de recurs retine urmatoarele:
Sustinerile recurentului-reclamant potrivit carora instanta de fond a cercetat chiar fondul cererii nu pot fi primite de o asemenea maniera intrucat, in aceasta materie, judecatorul face un examen sumar al cauzei, legea dandu-i dreptul sa pipaie fondul pentru a vedea de partea cui este aparenta dreptului; imprejurarea ca dreptul subiectiv este litigios nu impiedica pronuntarea ordonantei presedintiale, intrucat aparenta de drept este suficienta pentru ca instanta sa ordone o masura urgenta si vremelnica, urmand ca problema existentei sau inexistentei dreptului subiectiv sa se rezolve pe calea procedurii de drept comun, in cadrul unei judecati care vizeaza fondul.
In raport de toate aceste considerente si cum situatia de fapt a fost corect retinuta de instanta de fond, iar aplicare legii a fost in conformitate cu aceasta, urmeaza ca instanta sa respinga recursul ca nefondat si sa mentina hotararea atacata ca legala si temeinica.
1