Dosar nr. 4611/327/2008
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILA NR.64
Sedinta publica din data de 28 ianuarie 2009
Asupra recursului civil de fata;
Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea la data de 25.09.2008, sub nr. 4611/327/2008, petentul IA a contestat procesul-verbal de constatare a seria A/200 nr.0208061 din data de 12.09.2008 intocmit de intimat M.E.F.-A.N.A.F.-D.G.F.P. TULCEA, solicitand anularea acestuia sau transformarea sanctiunii primite in avertisment.
Prin sentinta civila nr.2842/03 noiembrie 2008 Judecatoria Tulcea a admis in parte plangerea contraventionala formulata de petent si a dispus inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
Petentul a fost sanctionata, in calitate de administrator al SC VF SRL, pentru incalcarea obligatiei de a depune situatia financiara anuala, cu amenda in cuantum de 400 RON, potrivit art. 42 alin. 2 raport la art. 41 alin. 2 lit. e) din Legea nr. 82/1991.
Verificand, in conformitate cu dispozitiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta a retinut ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistand cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.
In ceea ce priveste temeinicia actului sanctionator, instanta a retinut ca, petentul este in culpa pentru ca desi si-a suspendat temporar activitatea pe o perioada de 3 ani incepand cu data de 18.12.2008 potrivit incheierii nr.3426 din data de 21.12.2007, petentul in calitate de administrator la SC VF SRL avea obligatia de a depune situatia financiara anuala pana la aceasta data. De asemenea, chiar daca se retine apararea ca nu a mai avut activitate inca din anul 2006 luna iunie, instanta a retinut ca si in acest caz petentul potrivit art. 6 din Normele Ministerului Economiei si Finantelor privind intocmirea de catre agentii economici a situatiei financiare avea obligatia de a depune o declaratie pe proprie raspundere, in cazul in care nu a desfasurat activitate de la data infiintarii.
Cat priveste insa individualizarea sanctiunii, instanta a avut in vedere ca, potrivit dispozitiilor art. 7 alin.3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, sanctiunea contraventionala constand in avertisment poate fi aplicata chiar si in cazul in care actul normativ care reglementeaza respectiva contraventie nu ar prevedea o astfel de sanctiune.
Desi petentul se face vinovat de savarsirea contraventiei, prin aceea ca nu a depus situatia financiara anuala, avand in vedere si atitudinea sincera a acestuia care a aratat ca a luat decizia de a suspenda temporar activitatea pe 3 ani ca sa nu mai aiba obligatii fata de stat, si faptul ca nu a stiut ca trebuie sa depuna in continuare aceste declaratii dupa suspendarea activitatii, instanta a apreciat ca nu exista indicii pentru existenta unui grad deosebit de pericol social, astfel ca fata de pericolul social redus al faptei, se impune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertismentul, dispozitie intemeiata pe prevederile art.7 si art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001.
Instanta a atras atentia petentei asupra pericolului social al faptei sale si asupra necesitatii de a respecta dispozitiile legale.
Impotriva acestei sentinte civile, in termen legal, a formulat recurs Directia Generala a Finantelor Publice Tulcea, criticand hotararea atacata sub aspectul inlocuirii amenzii contraventionale cu sanctiunea, avertisment.
Examinand hotararea atacata sub aspectul motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, se retine ca recursul este intemeiat.
Astfel, instanta de fond a retinut ca desi intimatul petent se face vinovat de savarsirea contraventiei retinuta in sarcina sa, prin aceea ca nu a depus situatia financiara anuala, a apreciat ca, in cauza, sunt aplicabile disp.art.7 si art.34 al.1 din OG nr.2/2001 in sensul ca, petentul a avut o atitudine sincera, a suspendat temporar activitatea pe trei ani si nu a stiut ca trebuie sa depuna in continuare aceste declaratii dupa suspendarea activitatii.
Retinerea instantei de fond nu este temeinica intrucat nedepunerea situatiilor financiare, in cauza, nedepunerea situatiilor financiare anuale la 31.12.2007 a devenit o fapta contraventionala continua pana la momentul in care a intervenit organul de control fiscal.
Faptul ca, intimatul petent, desi a suspendat temporar activitatea societatii pe trei ani, nu a stiut ca trebuie sa depuna in continuare aceste situatii financiare anuale, nu reduce pericolul social al faptei savarsite intrucat nu se poate invoca necunoasterea legii si nu este un motiv care sa impuna reindividualizarea sanctiunii aplicate, nefiind indeplinite astfel conditiile art.7 si art.34 al.1 din OG nr.2/2001, cu atat mai mult cu cat amenda aplicata este in limitele prevazute de lege.
Pentru a ceste considerente, urmeaza a admite recursul si a modifica hotararea atacata in sensul ca se va respinge plangerea ca nefondata.
1