Faliment. Inadmisibilitatea transmiterii universale a
patrimoniului societatii comerciale unipersonale cu
raspundere limitata catre asociatul unic , ca urmare a
dizolvarii societatii prin faliment.
Prin cererea formulata in cadrul procedurii de faliment a S.C. “P" S.R.L., creditoarea S.C. “R" S.A. a solicitat, in contradictoriu cu paratul S.D., sa se constatate ca, in temeiul art. 231 din Legea nr.31/1990, odata cu deschiderea falimentului si dizolvarea societatii unipersonale s-a produs transmisiunea patrimoniului societatii catre asociatul unic, astfel incat bunurile ce compun averea personala a acestuia urmeaza sa fie lichidate, in vederea satisfacerii creditorilor societatii.
Prin sentinta civila nr. 148/Sind/1.03.2005 pronuntata in dosarul mai sus mentionat, judecatorul-sindic a respins cererea, considerand ca nu poate fi retinut nici un argument de text in conformitate cu care raspunderea limitata a asociatului unei societati cu raspundere limitata se transforma intr-o raspundere nelimitata.
Impotriva sentintei a declarat recurs creditoarea solicitand modificarea acesteia in sensul admiterii cererii de a opera confuziunea dintre patrimoniul societatii debitoare si patrimoniul personal al asociatului unic.
In motivarea recursului se sustine ca, potrivit art. 227 din Legea nr. 31/1990, dizolvarea societatii opereaza in mai multe situatii, facandu-se diferentierea intre dizolvarea voluntara prin hotararea adunarii generale, reglementata la lit. d si dizolvarea prin faliment, reglementata la lit. f al aceluiasi art. 227, faliment care presupune o stare de insolventa a debitoarei, ceea ce se regaseste in speta de fata.
Ca urmare, fiind intrunita conditia ca firma debitoare sa fie in faliment si ca efect al dizolvarii opereaza confuziunea patrimoniului debitoarei cu patrimoniul asociatului unic.
In drept, recurenta a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Curtea a retinut ca recursul nu este intemeiat, pentru urmatoarele considerente :
Art. 3 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 republicata, stabileste ca asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
Limitarea raspunderii asociatilor societatii cu raspundere limitata la valoarea aportului lor la capitalul social este de esenta societatii cu raspundere limitata si, de aceea, orice incalcare a acestui principiu lipseste societatea cu raspundere limitata de una din trasaturile ei esentiale.
Interpretarea data de recurenta dispozitiilor art. 236 din Legea nr. 31/1990, in conformitate cu care dizolvarea unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidare este eronata, ignorand contextul normativ de ansamblu, in care respectivul articol se plaseaza.
In acest sens, este de observat ca, alin. l al art. 236 nu are un inteles de sine statator si, in consecinta, nu poate fi examinat izolat. Intelesul sau este intregit prin alin. 2, care reglementeaza data la care se produce transmiterea patrimoniului si incetarea existentei societatii, diferit, dupa cum s-a facut sau nu opozitie la dizolvarea societatii.
Din interpretarea unitara a celor doua aliniate se trage concluzia ca, transmiterea universala a patrimoniului societatii cu raspundere limitata catre asociatul unic fara lichidare, se produce numai in acele cazuri de dizolvare in care este operanta calea de atac a opozitiei.
Falimentul societatii nu reprezinta insa un asemenea caz, intrucat trecerea la faliment cu consecinta dizolvarii societatii debitoare este decisa de judecatorul-sindic, printr-o incheiere, supusa caii de atac a recursului. Ca urmare, in cazul falimentului societatii cu raspundere limitata unipersonala, dizolvarea societatii nu are ca efect transmiterea universala a patrimoniului catre asociatul unic, ci, deschiderea procedurii de lichidare, in conformitate cu art. 233 alin.1, teza I din Legea nr. 31/1990, republicata.
Rezulta ca, in mod corect judecatorul-sindic a apreciat ca transmiterea universala a patrimoniului societatii cu raspundere limitata catre asociatul unic, fara lichidare, se produce numai in cazurile in care are loc o dizolvare voluntara si cand este operanta calea de atac a opozitiei.