Invocarea in acelasi dosar a unei noi exceptii de neconstitutionalitate, dupa ce o prima astfel de exceptie a fost respinsa de Curtea Constitutionala, coroborata si cu alte elemente, poate conduce la concluzia ca paratul a inteles sa se foloseasca de... Decizie nr. 128 din data de 10.07.2009
pronunțată de Tribunalul Dolj

Invocarea in acelasi dosar a unei noi exceptii de neconstitutionalitate, dupa ce o prima astfel de exceptie a fost respinsa de Curtea Constitutionala, coroborata si cu alte elemente, poate conduce la concluzia ca paratul a inteles sa se foloseasca de acest drept procedural in scopul de a tergiversa solutionarea cauzei. Prin incheierea de sedinta din data de 02.07.2009, pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr. 8987/215/2009, a fost respinsa cererea de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de paratul F S in contradictoriu cu reclamanta F M.
Prima instanta a apreciat ca invocand din nou exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6132 C.proc.civ, apare evidenta intentia paratului de tergiversare a judecatii cauzei, chiar daca exceptia de neconstitutionalitate invocata in primul ciclu procesual s-a raportat la alte texte constitutionale, decat cele invocate prin noua cerere de sesizare a Curtii Constitutionale, paratul avand posibilitatea invocarii neconstitutionalitatii disp. art. 6132 C.proc.civ in raport si de disp. art. 15 alin. 1 din Constitutie, la momentul formularii primei cereri de sesizare. Insusirea noii cereri de sesizare a Curtii Constitutionale intarzie procedura cercetarii judecatoresti si determina depasirea perioadei rezonabile in care trebuie solutionata cauza, avand in vedere ca de la data sesizarii instantei a trecut o perioada de 2 ani.
Impotriva incheierii de sedinta din data de 02.07.2009, a formulat recurs paratul F S, criticand-o sub aspectul nelegalitatii.
In motivarea recursului sau, paratul arata ca instanta de fond a gresit de doua ori pronuntand o hotarare profund nelegala.
Mai intai, precizeaza ca nu a cerut instantei sa sesizeze Curtea Constitutionala, ci a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 613 indice 2 din c. pr civ. care cade in competenta exclusive a Curtii Constitutionale a Romaniei, iar Judecatoria Craiova nu are aceasta competenta materiala.
In al doilea rand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art 613 indice 2 din c pr civ raportat la incalcarea dispozitiilor art 15 alin 1 din Constitutie nu a mai fost ridicata pana in prezent in acest dosar, motiv pentru care nu are legatura cu tergiversarea cauzei si nici cu "miza litigiului".
Prin decizia civila nr. 128 din 10.07.2009, Tribunalul Dolj-Sectia pentru Minori si Familie a respins recursul pentru urmatoarele motive:
Referitor la primul motiv invocat de recurent precum ca nu a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale se retine ca acesta este nefondat; chiar daca invocand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 613 indice 2 din c. pr. Civ. paratul nu solicita in mod explicit sesizarea Curtii Constitutionale aceasta cerere este subintelesa, avand in vedere prevederile art. 29 din Legea nr.47/1992 care dispune astfel "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia."
Cu privire la al doilea motiv de recurs se constata ca in speta dreptul la aparare al paratului, inclusiv prin formularea de exceptii se situeaza in opozitie fata de dreptul reclamantei de a i se solutiona, intr-un fel sau altul, cererea formulata, impunandu-se mentinerea unui echilibru intre acestea. Alaturi de aceste drepturi procesuale ale partilor si, apreciem ca prioritar fata de ele, se situeaza interesul minorei de a i se reglementa, chiar si provizoriu, raporturile cu ambii parinti.
Potrivit dispozitiilor art. 723 alin. 1 C.p.civ, drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
Pentru a stabili care a fost scopul urmarit de paratul recurent prin invocarea exceptiei de neconstitutionalitate, se impune a fi analizata atitudinea sa procesuala pe intreg parcursul judecarii cauzei. Astfel, se poate observa ca acesta a mai invocat o exceptie de neconstitutionalitate, exceptie care a fost respinsa de Curtea Constitutionala prin decizia 694/12.06.2008; de asemenea a formulat 2 cereri de recuzare privind acelasi judecator, cererile sale fiind respinse ca nefondate.
Tot odata, se poate constata ca recurentul parat nu a creat conditii favorabile pentru executarea sc. nr. 9301/03.06.2009 prin care se acorda reclamantei dreptul de a avea legaturi personale cu minora, asa cum reiese din adresa nr. 24244/24.06.2009 a Directie generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Coroborand toate aceste elemente se poate concluziona ca paratul a inteles sa se foloseasca de acest drept procedural in scopul de a tergiversa solutionarea cauzei ca urmare a suspendarii judecatii, aceasta fiind obligatorie in cazul sesizarii Curtii Constitutionale.
Necenzurand cererile formulate de catre parti prin prisma dispozitiilor art. 723 alin. 1 c.p.c. s-ar ajunge la situatia ca termenul de solutionare a litigiului sa fie la dispozitia partii care este multumita de situatia de fapt sau drept existenta tinzand la mentinerea acesteia prin impiedicare sau doar amanarea pronuntarii unei hotarari judecatoresti prin care sa se transeze litigiul dintre parti.
Conform art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari, fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. _".
In speta, dreptul reclamantei la un proces echitabil, incluzand dreptul de a avea acces efectiv la justitie (in sensul de a obtine o hotarare in care instanta sa dispuna cu privire la cererea sa), precum si dreptul de a-i fi solutionata cererea intr-un termen rezonabil, ar deveni un drept iluzoriu in conditiile in care, doar prin manifestarea de vointa a paratului, fara ca cererile formulate de acesta sa fie cenzurate de instanta, s-ar suspenda procedurile in fata instantei.
Punand in balanta dreptul paratului de a solicita sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la o prezumtiva neconstitutionalitate a unor dispozitii legale incidente in cauza cu dreptul reclamantei de a avea acces efectiv la o instanta precum si dreptul minorei de a i se reglementa situatia si raporturile de familie cu parintii sai, avand in vedere si imprejurarea ca paratul si-a exercitat drepturile procesuale in alt scop decat cel recunoscut de lege, se apreciaza ca solutia primei instante este corecta.
In consecinta, pentru considerentele aratate, in temeiul art. 312 cod de procedura civila, recursul a fost respins.