Simulatie prin interpunere de persoane. Conditii
In cazul simulatiei prin interpunere de persoane, persoanele care incheie actul aparent prevad, prin actul secret, faptul ca una dintre ele nu are calitatea de parte contractanta, fiind doar o persoana interpusa, si stabilesc cine este adevaratul contractant.
Prin urmare, in cazul acestei forme a simulatiei nu este obligatoriu ca ambele acte sa fie incheiate intre aceleasi parti; ceea ce trebuie dovedit in aceste caz este existenta acordului simulatoriu in raport cu operatiunea ce face obiectul actului aparent.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila,
Decizia civila nr. 1062 din 4 aprilie 2012, G.O.
Prin Decizia civila nr. 1062 din 4 aprilie 2012, pronuntata in dosarul nr. 1761/208/2009, Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamanta I.D. impotriva Deciziei civile nr. 260/22.11.2011, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin.
A modificat decizia recurata, in sensul ca a admis apelul declarat de reclamanta impotriva Sentintei civile nr. 1431/14.06.2011, pronuntata de Judecatoria Caransebes.
A schimbat in parte sentinta apelata, in sensul ca a admis actiunea formulata de reclamanta impotriva paratelor K.G., M.A. si D.D.
A constatat ca intre reclamanta si numitii D.I. si D.M., in prezent decedati, antecesorii reclamantei si ai paratilor, a intervenit simulatia prin interpunere de persoane, in sensul ca reclamanta I.D. este cumparatoare si, in consecinta, proprietara imobilului situat in Baile Herculane [_], neevidentiat in cartea funciara, imobil ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. 87/25.10.2003, indirect cu Acvaterm R. A. Baile Herculane.
A dispus evacuarea din imobil a paratului D.D.
Pentru a hotari astfel, Curtea a avut in vedere considerentele de mai jos.
Din contractul de vanzare-cumparare nr. 87/25.10.1993 (filele 7-8 din dosarul de fond), incheiat intre Acvaterm R.A. Baile Herculane si numitii D.I. si D.M., rezulta ca acestia din urma au dobandit dreptul de proprietate asupra locuintei din Baile Herculane, [_].
Reclamanta I.D. sustine ca acest contract este unul simulat in privinta cumparatorilor, ea fiind cea care a platit pretul si a devenit proprietara imobilului cumparat in urma unei intelegeri in acest sens cu D.I. si D.M., parintii sai. Data fiind relatia de rudenie, nu a incheiat cu acestia un inscris din care sa rezulte intelegerea secreta, a aratat reclamanta, dar a invocat un inceput de dovada scrisa constand in chitanta cu care s-a achitat pretul imobilului, in care apare si numele ei.
Reclamanta a solicitat instantei sa constate simulatia prin interpunere de persoane in ceea ce priveste cumparatorii imobilului in litigiu.
Atat prima instanta, cat si instanta de apel, respingand actiunea, respectiv apelul reclamantei, au considerat ca in speta nu sunt indeplinite conditiile simulatiei in raport cu art. 1175 C. civ.
In primul rand, s-a retinut ca actului aparent, reprezentat de contractul de vanzare-cumparare nr. 87/1993, reclamanta nu i-a putut opune un act secret, un contrainscris din care sa rezulte ca ea este cumparatoare, iar nu parintii sai.
Pe de alta parte, instanta a retinut ca acea chitanta de plata a pretului nu poate fi considerata un inceput de dovada scrisa a actului secret, pentru ca nu are forma unui contract si nici nu face dovada ca reclamanta este cumparatoarea.
In al doilea rand, instantele anterioare au mai retinut ca actul secret ar fi trebuit sa se incheie intre aceleasi parti care au incheiat si actul aparent, respectiv contractul de vanzare-cumparare, adica intre Acvaterm R. A. Baile Herculane, pe de o parte, si D.I. si D.M., pe de alta parte.
Respingand apelul reclamantei si mentinand astfel solutia primei instante de respingere a actiunii, instanta de apel a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii si a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art. 1175, art. 1197 si art. 1198 C. civ.
Simulatia este o operatiune juridica ce consta in incheierea unui act juridic aparent, menit sa dea impresia crearii unei situatii juridice diferite de cea reala, si incheierea concomitenta a unui act juridic secret, in care sunt precizate adevaratele raporturi juridice dintre parti.
In functie de elementul asupra caruia poarta aparenta creata, simulatia poate imbraca forma fictivitatii, deghizarii sau interpunerii de persoane.
In speta, reclamanta I.D. invoca simulatia prin interpunere de persoane.
In doctrina si jurisprudenta se sustine ca in cazul simulatiei prin interpunere de persoane, persoanele care incheie actul aparent prevad, prin actul secret, faptul ca una dintre ele nu are calitatea de parte contractanta, fiind doar o persoana interpusa, si stabilesc cine este adevaratul contractant.
Prin urmare, in cazul acestei forme a simulatiei nu este obligatoriu ca ambele acte sa fie incheiate intre aceleasi parti. Ceea ce trebuie dovedit in acest caz este existenta acordului simulatoriu in raport cu operatiunea juridica ce face obiectul actului aparent.
Avand in vedere considerentele anterioare, Curtea a constat ca in mod gresit instanta de apel a retinut ca nu poate fi vorba de simulatie in speta intrucat actul secret sau intelegerea secreta trebuia sa existe intre aceleasi parti care au incheiat si actul aparent, adica intre parintii reclamantei si Acvaterm R.A. Baile Herculane.
De asemenea, tot in mod gresit s-a retinut ca nu poate exista simulatie in speta pentru ca nu exista un act secret sub forma unui inscris, iar chitanta de plata a pretului nu poate reprezenta un inceput de dovada scrisa.
Avand in vedere raporturile de rudenie dintre partile intelegerii secrete, relatie dintre parinti si fiica bazata pe incredere, este evidenta imposibilitatea morala a preconstituirii unui inscris, situatie ce da dreptul partilor , avand in vedere dispozitiile art. 1198 C. civ., sa dovedeasca intelegerea secreta prin orice mijloc de proba.
In plus, reclamanta a invocat si art. 1197 C. civ. si a prezentat un inceput de dovada scrisa reprezentat de chitanta numarul 1389 din 25.10.1993 (fila 8 din dosarul de fond), deci din aceeasi data cu contractul de vanzare-cumparare; cu chitanta respectiva s-a achitat pretul integral al apartamentului cumparat, iar pe chitanta s-a facut mentiunea ca plata s-a facut de D.I. , prin I.D.
In mod gresit prima instanta si instanta de apel au inlaturat aceasta dovada, considerand ca nu poate inlocui actul secret cerut in dovedirea unei simulatii.
Pe de alta parte, acest inceput de dovada scrisa, coroborat si cu celelalte probe administrate in cauza dovedesc intelegerea existenta intre reclamanta I.D. si parintii sai in privinta adevaratului cumparator al imobilului in litigiu.
Paratele K.G., M.A. si D.D. sunt surorile reclamantei.
Paratele M.A. si D.D. sustin ca nu a existat o asemenea intelegere intre parintii si sora lor.
In schimb, parata K.G. confirma in totalitate sustinerile reclamantei (filele 91 si 92 din dosarul de fond), respectiv faptul ca reclamanta a fost singura dintre surori care, avand in vedere veniturile modeste ale parintilor, a fost de acord sa achite pretul apartamentului, devenind proprietara acestuia, desi parintii lor au continuat sa locuiasca acolo pana la deces. A mai aratat ca si pe ea a lasat-o sa locuiasca o vreme in apartament, insa una dintre surori a intrat ulterior in posesia lui, fara a avea dreptul.
De asemenea, existenta intelegerii dintre reclamanta si parintii sai este confirmata si de catre martora T.V. (fila 144 din dosarul de fond), care a fost angajata, in calitate de contabil sef, la Acvaterm R.A. Baile Herculane in perioada incheierii contractului de vanzare-cumparare de catre parintii reclamantei. De altfel, martora este cea care a si semnat in calitatea sa de contabil sef contractul respectiv. In fata instantei a aratat ca anterior incheierii contractului, reclamanta l-a insotit la sediul vanzatoarei pe tatal sau si chiar cu ea au discutat despre faptul ca exista intelegerea intre ei, cunoscuta si de celelalte surori, ca I.D. va cumpara apartamentul. Martora T.V. a confirmat si faptul ca pretul a fost achitat integral de reclamanta.
In concluzie, in speta a fost dovedita simulatia prin interpunere de persoane, fiind indeplinite atat conditiile art. 1175 C. civ. cat si cele ale art. 1197 C. civ.
Prin urmare, reclamanta I.D. este proprietara imobilului in litigiu, imobil pe care parata D.D. il ocupa fara drept.