Pentru a exista o simulatie prin interpunere de persoane, contractul aparent se incheie intre anumite persoane, fiind insotit insa de un contract secret - contrainscris - prin care se precizeaza ca adevaratul beneficiar al contractului este o alta persoana decat cea care apare in contractul public.
La simulatia prin interpunere de persoana ambele parti din contractul aparent urmaresc, in mod constient, ca efectele sa se produca fata de o terta persoana, careia i se asigura anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
In cazul mandatului fara reprezentare, mandatarul lucreaza pentru o alta persoana, dar apare in contract in numele sau propriu, cel care contracteaza necunoscand ca in realitate acest mandatar lucreaza pentru altcineva.
In caz de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult, mandantul poate promova o actiune in declararea simulatiei pentru a se inlatura aparenta creata prin actul public, dar nereal, in conditiile art. 1175 Cod civil, aceasta situatie reprezentand un caz particular de simulatie pentru a se realiza, din punct de vedere juridic, realele raporturi juridice care trebuiau sa se nasca intre vanzatori si adevaratul cumparator.
Prin actiunea formulata la Judecatoria Craiova, reclamanta D.S. a chemat in judecata pe parata M.G., pentru a se constata dreptul de proprietate al reclamantei asupra apartamentului situat in Craiova, B-dul. N. Titulescu, bl.11, sc.1, ap.31, precizand temeiul juridic ca fiind art.1175 c.civ. Parata a depus intampinare, solicitand respingerea actiunii, ca inadmisibila.
Prin sentinta civila nr. 6665/12.09.2006, pronuntata de Judecatoria Craiova, a fost admisa actiunea precizata formulata de reclamanta, s-a constatat simulat contractul de vanzare-cumparare, autentificat sub nr. 3359/2001, de BNP Gh. Ciovica, prin interpunere de persoane si dreptul de proprietate al reclamantei D.S. asupra apartamentului situat in Craiova, B-dul N. Titulescu, bl. I 1, sc. 1, ap.31, compus din 3 camere si dependinte, fiind obligata parata la 400 RON cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta a retinut, pe baza probelor administrate, ca parata nu si-a indeplinit obligatiile fata de reclamanta.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, intrucat nu sunt intrunite conditiile prevazute pentru simulatie, iar instanta a dovedit lipsa de rol activ.
Tribunalul Dolj, prin decizia civila nr. 94 din 07.03.2007, a admis apelul declarat de parata, a schimbat in tot sentinta, in sensul ca s-a respins actiunea si
a fost obligata reclamanta la 413 RON cheltuieli de judecata, catre parata.
S-a retinut ca reclamanta a invocat simulatia prin interpunere de persoane, instanta avand obligatia sa caracterizare astfel actiunea, conform art. 129 Cod pr. civ. iar in speta, nu sunt intrunite conditiile simulatiei prin interpunere de persoana, avand in vedere ca vanzatorii din actul invocat, ca public, nu au fost parti in cauza, situatie in care contrainscrisul invocat de reclamanta nu a fost incheiat intre aceleasi parti din contractul aparent.
In termen legal, s-a declarat recurs de catre reclamanta D.S., considerandu-se decizia nelegala, deoarece instanta nu a fost investita cu o simulatie prin interpunere de persoane, asa cum s-a retinut de tribunal, ci cu o actiune care vizeaza mandatul fara reprezentare, avand in vedere ca tertul, respectiv vanzatorul contractant, nu a cunoscut ca incheie actul cu un mandatar si nu cu adevaratul cumparator. Din aceste motive, intre terti si mandant nu se stabilesc raporturi juridice directe, iar art. 1175 Cod civil nu cere conditia identitatii de parti, el se refera doar la partile contractante ale actului secret.
Criticile formulate sunt intemeiate.
Instanta de fond a judecat actiunea ca o actiune in declararea simulatiei, intemeiata pe mandatul fara reprezentare, iar instanta de apel a considerat ca reclamanta a investit instanta cu o actiune in simulatie prin interpunere de persoane, situatie in care solutiile pronuntate au fost contradictorii, avand in vedere dispozitiile legale aplicabile fiecarui raport juridic in parte, cu toate ca ambele instante au facut aplicarea dispoz. art. 1175 Cod civil.
In baza rolului activ, prev. de art. 129 Cod pr. civ., instanta de judecata este chemata in cadrul procesului civil sa stabileasca adevaratele raporturi dintre parti, adevarul obiectiv, avand indatorirea ca, fara a stirbi dreptul de dispozitie al partilor, sa intreprinda orice demers procesual susceptibil a duce la descoperirea adevarului.
Parte componenta a principiului rolului activ al judecatorului o constituie si obligatia acestuia de a caracteriza, din punct de vedere juridic, corect obiectul cererii cu care a fost investit, independent de temeiul juridic indicat gresit de parte, dar raportat la situatia de fapt relatata de parte in motivarea cererii si pe baza careia trebuie sa stabileasca adevaratele raporturi juridice care s-au nascut intre parti.
In speta, reclamanta a formulat o prima actiune in constatare, intemeiata pe dispoz. art. 111 Cod pr. civ., solicitand sa se constate dreptul de proprietate asupra apartamentului, situat in Craiova, B-dul. N. Titulescu, cumparat, in numele sau, de sora sa, M.G., dar cu care nu s-a incheiat un act scris de mandat, data fiind legatura de rudenie apropiata.
Parata a refuzat sa predea proprietatea acestui apartament reclamantei, cu toate ca intelegerea a fost in acest sens, pretul fiind achitat integral cu sumele trimise din strainatate de reclamanta.
Ulterior, reclamanta, la 21.11.2005, si-a precizat actiunea, in sensul ca a invocat dispoz. art. 1175 Cod civil, considerand ca in cauza exista un act public incheiat de vanzatori si parata si un act secret incheiat intre reclamanta si parata, care reprezinta vointa reala a partilor, parata avand calitatea de mandatar a reclamantei.
S-a precizat ca actul secret modifica efectele actului public, deoarece adevaratul beneficiar al contractului de vanzare cumparare este reclamanta, parata fiind imputernicita de reclamanta pentru cumpararea apartamentului cu sumele de bani predate de reclamanta.
Datorita increderii avuta in parata, care este sora sa, conventia dintre reclamanta si parata s-a incheiat prin simplul acord verbal, insa parata a avut calitatea de mandatar, urmand ca la venirea in tara a reclamantei sa-i predea apartamentul. S-a sustinut ca a existat un acord simulatoriu, care este realizat prin conventia incheiata de reclamanta si mandatar - parata, act secret incheiat anterior actului public, ceea ce atrage aplicarea dispoz. art. 1175 Cod civil.
Asa cum s-a descris mai sus in continutul actiunii si precizarii la actiune, se constata ca reclamanta a folosit 2 institutii juridice, respectiv actiunea in declararea simulatiei prin interpunere de persoane si mandatul fara reprezentare (conventia de pr?te - nom), ceea ce a dus la pronuntarea celor doua solutii contradictorii cu toate ca ambele instante au facut aplicarea art. 1175 Cod civil.
Instanta de fond a retinut ca adevaratele raporturi juridice ale partilor sunt mandatul fara reprezentare si a retinut simularea contractului de vanzare cumparare prin interpunere de persoana, fara insa a dispune introducerea in cauza a vanzatorilor, care , desi sunt terti fata de contractul de mandat, fata de acestia, prin constatarea simulatiei s-au schimbat raporturile juridice deoarece vanzarea produce efecte fata de alt cumparator decat cu cel care au contractat.
Tribunalul a retinut aplicarea dispoz. art. 1175 Cod civil, considerand ca instanta a fost investita cu o actiune in simulare prin interpunere de persoane, situatie in care nefiind indeplinite conditiile impuse de lege, a constatat actiunea nefondata. Dar prin solutia adoptata, tribunalul a contravenit obiectului cererii cu care a fost investita instanta, care in realitate este o actiune care vizeaza executarea mandatului fara reprezentare.
Este adevarat ca precizarea la actiune formulata de reclamanta face trimitere la actiunea in declararea simulatiei, aminteste de actul ocult specific actiunii in simulatie, dar in realitate din continutul acesteia rezulta ca s-a invocat ca intre reclamanta si parata s-au stabilit raporturi juridice intemeiate pe mandatul fara reprezentare, deci s-a incheiat o conventie de pr?te - nom.
Pentru a exista o simulatie prin interpunere de persoane, contractul aparent se incheie intre anumite persoane, fiind insotit insa de un contract secret - contrainscris - prin care se precizeaza ca adevaratul beneficiar al contractului este o alta persoana decat cea care apare in contractul public.
La simulatia prin interpunere de persoana ambele parti din contractul aparent urmaresc, in mod constient, ca efectele sa se produca fata de o terta persoana, careia i se asigura anonimatul tocmai prin simularea persoanei.
In speta, s-a invocat explicit mandatul fara reprezentare, deoarece reclamanta a sustinut ca a mandatat pe sora sa sa cumpere un apartament cu banii pe care i-a trimis din strainatate, iar parata, desi a actionat ca mandatara a reclamantei, a cumparat bunul in numele sau, situatie ce demonstreaza indeplinirea conditiilor mandatului fara reprezentare.
De fapt, in cadrul acestui contract, mandatarul lucreaza in interesul mandantului, insa incheie actul in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant. Acest mandat este considerat un mandat simulat prin interpunere de persoane atunci cand se recurge la aceasta formula juridica, pentru ca mandantul vrea sa incheie un act juridic, dar in asa fel incat persoana sa sa nu fie cunoscuta de terti, dar si in ipoteza in care, desi mandantul nu a urmarit ca persoana sa sa fie ascunsa fata de terti, totusi mandatarul nu a comunicat tertilor contractanti calitatea sa de reprezentant.
In speta, reclamanta a aratat faptul ca, data fiind departarea teritoriala dintre cele doua parti, nu a putut sa dea un mandat in forma autentica paratei pentru cumpararea apartamentului, forma obligatorie , dat fiind faptul ca implica exercitarea unui drept de dispozitie, ci s-a incheiat numai un acord verbal, in baza caruia parata era indreptatita sa cumpere pentru reclamanta.
Mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa, fara a fi supus vreunei forme speciale, ceea ce inseamna ca nu este obligatorie forma scrisa, solemna. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna, atunci procura trebuie sa fie data si ea in aceeasi forma deoarece formeaza un tot indivizibil cu actul in scopul caruia a fost dat.
In speta, era necesar acest mandat in forma autentica, care la momentul respectiv nu a putut fi incheiat, dar intre reclamanta si parata s-a incheiat un acord de vointa care constituie un mandat si care a fost executat de catre parata, fara a comunica vanzatorilor ca ea actioneaza in numele reclamantei, situatie ce confera caracterizarea juridica a acestui act, de mandat fara reprezentare, fara insa a se urmari de catre mandanta dobandirea calitatii de catre parata de mandatar ocult.
Raporturile dintre mandant si mandatar, pe de o parte, si raporturile lor cu tertii pe de alta parte se reglementeaza conform regulilor de la mandat.
Parata mandatara nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau ca urmare a incheierii mandatului, de predare a bunului catre reclamanta, mandat care, desi nu a fost incheiat in forma scrisa, exista.
Data fiind legatura de rudenie dintre parti, nu era necesara incheierea inscrisului, aceasta constituind o imposibilitate faptica datorita increderii existente intre parti, iar pe de alta parte recunoasterea acestui mandat rezulta si din faptul ca parata, desi a fost chemata la interogatoriu, nu s-a prezentat, situatie in care actioneaza dispoz. art. 225 Cod pr. civ., potrivit carora in respectiva situatie instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.
Din acest punct de vedere, judecatoria a solutionat corect cauza, facand aplicarea dispoz. art. 225 Cod pr. civ., fata de parata.
In cauza, se invoca de fapt efectele contractului de mandat privitoare la obligatia mandatarului de a da socoteala, ceea ce inseamna ca mandatarul este dator sa dea in primire mandantului tot ce i s-a predat in puterea mandatului - bunuri - primite de la terti.
Aceasta obligatie naste dreptul la actiune al mandantului pentru predarea bunurilor primite de mandatar de la terti, in cursul executarii mandatului.
Atunci cand mandatul fara reprezentare nu s-a incheiat cu scopul fraudei la lege, asa cum este in speta, in cazul contractului de interpunere raporturile dintre mandant si mandatar (persoana interpusa) se reglementeaza potrivit regulilor de mandat. Ca si in cazul mandatului cu reprezentare, persoana interpusa este obligata sa predea mandantului tot ce a primit in executarea mandatului. Intre vanzatori si mandant nu se stabilesc raporturi juridice, acestia avand calitatea de terti de buna credinta, daca nu au cunoscut realitatea. Mandatarul apare ca adevaratul contractant si devine personal creditor sau debitor ori titular al dreptului real.
Cu toate ca vanzatorii, in speta de fata, au calitatea de terti fata de contractul de mandat fara reprezentare si nu sunt parti in acest act, secret pentru ei, deoarece actul public consfinteste o situatie juridica necorespunzatoare realitatii, acesta este considerat simulat si deci supus regimului juridic prev. de art. 1175 Cod civil.
In caz de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult, mandantul poate promova o actiune in declararea simulatiei pentru a se inlatura aparenta creata prin actul public, dar nereal, in conditiile art. 1175 Cod civil, aceasta situatie reprezentand un caz particular de simulatie pentru a se realiza, din punct de vedere juridic, realele raporturi juridice care trebuiau sa se nasca intre vanzatori si adevaratul cumparator.
Atat timp cat prin declararea simulatiei se stabileste ca, in realitate cumparatorul este o alta persoana, urmeaza ca intre vanzatori si aceasta persoana sa se nasca raporturi juridice specifice contractului de vanzare cumparare, constatandu-se inexistenta celorlalte raporturi juridice stabilite fata de mandatarul ocult, situatie in care se impune introducerea in cauza a vanzatorilor pentru opozabilitatea hotararii judecatoresti, dar si pentru stabilirea realitatii raporturilor juridice.
Asa cum s-a aratat mai sus, in contractul de vanzare cumparare a carui simulatie se invoca, mandatarul apare ca fiind adevaratul contractant, situatie in care este creditor sau debitor, in contradictoriu cu vanzatorii, or, prin declararea simulatiei, aceste raporturi juridice se schimba, in sensul ca ele se desfiinteaza in ceea ce priveste pe mandatar si se nasc in persoana mandantului, ceea ce impune ca judecata sa se desavarseasca in contradictoriu cu vanzatorii, chiar daca acestia au calitatea de terti fata de contractul de mandat.
In considerarea celor expuse, urmeaza ca, aplicand art. 312 alin.5 Cod pr. civ., sa se caseze ambele hotarari judecatoresti si sa se trimita cauza spre rejudecare Judecatoriei Craiova, pentru ca judecata sa se desavarseasca si in contradictoriu cu vanzatorii din contractul de vanzare cumparare a carui simulare s-a invocat.
1