Litigiu comercial. Suspendarea executarii vremelnice a hotararii apelate. Conditii
C. proc. civ., art. 280
Cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face, fie o data cu apelul, fie deosebit in tot cursul instantei de apel. Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii. Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel, dispozitiile art. 403 alin. (3) fiind aplicabile in mod corespunzator. Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune al carei cuantum il va fixa instanta.
Desi suspendarea executarii este facultativa, ea trebuie dispusa de instanta atunci cand o asemenea masura se justifica, conditionat insa de o motivarea convingatoare si de depunerea unei cautiuni, ca o garantie impotriva eventualelor acte de rea-credinta. Indeplinirea conditiilor pentru admisibilitatea cererii de suspendare vremelnica a executarii trebuie raportata la faza procesuala a executarii silite, fara o examinare chiar si superficiala, respectiv la nivelul aparentelor, a fondului pricinii, care este in caderea exclusiva a instantei investita cu judecarea caii de atac.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala,
Decizia civila nr. 76 din 16 aprilie 2010, dr. C.B.N.
Prin cererea depusa la Curtea de Apel Timisoara petenta S.C. F S.A. Timisoara a solicitat suspendarea executarii vremelnice a sentintei civile nr. 158/P.I. din 11 februarie 2010 pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 7426/30/2009 pana la solutionarea apelului declarat impotriva acestei hotarari, cu motivarea ca inceperea executarii silite ar pune-o in imposibilitate de a-si desfasura activitatea, dat fiind ca are de efectuat plati catre numeroase societati furnizoare sau prestatoare de servicii, precum si fata de proprii jucatori si angajati. De aceea, considera ca este indeplinita ipoteza unui drept ce s-ar putea pagubi prin intarziere, prin prezenta cerere tinzand la inlaturarea unei pagube iminente asupra patrimoniului sau, care nu s-ar mai putea repara.
Intimata S.C. O S.R.L. Timisoara a solicitat respingerea cererii, aratand ca motivele invocate de petenta sunt subiective si contradictorii. Astfel, se sustine ca o eventuala masura de poprire a conturilor ar putea genera insolventa paratei apelante, iar la final se precizeaza ca executarea vremelnica nu este necesara, deoarece clubul este o societate solvabila, realizarea creantei nefiind periclitata prin suspendarea executarii vremelnice. De asemenea, a invocat si exceptia de inadmisibilitate.
Prin decizia civila nr. 76 din 16 aprilie 2010 Curtea de Apel Timisoara a respins exceptia inadmisibilitatii si a admis cererea formulata de petenta S.C. F S.A. Timisoara, dispunand suspendarea executarii vremelnice a sentintei civile nr. 158/P.I. din 11 februarie 2010 pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 7426/30/2009 pana la solutionarea apelului declarat de societate impotriva acestei hotarari judecatoresti.
In considerente s-a retinut ca, potrivit art. 280 din Codul de procedura civila, cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face, fie o data cu apelul, fie deosebit in tot cursul instantei de apel. Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii. Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel, dispozitiile art. 403 alin. (3) fiind aplicabile in mod corespunzator. Suspendarea va putea fi incuviintata numai cu dare de cautiune al carei cuantum il va fixa instanta. Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevazute la alin. (4).
Rezulta ca, in acceptiunea textului, desi suspendarea executarii este facultativa, ea trebuie dispusa de instanta atunci cand o asemenea masura se justifica, conditionat insa de o motivarea convingatoare si de depunerea unei cautiuni, ca o garantie impotriva eventualelor acte de rea-credinta.
Cerinta consemnarii cautiunii stabilita de instanta de judecata prin incheierea de sedinta din 9 martie 2010, prevazuta de alin. (4) al art. 280, a fost indeplinita de catre parata apelanta la data de 23 martie 2010, prin consemnarea cautiunii de 102.517,50 lei, echivalentul a 25.000 euro, pe seama si la dispozitia Curtii de Apel Timisoara, prin recipisa nr. 659735/1 din 17 martie 2010, inscrisa in Registrul de valori nr. II al instantei la pozitia nr. 104/23.03.2010, astfel cum o atesta certificatul de grefa existent la dosar.
Unele dintre argumentele aduse in sustinerea cererii de suspendare sunt convingatoare.
In primul rand, se impune a se mentiona ca atat motivele invocate de petenta, cat si apararile intimatei referitoare la netemeinicia si/sau nelegalitatea, respectiv la temeinicia si legalitatea solutiei primei instante prin care S.C. F S.A. Timisoara a fost obligata la plata sumei de 300.000 euro, plus T.V.A., sau echivalentul in lei la data platii, la care se adauga penalitati de intarziere de 0,5%/zi pana la momentul platii efective a debitului, raportat atat la existenta unei clauze compromisorii inserate in contractul de comision intervenit intre cele doua parti, cat si la pretinsa nulitate a conventiei ori la neexecutarea de catre reclamanta intimata a obligatiilor contractuale asumate privitor la realizarea transferului jucatorului T.G., respectiv la lipsa de eficienta a clauzei compromisorii cuprinsa in art. 5.2 din contract, la parcurgerea tuturor gradelor de jurisdictie ale instantelor sportive si, implicit, la competenta instantelor de drept comun, la posibilitatea prestarii activitatii specifice si de catre o persoana juridica, conform art. 13 din Regulamentul agentilor de jucatori din Romania, sau la executarea obligatiei de promovare a imaginii jucatorului de fotbal nu pot fi analizate de catre instanta investita cu solutionarea unei cereri de suspendare fundamentata pe art. 280 din Codul de procedura civila. Aceasta, motivat de faptul ca indeplinirea conditiilor pentru admisibilitatea cererii de suspendare vremelnica a executarii trebuie raportata la faza procesuala a executarii silite, fara o examinare chiar si superficiala, respectiv la nivelul aparentelor, a fondului pricinii, care este in caderea exclusiva a instantei investita cu judecarea apelului declarat de parata impotriva sentintei tribunalului.
In al doilea rand, din analiza dispozitiilor citate rezulta ca pentru a se putea dispune suspendarea executarii vremelnice a unei sentinte comerciale se impune respectarea unor cerinte de forma, care, in speta, sunt indeplinite, in sensul ca, pe langa dovada consemnarii cautiunii stabilite de Curte, se constata existenta unei hotarari pronuntata de Tribunalul Timis impotriva careia s-a inregistrat la data de 12 februarie 2010 calea de atac a apelului, cererea paratei fiind depusa la prima instanta sub nr. 7426/30/2009 si nesolutionata pana in prezent, avand termen de judecata fixat la 13 mai 2010, cum au aratat reprezentantii partilor.
In ipoteza in care s-ar pune in executare sentinta civila nr. 158/P.I. din 11 februarie 2010 a Tribunalului Timis si apelanta S.C. F S.A. Timisoara ar plati intimatei S.C. O S.R.L. Timisoara suma de 300.000 euro, la care se adauga si taxa pe valoarea adaugata, este de netagaduit ca petenta, in caz de ar triumfa in dosarul de apel, ar suferi un prejudiciu ce cu greu ar putea fi reparat, daca nu chiar imposibil de acoperit in totalitate. Aceasta, in considerarea faptului ca beneficiarul respectivei sume mari de bani este o societate comerciala cu raspundere limitata, si este stiut faptul ca la asemenea persoane juridice capitalul social constituie limita gajului general al creditorilor societatii, legea prevazand un plafon minim al capitalului social de doar 200 lei pentru aceasta forma de societate (art. 11 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare). Or, societatea comerciala cu raspundere limitata este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii raspunzand numai in limita aportului lor.
Pe de alta parte, punerea in executare a sentintei apelate ar putea avea efecte negative asupra activitatii desfasurate de S.C. F S.A. Timisoara, fiind vorba de plata unei sume de aproape 1,5 milioane lei. Or, petenta, aflandu-se in plina desfasurare a campionatului national de fotbal 2009-2010, al carui retur a inceput la 20 februarie 2010, are de efectuat plati curente catre numeroase societati furnizoare sau prestatoare de servicii, precum si fata de proprii jucatori si angajati. Mai mult decat atat, activitatea sportiva pe care o desfasoara acest club presupune apelarea la diverse servicii, cum ar fi cele de transport pentru deplasari, de cazare, de masa, precum si altele, care genereaza permanent necesitatea efectuarii de plati. De asemenea, societatea a facut dovada ca in prezent se afla in curs de primire din partea Federatiei Romane de Fotbal a licentei pentru sezonul competitional viitor. Ca atare, pe langa faptul ca exista riscul sa nu primeasca aceasta licenta, art. 4.4.1.5 din Manualul de Licentiere al Federatiei Romane de Fotbal prevede ca o licenta poate fi retrasa in timpul unui sezon competitional de organismele decizionale ale sistemului national de licentiere a cluburilor daca beneficiarul licentei devine insolvabil si intra in proces de lichidare in cursul sezonului, potrivit legislatiei in materia lichidarii si a falimentului, sau daca oricare dintre conditiile pentru emiterea unei licente nu mai sunt indeplinite ori daca licentiatul incalca vreuna dintre obligatiile sale conform Manualului national de acordare a licentei cluburilor. Potrivit art. 4.4.1.6 din manual, clubul caruia i-a fost retrasa licenta va fi exclus din competitia in curs, urmand ca in sezonul viitor sa evolueze in liga inferioara. Pe de alta parte, art. 8 din Regulamentul national privind licentierea cluburilor al Federatiei Romane de Fotbal stabileste, in vederea acordarii licentei pentru sezonul competitional 2010-2011, ca procesul de baza pentru verificarea criteriilor si asigurarea controlului asupra emiterii licentei se desfasoara in perioada 31 martie-31 mai pentru cluburile din Liga I, respectiv 31 martie-10 iunie pentru cele zece cluburi din Liga a 2-a. Derularea procesului de baza incepe la 31 martie si sa se incheie odata cu inaintarea listei cluburilor licentiate catre Administratia U.E.F.A., la termenul comunicat de aceasta. Or, daca urmare a executarii celor dispuse de tribunal in prima instanta s-ar ajunge la retragerea sau la neacordarea catre petenta a licentei pentru urmatorul sezon competitional de catre Federatia Romana de Fotbal este fara putinta de tagada ca partii parate i s-ar cauza o paguba care nu ar mai putea fi reparata integral niciodata, fiind eliminata, chiar si temporar, de pe prima scena a fotbalului romanesc o echipa cu traditie de zeci de ani, prejudiciul fiind, asadar, iminent, ceea ce justifica admiterea cererii de suspendare a executarii vremelnice.
Nu in ultimul rand, suspendarea executarii hotararii tribunalului nu creeaza pe seama reclamantei intimate niciun risc evident, chiar si in ipoteza popririi, prin adresele nr. 3372/11.03.2010, nr. 3373/11.03.2010, nr. 3374/11.03.2010 si nr. 3375/11.03.2010, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala a disponibilitatilor banesti ale petentei existente in contul deschis la Banca T S.A., avand in vedere faptul ca partea care a fost obligata la plata sumei in litigiu este un club de fotbal de prestigiu din Romania, ceea ce naste premisa ca in ipoteza pierderii procesului S.C. F S.A. Timisoara isi va indeplini, benevol sau silit, obligatiile impuse in sarcina sa.
Din aceasta perspectiva, existenta apelului declarat impotriva hotararii primei instante, coroborat cu aspectele invocate de catre apelanta referitor la situatia sa comerciala si financiara constituie, in opinia Curtii, o aparenta suficienta in sustinerea dreptului de a cere suspendarea executarii. Aceasta, motivat si de imprejurarea ca urgenta luarii unei masuri in sensul solicitat exista, raportat la dispozitiile legale mentionate, in conditiile hotararilor cu executare vremelnica, chiar daca nu s au intreprins inca de catre creditor demersurile necesare pentru executarea silita, iminenta acesteia fiind existenta in speta, iar posibilitatea intoarcerii executarii nu inlatura o atare solutie, aceasta nefiind exclusa ci, dimpotriva, reglementata de legiuitor, desi debitorul are deschisa atat calea contestatiei la executare, cat si cea a suspendarii executarii in cadrul acestei proceduri.
Nu se poate sustine cu temei ca motivarea petentei ar fi contradictorie, intrucat, pe de o parte, sustine ca o eventuala masura de poprire a conturilor ar putea genera insolventa sa, iar pe de alta parte, la final precizeaza ca executarea vremelnica nu este necesara deoarece clubul este o societate comerciala solvabila, realizarea creantei nefiind periclitata prin suspendarea executarii vremelnice. Insolventa nu se confunda cu insolvabilitate, prima notiune definind incapacitatea unui debitor de a face fata datoriilor sale certe, lichide si exigibile cu sumele de bani disponibile, in timp ce a doua reprezinta starea de dezechilibru financiar a patrimoniului unui debitor care se caracterizeaza prin faptul ca valoarea elementelor de pasiv este mai mare decat aceea a elementelor de activ.
In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate a cererii, invocata de intimata la termenul din 13 aprilie 2010, Curtea, vazand atat motivarea din cadrul completarii la concluziile scrise, precum si apararile petentei din propriile concluzii scrise, constata ca aceasta nu poate fi primita.
In esenta, partea intimata considera ca prezenta cerere de suspendare ar fi inadmisibila intrucat societatea parata nici in cererea declarativa a apelului si nici in motivarea acestei cai de atac nu a solicitat instantei investita cu solutionarea caii ordinare ce face obiectul dosarului nr. 7426/30/2009 al Curtii de Apel Timisoara suspendarea executarii sentintei civile nr. 158/P.I. din 11 februarie 2010 a Tribunalului Timis. Instanta investita cu solutionarea cererii de fata nu este instanta de care se face vorbire in art. 280 alin. 1 din Codul de procedura civila. Numai completul de judecata investit cu solutionarea apelului, daca este formulata si o cerere de suspendare, poate sa dispuna suspendarea executarii pana la solutionarea cai ordinare de atac. Sintagma "in tot cursul instantei de apel" se refera la completul de judecata caruia ii revine spre solutionare apelul, care poate, la cererea debitoarei, sa dispuna sau nu suspendarea executarii vremelnice si nicidecum la curtea de apel, ca instanta competenta material sa judece apelului declarat impotriva sentintei tribunalului. In opinia intimatei, completul care solutioneaza dosarul nr. 223/59/2010 s-ar fi putut pronunta pe cererea debitoarei doar daca suspendarea ar fi fost ceruta in temeiul art. 280 alin. (5) din cod, respectiv pe cale de ordonanta presedintiala, si nicidecum in baza alin. 1-4 ale aceluiasi text, temei juridic pe care si-a motivat petenta actiunea.
Articolul 280 alin. (1) din Codul de procedura civila statueaza urmatoarele: cererea pentru suspendarea executarii vremelnice se va putea face, fie o data cu apelul, fie deosebit in tot cursul instantei de apel. Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii. Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel, dispozitiile art. 403 alin. (3) fiind aplicabile in mod corespunzator. Pana la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului.
Prin urmare, legiuitorul lasa la latitudinea partii interesate momentul in care aceasta intelege sa solicite suspendarea executarii vremelnice, de la declararea caii ordinare de atac debitorul putand oricand sa formuleze respectiva cerere de suspendare. Expresia "in tot cursul instantei de apel" trebuie inteleasa, contrar celor sustinute de intimata, in sensul ca cererea de suspendare poate fi promovata numai pana la inchiderea dezbaterilor in aceasta etapa procesuala, legiuitorul lasand la latitudinea partii inclusiv instanta la care aceasta intelege sa depuna cererea sa, respectiva posibilitate existand numai in situatia in care cererea de suspendare este formulata separat de cererea de apel, cum s-a intamplat si in speta. De aceea, intr-o atare situatie norma juridica obliga partea reclamanta sa alature o copie legalizata de pe dispozitivul hotararii pentru ca instanta de apel (completul de judecata investit prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor, fiind posibil, in ciuda celor afirmate de petenta, ca acelasi complet sa judece ambele dosare, atat cel vizand suspendarea executarii vremelnice, cat si cel de apel, nepunandu-se problema vreunei antepronuntari) sa cunoasca tribunalul care a pronuntat sentinta a carei executare vremelnica se solicita a fi suspendata.
Intr-o alta ordine de idei, alin. (3) al art. 280 stabileste doar instanta competenta pentru judecarea cererii de suspendare a executarii vremelnice (instanta de apel), nu si completul. Prin urmare, orice complet al curtii de apel poate judeca cererea de suspendare, nu doar completul investit cu judecarea acestei cai ordinare de atac, cum gresit considera intimata (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).
Din cele de mai sus rezulta fara dubiu ca cererea de suspendare a executarii vremelnice poate fi formulata si separat de cererea de apel, situatie in care se formeaza un dosar nou, distinct de dosarul cauzei (dosarul de fond), care va fi inaintat instantei de control judiciar abia dupa motivarea hotararii de catre prima instanta, comunicarea acesteia partilor si implinirea termenului de apel pentru toate partile, asa cum statueaza art. 288 din Codul de procedura civila, in acest sens fiind si prevederile art. 99 alin. (9) si 10 din Hotararea nr. 387 din 22 septembrie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, potrivit carora cererile de suspendare a executarii hotararilor supuse cailor de atac se vor solutiona de completul care a fost investit cu judecarea cauzei. Daca cererea de suspendare se inregistreaza inainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza in procedura aleatorie. Suspendarea provizorie a executarii hotararii in conditiile Codului de procedura civila se va solutiona dupa modelul completelor specializate in compunerea carora intra presedintele instantei sau, dupa caz, presedintele de sectie ori inlocuitorii acestora.