Cod procedura civila, art. 581,
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
cu modificarile si completarile ulterioare,
realizate prin Legea nr. 441/2006
si ulterior prin OUG nr. 82/2007, art. 133
Reglementata de art. 581 - art. 582 Cod procedura civila, ordonanta presedintiala necesita indeplinirea, pe langa conditiile generale ale oricarei cereri in justitie, si a unor conditii speciale.
La cererea partii interesate, instanta poate lua masuri vremelnice, in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar putea pagubi prin intarziere pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ivite cu prilejul vreunei executari.
Din dispozitiile legale sus-mentionate decurg doua dintre conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale: urgenta si caracterul vremelnic al masurii. Cea de-a treia conditie, care rezulta din caracterul vremelnic al masurii, este ca instanta sa nu cerceteze fondul dreptului.
In aceste conditii, ca persoana juridica, societatea comerciala are o vointa de sine-statatoare, care nu se confunda cu vointa asociatilor.
La baza formarii vointei sociale sta principiul majoritatii. Legea societatilor comerciale consacra existenta vointei sociale si rolul acesteia in luarea deciziilor in cadrul societatii.
Adunarea generala este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale.
Adunarea generalka extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in probleme grave pentru viata societatii, astfel ca, conditiile pentru luarea hotararii sunt mult mai riguroase.
In atare situatie, cererea de suspendare a executarii hotararii adoptate trebuie precedata de intentarea actiunii de fond, in anulare urmand a fi admisa daca sunt indeplinite conditiile generale de admitere a ordonantei presedintiale, inclusiv urgenta si necesitatea de a preveni producerea unei pagube.
In cazul in care instanta respinge cererea de ordonanta privind suspendarea executarii hotararii adunarii generale a actionarilor, art. 133 alin. 3 din legea societatilor comerciale nu mai este aplicabil.
Reclamanta S.I.F. T. SA a chemat in judecata la data de 21.08.2007 pe parata SC F. SA - in reorganizare judiciara - solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta pe calea ordonantei presedintiale sa se dispuna suspendarea executarii unor dispozitii din AGEOA din 26.04.2007, respectiv art.3 lit.B pct.1 privind delegarea catre consiliul de administratie a exercitiului atributiilor prevazute de lit.b, c, d si f, cu exceptia domeniului si activitatea principala a societatii, pentru o perioada de 5 ani de la data inregistrarii modificarii actului constitutiv, art.3 lit.B pct.3 referitor la autorizarea Consiliului de administratie de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti, in conditiile de cvorum prevazute de lege si art.4 pct.5 referitor la convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor, care poate fi facuta prin afisare la sediul societatii, insotita de un convocator ce va fi semnat de actionari cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii, semnatura actionarilor si data semnarii vor fi certificate de un functionar anume desemnat.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat in esenta ca adunarea generala extraordinara a luat hotarari, desi convocarea acesteia s-a facut cu incalcarea art.117 din L.31/1990, iar hotararea privind delegarea de atributii ale adunarii generale extraordinare catre consiliul de administratie incalca dispozitiile art.113 lit.e, art.114, art.217 si art.2201 alin.4 din L.31/1990 mod. prin L.441/2006, interesul societar fiind lezat ca urmare a executarii unor hotarari a actionarilor vadit ilegale.
Au fost formulate cereri de interventie in interes alaturat paratei de C.P. si reclamantei de S.C.
Prin sentinta nr.181/COM/07.12.2007 a Tribunalului Constanta s-a admis cererea reclamantei SIF T. SA Brasov si s-a dispus suspendarea executarii dispozitiilor art.3 lit.B punctul 1, art.3 lit.B pct.3 si art.4 pct.5 din hotararea adoptata la data de 26.04.2007 de adunarea generala extraordinara a actionarilor societatii parate, s-a admis cererea de interventie in interes alaturat reclamantei formulata de intervenientul S.C., respingandu-se cererea de interventie in interes alaturat paratei, formulata de intervenientul C.P.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca in aplicarea art.133 din L.31/1990, conditiile de admisibilitate reglementate de art.581 Cod pr.civila sunt indeplinite in speta, deoarece in raport de motivele de nelegalitate a hotararii AGEA din 26.04.2007 a carei executare ar determina convocarea adunarii generale a actionarilor in alte conditii decat cele reglementate prin L. 31/1990, adoptarea unor hotarari de catre consiliul de administratie ca urmare a delegarii de atributii ce nu pot fi delegate de catre AGEA, se deduce urgenta cererii de suspendare, masura suspendarii avand caracter vremelnic, pana la solutionarea de catre Tribunalul Constanta a actiunii in anulare si neprejudecand fondul litigiului dintre parti.
Consecinta celor sus expuse a fost aceea ca a fost admisa cererea de interventie accesorie a lui S.C. si respinsa cererea de interventie in interes alaturat paratei formulata de C.P.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs parata SC F. SA si intervenientul in interes alaturat acesteia, C.P. criticand-o prin prisma art.304 pct.9 cod pr.civila.
In motivarea recursului se arata in esenta ca gresit prima instanta a retinut indeplinirea conditiilor prevazute de art.581 Cod pr.civila, intrucat nu este indeplinita conditia urgentei, prin aceea ca reclamantei, avand in vedere calitatea de actionara a acesteia la SC F. SA si nu tert, hotararea adunarii ii era opozabila chiar de la momentul adoptarii si nu de la momentul mentionarii in Registrul Comertului sau publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, aceasta asteptand 3 luni si jumatate pana la momentul sesizarii instantei, existand o contradictie intre sustinerile reclamantei referitoare la urgenta si faptul ca a asteptat luni de zile pana sa atace hotararea actionarilor.
In ce priveste aparenta de drept, analiza fiecarei critici demonstreaza ca legea a fost respectata, situatie in care nu se poate identifica aparenta dreptului in favoarea intimatei reclamante.
Prin motive de recurs suplimentare, depuse in termen legal se mai arata ca hotararea recurata este nelegala, intrucat gresit instanta a admis cererea reclamantei formulata pe calea ordonantei presedintiale, reclamanta nefacand dovada indeplinirii cumulative a cerintelor art.581 Cod pr.civila si ale art.112 Cod pr.civila, instanta analizand doar conditia urgentei.
Ori, adunarea generala in cauza a fost convocata conform art.117 din L.31/1990, conditiile de validitate ale convocarii, de participare si de cvorum au fost constatate asa cum rezulta din procesul-verbal nr.2659/26.04.2007 si din procesul verbal de sedinta si instanta nu a motivat care sunt considerentele ce au dus la suspendarea hotararii care privesc actul constitutiv al societatii, practic blocandu-se functionarea acesteia in conformitate cu Legea nr. 31/1990.
Se mai aduc critici hotararii in referire la actionarii societatii.
Cum hotararea nr.3 din 26.04.2007 exprima vointa societara, organul de conducere al acesteia este adunarea generala a actionarilor, in cadrul careia actionarii majoritari isi manifesta vointa in numele si in contul societatii, ea nu poate fi suspendata decat daca este contrara legii.
S-a solicitat si suspendarea executarii hotararii recurate, cerere respinsa prin incheierea din 31.01.2008.
Prin intampinare reclamanta intimata SIF T. SA a invocat exceptiile lipsei calitatii de reprezentant al SC F. SA a lui C.P., avand in vedere ca prin hotararea AGOA nr.21/05.10.2007 S.C. (presedinte) a format Consiliul de Administratie, prin decizia nr. 2359/COM/19.12.2007 a Curtii de Apel Constanta dispunandu-se inregistrarea mentiunilor la ORC in acest sens.
SC F. SA este reprezentata de presedintele Consiliului de administratie, S.C., persoana care are calitatea si de actionar majoritar al societatii, consecinta fiind aceea ca semnatarul recursului C.P. nu reprezinta legal SC F. SA, consecinta fiind aceea ca exceptia trebuie admisa, recursul fiind formulat de o persoana lipsita de calitate.
S-a mai invocat si exceptia lipsei de obiect a recursului, avand in vedere ca exista identitate intre sustinerile SIF T. SA si reprezentantul legal al SC F. SA, ceea ce reprezinta recunoasterea expresa a pretentiilor reclamantei, recursurile fiind de aceea lipsite de obiect.
Pe fondul cauzei, se solicita respingerea recursului, hotararea de fond fiind legala si temeinica, obiectul actiunii in anulare vizand aprobarea unui nou act constitutiv, cu incalcarea prevederilor legale, prima instanta retinand judicios argumentele pentru care sunt indeplinite conditiile legale impuse de art.133 din L.31/1990 si art.581 cod pr.civila.
Recursul este nefundat, apreciaza Curtea, pentru urmatoarele considerente in esenta:
In ce priveste exceptia lipsei calitatii de reprezentant al societatii SC F. a lui C.P. se constata ca aceasta este nefondata si va fi respinsa.
Din certificatul de la ORC din 28.01.2008, rezulta ca SC F. SA este o societate in reorganizare, conform Legii 85/2006, iar C.P. este administrator special desemnat conform dispozitiilor speciale referitoare la procedura insolventei, acesta avand prin urmare calitatea de a reprezenta interesele societatii, in aplicarea dispozitiilor art.103 al.2 din L.85/2006.
In cauza, desi s-a depus la dosar si certificatul ORC din 04.02.2008, in care nu mai apare administratorul special C.P., nu s-a facut dovada ca acesta si-a pierdut calitatea de administrator special al societatii in reorganizare, cum este SC F. SA, pe vreo cale prevazuta de lege, consecinta fiind aceea ca, pe parcursul reorganizarii debitorul fiind condus de administratorul special, prin urmare are si calitatea de a reprezenta societatea in instanta si respectiv a formula recurs.
In ce priveste exceptia lipsei de obiect a recursului, avand in vedere ca exista identitate intre sustinerile SIF T. SA si a reprezentantului legal al SC F. SA, se constata ca aceasta este nefondata si va fi respinsa, avand in vedere imprejurarea ca recursul a fost formulat de SC F. SA - societate in reorganizare - prin C.P., administrator special al societatii si pentru considerentele mai sus expuse, acesta are calitatea de a reprezenta societatea.
In referire la recursul declarat de SC F. SA si C.P., apreciaza instanta de control ca este nefondat, deoarece:
In cauza, se constata ca avand in vedere obiectul cauzei si probele administrate, legal prima instanta a retinut ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate reglementate de art.581 Cod pr.civila, coroborate cu art.133 alin.1 din L.31/1990, avand in vedere ca din motivele de nelegalitate a hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor a rezultat ca executarea acesteia ar determina convocarea adunarilor in alte conditii decat cele imperativ reglementate de L.31/1990 si adoptarea unor hotarari de catre consiliul de administratie ca urmare a delegarii de atributii ce nu pot fi delegate de catre AGEA.
Sustinerile privind neindeplinirea cumulativa a conditiilor art.581 cod pr.civila care ar conduce la gresita admitere a cererii reclamantei intimate SIF T. SA sunt nefondate.
Astfel, in ceea ce priveste urgenta, desi cererea a fost dedusa judecatii dupa publicarea in M.O. a hotararii AGEA a actionarilor SC F. SA in 06.08.2007 instanta a apreciat corect ca urgenta cererii de suspendare rezulta si este determinata de motivele de nelegalitate ale hotararii in diferitele sale puncte, a carei exercitare ar conduce la convocarea adunarii si in alte conditii decat cele prevazute in L.31/1990, R, precum si delegarea de atributii ce nu pot fi delegate de catre AGEA consiliului de administratie.
Legal a retinut prima instanta ca si cerintele vremelniciei si neprejudecarii fondului sunt indeplinite, masura fiind luata pana la judecarea in fond a actiunii de anulare a hotararii considerate nelegale, solutia prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executarii hotararii AGEA neputand influenta solutia pe fondul cauzei.
Se concluzioneaza ca, avand in vedere cele sus expuse, referirile din recurs la legala convocare a adunarii, conform art.117 din Legea nr. 31/1990 sau actionariatul societatii nu vor fi analizate, deoarece in ce priveste convocarea, nu a fost cercetata de prima instanta, iar referirile la actionariat nu au legatura cu cauza.