Transport international de persoane. Operatiuni scutite de plata TVA
C. fisc., art. 143 alin. (1) lit. g), art. 1441
Nu exista obligatia platii TVA pentru societatea comerciala care efectueaza operatiuni de transport international de persoane, chiar si in baza unui contract de comision incheiat cu un partener strain, conform art. 143 alin. (1) lit. g) si art. 1441 Cod fiscal.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia contencios administrativ si fiscal,
Decizia civila nr. 1368 din 17 noiembrie 2009
Prin sentinta civila nr. 466/11.03.2009 pronuntata in dosarul nr. 3101/108/2008 Tribunalul Arad a admis actiunea formulata de reclamanta societate comerciala impotriva paratei Directia Generala a Finantelor Publice Arad; a anulat Decizia nr.240/06.05.2008, Decizia de impunere nr.23/21.02.2008 si Raportul de inspectie fiscala nr.1457/21.02.2008 cu privire la suma de 2.288 lei TVA stabilita suplimentar si 318 lei majorari de intarziere aferente TVA si a obligat parata sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in suma de 1.539 lei.
In cauza a declarat recurs parata si prin decizia civila nr. 1368 din 17 noiembrie 2009 pronuntata in dosarul nr. 3101/108/2008, Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefondat recursul.
Curtea a retinut ca reclamanta a desfasurat activitati de prestari servicii in baza contractului de comision incheiat cu societatea germana REM, intermediind astfel transportul de persoane pe ruta Romania - Germania transportul efectuandu-se cu autocare apartinand societati germane fiind emise 2 bilete, unul pentru traseu national si unul pentru traseu international, iar firma germana platind societati petente un comision de 25% din contravaloarea biletelor vandute.
In conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) lit. g) si 1441 C. fisc. operatiunile de transport international de persoane precum si serviciile prestate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane (in cazul in care aceste servicii sunt prestate in legatura cu operatiunile scutite) sunt prevazute expres ca operatiuni scutite de TVA.
Instanta mai retine ca art. 133 alin. (1) C. fisc. stabileste regula potrivit careia locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate. Cu toate acestea prin derogare de la dispozitiile cuprinse la alin. (1), in cazul serviciilor de transport locul prestari este considerat a fi locul unde se efectueaza transportul in functie de distantele parcurse (art. 133 alin. (2) lit. b) C. fisc.). Raportat la aceasta dispozitie, normele metodologice emise, cuprind la art. 14 alin. (2) - (4) din Hotararea Guvernului nr. 44/2004, dispozitii legale privind caracterizarea transportului de persoane. Astfel potrivit art. 14 alin. (2), Hotararea Guvernului nr. 44/2004 transporturile nationale de bunuri sau persoane sunt transporturile pentru care atat punctul de plecare cat si punctul de sosire se afla in Romania si in mod firesc locul prestarii serviciilor de transport national de persoane este considerat a fi in Romania. Transporturile international de persoane sunt, potrivit dispozitiilor cuprinse la alin. (3), transporturile care au fie punctul de plecare , fie punctul de sosire in afara tarii, fie ambele puncte situate in afara tarii, dar transportul tranziteaza Romania. In acest caz locul prestarii serviciilor internationale de transport de persoane este considerat a fi in Romania pentru partea din parcursul efectuat in interiorul tarii denumit traseu national. Pentru transportul international de persoane, partea din parcursul efectuat in Romania este parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului. In speta de fata fiind vorba despre un transport care are punctul de plecare in Romania, locul de plecare este considerat a fi primul punct de imbarcare al pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere al frontierei dinspre Romania in strainatate.
Aceasta portiune de parcurs este considerata a fi transport national asa cum rezulta din interpretarea coroborata a dispozitiilor cuprinse la art. 14 alin. (2) - (4) din Hotararea Guvernului nr. 44/2004, caz in care locul prestarii serviciilor de transport este considerat a fi Romania. Tot astfel si in cazul serviciilor de intermedieri aferente serviciului de transport, cum este cazul operatiunilor desfasurate de reclamanta, de vreme ce art. 133 alin. 2 lit. i) C. fisc. stabileste faptul ca locul prestarii acestor servicii este considerat a fi locul operatiuni de baza rezulta ca pentru partea de transport national stabilit conform art. 14 alin. (3) si (4) din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 locul prestari atat a serviciilor de transport cat si a serviciilor de intermediere aferente acestei operatiuni este stabilit a fi in Romania, sub acest aspect instanta de recurs confirmand sustinerile organelor fiscale.
Cu toate acestea este de observat faptul ca dispozitiile cuprinse la art. 133 alin. (2) lit. i) C. fisc. stabilesc o situatie de exceptie in cazul in care pentru serviciile prestate clientul extern a furnizat intermediarului din Romania un cod de inregistrate in scopul de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru (Germania), altul decat cel in care se realizeaza operatiunile (Romania) caz in care se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopul de TVA (Germania).
Aceasta situatiei de exceptie a fost si cea care a determinat prima instanta sa procedeze la anularea actelor administrativ fiscale intocmite in sarcina reclamantei cata vreme din raportul de expertiza contabila efectuat in cauza a rezultat faptul ca partenerul extern detine un certificat de inregistrare in scopul de TVA eliberat de autoritatile germane pe care l-a comunicat prestatorului roman astfel incat locul prestarii serviciului de intermediere este considerat a fi in Germania.
Curtea mai observa faptul ca aceasta situatie nu a fost contestata de catre recurenta nici prin obiectiunile formulate fata de concluziile raportului de expertiza si nici prin motivele de recurs, cu atat mai mult cu cat prima instanta a solicitat lamuriri de la expertul contabil in sedinta publica din 11.03.2009, in care a fot prezent si reprezentantul recurentei.
In consecinta Curtea retine ca operatiunea efectuata de reclamanta se incadreaza in situatie de exceptie prevazuta de art. 133 alin. (2) lit. i) C. fisc., astfel incat solutia primei instante apare ca fiind data cu aplicarea si interpretarea corecta a legii, nefiind incident motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel incat vazand si dispozitiile art. 312 alin. (1) teza a II a si art. 3041 C. proc. civ., instanta a respins ca neintemeiat recursul declarat de Directia Generala a Finantelor Publice Arad.