Procedura insolventei. Convocarea adunarii creditorilor. Conditii. Nedezvoltarea motivelor de recurs. Consecinte
Legea nr. 85/2006, modificata, art. 13
C. proc. civ., art. 303 pct. 3
Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel, secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor fiind in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului. Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Cererea de recurs trebuie sa cuprinda aratarea motivelor de casare/modificare si dezvoltarea lor. Aceasta inseamna ca, pentru a conduce la casarea sau modificarea hotararii, recursul nu se poate limita la o simpla indicare "de forma" a textelor, conditia legala a "dezvoltarii motivelor" implicand determinarea greselilor anume imputate, o minima argumentare a criticii in fapt si in drept, indicarea probelor pe care se bazeaza.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala,
Decizia civila nr. 1024 din 29 septembrie 2009
Prin incheierea comerciala nr. 228/J.S. din 9 aprilie 2009 pronuntata in dosarul nr. 11/115/2009 judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Caras-Severin, in temeiul art. 16 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2006, a desemnat comitetul creditorilor debitoarei S.C. R S.R.L. Resita, acesta fiind compus din D.G.F.P. Caras-Severin, A.V.A.S. Bucuresti si I.T.M. Caras-Severin, iar in calitate de presedinte al comitetului pe primul creditor, dand in sarcina acestui organism exercitarea atributiilor prevazute la art. 17 alin. (1) din lege. De asemenea, in baza art. 16 alin. (4), a dispus lichidatorului judiciar sa convoace adunarea creditorilor pentru a se pune in discutie comitetul astfel desemnat, respingand, totodata, cererea formulata de creditoarea D.G.F.P. Caras-Severin pentru convocarea adunarii creditorilor debitoarei avand ca ordine de zi desemnarea ca administrator/lichidator judiciar al societatii debitoare a Casei de Insolventa R I.P.U.R.L. Arad.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs creditoarea D.G.F.P. Caras-Severin, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate, solicitand modificarea hotararii atacate, in sensul admiterii cererii sale privind convocarea adunarii creditorilor debitoarei S.C. R S.R.L. Resita avand ca ordine de zi desemnarea in calitate de administrator/lichidator judiciar a Casei de Insolventa R I.P.U.R.L. Arad, practician in insolventa inscris pe lista practicienilor agreati de Agentia Nationala Fiscala pentru Zona XV, fara cheltuieli de judecata.
Prin decizia civila nr. 1024 din 29 septembrie 2009 pronuntata in dosarul nr. 11/115/2009 Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefondat recursul creditoarei.
Pentru a hotari astfel instanta de control judiciar a retinut ca in mod judicios tribunalul a dispus respingerea cererii creditoarei D.G.F.P. Caras-Severin privind convocarea adunarii creditorilor debitoarei S.C. R S.R.L. Resita avand ca ordine de zi desemnarea, in calitate de administrator/lichidator judiciar, a Casei de Insolventa R I.P.U.R.L. Arad.
In conformitate cu art. 13 din Legea nr. 85/2006, modificata, adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel, secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor fiind in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului. Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar. Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Din analiza acestui text rezulta fara dubiu ca adunarea creditorilor, entitate fara personalitate juridica, este alcatuita din totalitatea creditorilor cunoscuti. Adunarea creditorilor este convocata si prezidata de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispun altfel. Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori considera necesar. Comitetul creditorilor sau creditorii detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a creantelor fata de debitor au, de asemenea, dreptul de a cere convocarea adunarii, conform art. 13 alin. (3).
De lege lata, initiativa convocarii adunarii creditorilor apartine, ca regula, administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului, cu exceptia cazurilor in care judecatorul-sindic dispune altfel, in aceasta din urma ipoteza incadrandu-se cele doua situatii prevazute la art. 99, care reglementeaza convocarea adunarii creditorilor pentru votarea planului, si la art. 129 privind convocarea adunarii creditorilor pentru prezentarea raportului final, legiuitorul roman renuntand la vechea reglementare (art. 13 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile ulterioare) potrivit careia creditorii cunoscuti erau convocati de catre judecatorul-sindic de cate ori acesta considera ca este necesar. Tocmai pentru ca in noua Lege a insolventei creditorii detin un rol important in administrarea procedurii de executare colectiva, in alin. (3) al art. 13 s-a statuat ca acest organism deliberativ, cu caracter nepermanent si fara personalitate juridica, va putea fi convocat si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in cuantum de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Ca atare, criticile recurentei sunt neintemeiate, aceasta fiind presedinte al comitetului creditorilor debitoarei S.C. R S.R.L. Resita, comitet care a fost desemnat de catre judecatorul-sindic prin chiar hotararea atacata, are la dispozitie fie calea procedurala de a convoca ea insasi adunarea creditorilor in aceasta calitate pe care o detine in procedura, fie, daca are acceptata la masa credala o creanta in cuantum de cel putin 30% din valoarea totala a creantelor inscrise, sa solicite, de data aceasta practicianului, sa convoace adunarea creditorilor pentru a hotari asupra cererii sale. In niciun caz, legea romana nu reglementeaza in sarcina judecatorului-sindic obligativitatea de a dispune administratorului/lichidatorului judiciar, la cererea unuia dintre creditorii participanti la procedura insolventei, sa convoace adunarea creditorilor, stiut fiind faptul ca, in conformitate cu alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 85/2006, modificata, atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei, in timp ce atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea, deciziile manageriale putand fi controlate, sub aspectul oportunitatii, de catre creditori, prin organele acestora.
Din examinarea petitiei de recurs rezulta ca institutia creditoare, invocand temeiurile de modificare prevazute de art. 304 pct. 8 si 9 din Codul de procedura civila, a sustinut ca tribunalul, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia si ca hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Potrivit art. 303 pct. 3 din acelasi cod, cererea de recurs trebuie sa cuprinda aratarea motivelor de casare/modificare si dezvoltarea lor. Aceasta inseamna ca, pentru a conduce la casarea sau modificarea hotararii, recursul nu se poate limita la o simpla indicare "de forma" a textelor, conditia legala a "dezvoltarii motivelor" implicand determinarea greselilor anume imputate, o minima argumentare a criticii in fapt si in drept, indicarea probelor pe care se bazeaza.
Daca pentru critica referitoare la pronuntarea unei hotarari lipsita de temei legal ori data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii (pct. 9 al art. 304) Curtea a putut analiza nemultumirile partii recurente, pentru celalalt temei juridic al caii de atac declarate (pct. 8 al art. 304) aceasta analiza este imposibil de facut in conditiile in care partea nu a argumentat in niciun fel motivele de pretinsa interpretare gresita a actul juridic dedus judecatii sau cele vizand pretinsa schimbare a naturii ori a intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia. Din sustinerile creditoarei nu rezulta in ce consta eroarea instantei de fond a carei hotarare se ataca, cu toate ca motivul de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecatii trebuie sa precizeze care este actul pretins denaturat si in ce consta denaturarea lui, o simpla afirmatie facuta in acest sens nefiind suficienta pentru a determina admiterea caii de atac.
Motivul de recurs prevazut de pct. 8 al art. 304 din Codul de procedura civila este strans legat de art. 969 din Codul civil, care statueaza urmatoarele: conventiile legal facute au putere de lege si, ca atare, judecatorii sunt obligati sa le aplice asa cum au fost concepute si redactate de partile contractante. Daca partile nu executa voluntar contractul, la cererea creditorului instanta va putea dispune executarea lui fortata, instanta fiind "legata" de contract cum ea se afla "legata" de lege. Instanta nu va putea ignora sau modifica o clauza contractuala, dar pentru a dispune executarea fortata a contractului, ea poate si adeseori trebuie sa-l interpreteze, regulile de interpretare a clauzelor echivoce, confuze sau a celor contradictorii pe care le cuprinde contractul fiind cele prevazute de art. 978 - 979, art. 980 si art. 983-984 din Codul civil. Conventiile obliga partile nu numai la ceea ce, in mod expres, s-a prevazut prin clauzele lor, dar si la ceea ce ar rezulta din clauzele tacite care completeaza actul juridic. Iar instanta, interpretand contractul, va trebui sa dea contur unor asemenea clauze. Interpretarea contractului, daca este necesara, apartine instantei de fond. Instanta de recurs va putea fi implicata, sub motivul de recurs aratat, numai atunci cand, pe calea interpretarii gresite, s-a ajuns la schimbarea naturii ori intelesului vadit neindoielnic al actului interpretat, ceea ce nu este cazul in speta de fata, unde judecatorul-sindic nu a denaturat intelesul vreunui act juridic.
Desi sentinta tribunalului nu poate fi atacata cu apel, ceea ce face ca in speta sa fie incidente si prevederile art. 304 din Codul de procedura civila, in conformitate cu care recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute de art. 304, instanta de recurs avand posibilitatea sa examineze cauza sub toate aspectele, nu inseamna ca un recurs omisio medio devine in mod automat admisibil. Aceasta, pentru ca instanta de control judiciar, solutionand calea de atac a recursului, nu trebuie sa procedeze la o judecata din nou a procesului, ci numai sa verifice daca hotararea primei instante a fost sau nu pronuntata cu respectarea legii, acest examen urmand sa fie facut numai in raport cu motivele invocate de recurent sau cele care ar putea fi ridicate din oficiu. Insa, din oficiu, in conformitate cu dispozitiile art. 306 alin. (2) din acelasi cod, instanta poate ridica numai motive de ordine publica, asemenea motive nefiind identificate in speta.