Drept procesul civil. Cheltuieli de judecata. Solicitare pe cale separata. Instanta competenta
C.proc.civ., art. 274, art. 1 pct. 1
Competenta de solutionare a cererii de obligare a partii care a cazut in pretentii la plata cheltuielilor de judecata - cerere formulata pe cale separata - se stabileste conform regulilor generale in materie.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia civila nr. 395 din 17 aprilie 2008
Prin decizia civila nr. 3161/28.10.2005 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul nr. 9224/2005 a fost admis recursul declarat de reclamantii C.C.A., P.S.A.si intervenientele S.C. "E.I." S.R.L. Arad si S.C. "T.I." S.R.L. Arad impotriva deciziei civile nr. 2774/10.12.2004 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosarul nr. 6304/2004 pe care a modificat-o in parte, in sensul respingerii apelurilor declarate de paratii Consiliul Local Arad, I.F. si A., C.E., Z.N. jr si Z.M.G. impotriva sentintei civile nr. 2540/13.05.2004 pronuntata de Judecatoria Arad in dosarul nr. 11710/2003.
Ulterior, prin cererea inregistrata la Judecatoria Arad sub nr. dosar 11408/55/2006, S.C. "E.I." S.R.L. Arad, in calitate de reclamanta, a solicitat obligarea paratilor la plata in solidar a cheltuielilor de judecata suportate cu ocazia judecarii pricinii inregistrate sub nr. dosar 9224/2005 mai sus mentionat, invocand faptul ca, desi s-au solicitat cheltuieli de judecata, instanta de recurs nu le-a acordat si nici nu a aratat motivul pentru care nu le-a acordat.
Prin sentinta civila nr. 2585/22.03.2007, instanta a admis actiunea si a obligat paratii la plata catre reclamant a sumei de 20.642,6 lei.
Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere ca, desi reclamantei (recurenta in acel dosar) i-au fost ocazionate cheltuieli de judecata ce au fost dovedite, Curtea de Apel Timisoara nu i le-a acordat.
Impotriva sentintei au declarat recursuri paratii: S.C. "R." S.A. Arad, Z.N., Z.M.G. si C.E.
Prin decizia civila nr. 1277/R/28.11.2007 recursurile au fost admise, sentinta - casata, iar cauza - trimisa la Curtea de Apel Timisoara pentru solutionarea cererii formulate de reclamanta.
Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere ca, atat prin cererea de recurs cat si prin concluziile scrise si suplimentul la aceste concluzii depuse de avocatul recurentei (reclamanta in prezenta cauza) a fost solicitata obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata, iar Curtea de Apel Timisoara a omis sa solutioneze aceasta cerere. In aceste conditii, reclamanta nu avea deschisa calea unei actiuni separate intemeiata pe dispozitiile art. 274 C.proc.civ., intrucat exista o cerere accesorie cererii principale de recurs. Cum instanta astfel sesizata a omis sa se pronunte asupra ei, reclamanta avea fie posibilitatea sa ceara completarea hotararii conform art. 2811 - 2812 C.proc.civ., fie pe cea de a promova o cerere de revizuire in temeiul art. 322 pct. 2 C.proc.civ.
Cererea a fost inregistrata la Curtea de Apel Timisoara sub nr. dosar 11408/55/2006.
La termenul din 17.04.2008, in baza art. 137 alin. (1) C.proc.civ. raportat la art. 158 alin. (1) C.proc.civ., art. 159 pct. 3 C.proc.civ., instanta a pus in discutie necompetenta materiala a Curtii de Apel Timisoara in solutionarea prezentei cereri, pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca atat pe calea recursului inregistrat sub nr. dosar 5315/2005 la Inalta Curte de Casatie si Justitie (a carui solutionare a fost declinata in favoarea Curtii de Apel Timisoara) cat si pe calea concluziilor scrise si a completarii la aceste concluzii reclamanta recurenta a solicitat obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata. Se observa, insa, ca, avand cuvantul asupra fondului, reprezentantii recurentilor au aratat ca, in ceea ce priveste cheltuielile de judecata "isi rezerva dreptul de a le solicita pe cale separata". Data fiind aceasta manifestare a principiului disponibilitatii, instanta nu putea acorda recurentilor cheltuieli de judecata decat cu incalcarea dispozitiile art.129 alin. ultim Cod procedura civila.
Chiar daca prin completarea la concluziile scrise recurentii au solicitat obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata, aceasta manifestare de vointa s-a produs la 19.10.2005, dupa inchiderea dezbaterilor si in interiorul termenului de amanare a pronuntarii, astfel ca nu putea fi luata in considerare de instanta decat cu incalcarea principiului contradictorialitatii.
Pe de alta parte, prin prezenta cerere de chemare in judecata, reclamanta a invocat dispozitiile art.274 Cod procedura civila si a precizat ca "la Curtea de Apel Timisoara nu s-au solicitat cheltuieli de judecata". Este evident ca reclamanta a formulat o cerere prin care solicita pe cale separata acordarea cheltuielilor de judecata suportate in procesul anterior, vointa sa fiind fara echivoc exprimata in acest sens; or, fata de dispozitiile art. 1 pct.1 C.proc.civ., solutionarea unei astfel de cereri intra in competenta de prima instanta a judecatoriei.
Chiar daca nu ar fi existat precizarea de la fila 49 a dosarului Judecatoriei Arad, reclamanta ar fi avut posibilitatea sa ceara separat cheltuielile de judecata, cata vreme nu exista o prevedere expresa care sa o oblige sa urmeze calea prevazuta de dispozitiile art. 2811 - 2812 C.proc.civ., respectiv pe cea reglementata de dispozitiile art. 322 pct. 2 C.proc.civ., cum a retinut Tribunalul Arad.
Mai mult, raportat la data pronuntarii deciziei civile nr. 3161/28.10.2005 a Curtii de Apel Timisoara, o cerere de completare a dispozitivului acesteia ar fi tardiva fata de dispozitiile art. 2812 alin. (1) C.proc.civ. astfel ca, daca s-ar califica prezenta cerere de chemare in judecata in alt sens decat cel urmarit de reclamanta (si permis de lege), s-ar incalca dreptul acesteia la un proces echitabil in sensul art. 6 alin. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Pentru aceste considerente, vazand ca instanta este tinuta sa-si verifice inclusiv din oficiu competenta de solutionare a cererii cu care a fost investita, in baza dispozitiilor art. 158 alin. (1) Cod procedura civila, art. 159 pct. 3 C.proc.civ. raportat la art. 1 pct. 1 C.proc.civ., art. 274 C.proc.civ., vazand aceasta calificare data cererii si faptul ca fata de dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 exceptia tardivitatii nu poate fi sustinuta, Curtea a declinat competenta de solutionare a cererii formulate de reclamanta in favoarea Judecatorie Arad.