Contestatie in anulare speciala. Necercetarea unor motive de casare. Admisibilitate
C.proc.civ.,art. 318 teza a II-a
Daca instanta de recurs nu a cercetat exceptia invocata de parata, privind necompetenta generala a instantei de apel de a se pronunta pe fondul cauzei, raportat la dispozitiile art. 725 alin. (1) C.proc.civ., invocate de parata in motivarea recursului, aceasta necercetare efectiva echivaleaza cu o omisiune ce se circumscrie ipotezei prevazuta de art. 318 teza 2 C. proc.civ.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, complet specializat pentru cauze de familie si minori, decizia civila nr. 186 din 21 februarie 2008
Prin decizia civila nr. 1205 din 20 noiembrie 2007 Curtea a admis Prin decizia civila nr. 186 din 21 februarie 2008 Curtea a admis contestatia in anulare formulata de contestatoarea federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania impotriva deciziei civile nr. 1153 din 6 noiembrie 2007 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in contradictoriu cu intimatul T. S., a anulat decizia contestata si a stabilit termen de judecata pentru rejudecarea recursului.
Curtea a retinut ca prin decizia civila nr. 1153 din 6 noiembrie 2007 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara s-a respins recursul declarat de reclamantul T. S. impotriva deciziei civile nr. 146/A/din 27 martie 2007 pronuntata de Tribunalul Arad; s-a admis recursul declarat de parata Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania impotriva aceleiasi decizii; s-a modificat in parte decizia civila atacata in sensul ca s-a admis in parte actiunea civila formulata si precizata de reclamant impotriva paratei; s-a respins petitul avand ca obiect includerea in masa succesorala ramasa dupa defuncta G. M. a fructelor civile constand in chirii percepute de parata in perioada 2000-2006 cu dobanzile legale aferente; s-a constatat ca activul succesoral este in valoare totala de 3722195 RON; s-a constatat ca reclamantului i se cuvin cu titlu de mostenire bunuri in valoare de 759.423,75 lei; a fost obligat reclamantul sa plateasca paratei o sulta de 131.012,50 lei pentru egalizarea valorica a loturilor; s-au mentinut in rest dispozitiile deciziei civile recurate si a fost obligat reclamantul sa plateasca paratei suma de 2065, 15 lei cheltuieli de judecata in recurs.
Impotriva deciziei civile pronuntata de instanta de recurs, contestatoarea Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a formulat contestatie in anulare , solicitand anularea acesteia si rejudecarea recursului.
In motivarea contestatiei in anulare contestatoarea arata ca instanta de recurs, admitand numai in parte recursul declarat, a omis sa cerceteze mai multe motive de casare si de modificare pe care le-a invocat.
Astfel, in privinta deciziei civile nr. 2709/2004 a Curtii de Apel Timisoara, arata ca instanta nu a cercetat urmatoarele motive de modificare:
- incalcarea disp.art.700 alin. (1) C.civ., respectiv punctul 1 si 2 din recurs. Prin motivele de recurs a sustinut ca existenta unor imprejurari de natura sa impiedice acceptarea succesiunii, nu duc la amanarea inceputului cursului prescriptiei, asa cum a considerat instanta de apel.
Avand in vedere ca instanta de apel a apreciat ca nu se pune problema repunerii in termenul de acceptare a succesiunii, intrucat termenul nici nu a inceput sa curga decat din momentul incetarii cauzelor care l-au impiedicat pe reclamant sa accepte succesiunea, deci din anul 2003, prin motivele de recurs a sustinut ca o asemenea abordare este vadit nelegala, fiind in contradictie cu dispozitiile art. 700 alin. (1) C.civ., care fixeaza data deschiderii succesiunii ca fiind data de la care curge termenul de prescriptie.
In consecinta, apreciaza ca o conditie obligatorie pentru admiterea actiunii, este aceea ca instanta sa dispuna in conditiile legii repunerea reclamantului in termenul de optiune succesorala;
- incalcarea dispozitiilor art. 700 alin. (2) C.civ. si ale art. 19 din Decretul nr. 167/1958 (pct. 1-3 din motivele de recurs). Arata ca desi prima instanta a respins actiunea reclamantului, admitand exceptia prescriptiei dreptului reclamantului de a solicita repunerea in termenul de acceptare a succesiunii, nici instanta de apel si nici cea de recurs nu au analizat exceptia prescriptiei cererii de repunere in termen, raportat la dispozitiile art. 19 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958.
Sustine ca instanta trebuia sa constate prescriptia atat a dreptului de optiune succesorala (raportat la art. 700 alin. (1) C.civ.), dar si a dreptului de a formula o cerere de repunere in termenul de acceptare in temeiul art. 700 alin. (2) C.civ. (raportat la art. 19 din Decretul nr. 167/1958);
- gresita aplicare a dispozitiilor art. 700 alin. (2) C.civ. si incalcarea dispozitiilor art. 105 C.fam. ( pct. 1-4 din motivele de recurs). Arata ca a recurat solutia instantei de apel avand in vedere ca prin aceasta s-a dat eficienta motivelor invocate de reclamant pentru neacceptarea succesiunii in termenul legal, desi din probe rezulta ca acestea sunt false, pentru ca reclamantul a cunoscut relatiile de rudenie si la data decesului strabunicii sale (11.08.19559), reclamantul desi avea doar 11 ani, avea ca reprezentant legal pe tatal sau, care cunostea relatiile de rudenie; tatal sau in calitate de reprezentant al minorului in baza art. 105 C.fam., trebuia sa exprime optiunea succesorala in termenul legal de 6 luni de la data decesului antecesoarei minorului.
In ceea ce priveste decizia civila nr. 146/2007 a Tribunalului Arad, prin care s-a solutionat fondul cauzei, arata ca instanta de recurs nu a cercetat urmatoarele motive de casare sau de modificare:
- incalcarea dispozitiilor art. 297 alin. (1) C. pr. civ. (pct.II-1 din motivele de recurs). Arata ca din motivarea instantei de recurs, rezulta ca aceasta a analizat din perspectiva altor considerente decat cele invocate, incalcarea art. 297 pct. 1 C.proc.civ.
Arata ca in raport de dispozitiile legale aratate, instanta de apel nu putea solutiona fondul litigiului, daca prima instanta nu a intrat in cercetarea sa, iar exceptia pe care a sustinut-o, o constituie necompetenta generala a instantei de apel de a se pronunta asupra fondului, fara ca prima instanta sa se pronunte asupra acestuia si ca atare se impunea sa se constate nulitatea hotararii tribunalului, casarea hotararii si trimiterea cauzei la prima instanta, norma cuprinsa in art. 297 alin. (1) C.proc.civ., fiind de imediata aplicare, in conformitate cu principiul inscris in art. 725 alin. (1) C.proc.civ.; ea are un vadit caracter imperativ, iar incalcarea atrage nulitatea hotararii instantei de apel.
Prin solutionarea pe fond a cauzei de Tribunalul Arad, contestatoarea sustine ca s-a incalcat un grad de jurisdictie, ceea ce duce la incalcarea dreptului fundamental de asigurare a unui proces echitabil ;
- incalcarea dispozitiilor art. 6739 C.proc.civ. ( pct. II-7 din motivele de recurs). Argumentele invocate in recurs vizau incalcarea criteriilor de stabilire si atribuire a loturilor, ori, singurul criteriu luat in calcul a fost cel valoric, fara sa se tina seama de natura bunurilor de impartit (desi apartamentele au destinatii diferite) si nici de ocupatia partilor.
Sustine ca prin modalitatea de lotizare s-a creat o inechitate vadita in modul de compunere a loturilor raportat la destinatia apartamentelor, reclamantul fiind mult avantajat de modul de imparteala.
In drept invoca dispozitiile art. 318 C. proc.civ.
Prin intampinare, intimatul T. S. prin mandatar B. E. a solicitat respingerea contestatiei in anulare, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare a aratat ca instanta de recurs nu a omis sa cerceteze vreunul din motivele de recurs invocate, iar prin prezenta contestatie in anulare, contestatoarea solicita o reanalizare a motivelor de recurs, cerere inadmisibila potrivit dispozitiilor legale.
Referitor la decizia civila nr. 2709/2004 a Curtii de Apel Timisoara, critica vizeaza neanalizarea de instanta de recurs a incalcarii dispozitiilor art. 700 alin. (1) C.civ., a dispozitiilor art. 700 alin. (2) C.civ. si art. 19 din Decretul nr. 167/1958 si respectiv gresita aplicare a art. 700 alin. (2) C.civ. raportat la art. 105 C.fam.
Cu privire la aceste criterii, intimatul arata ca instanta de recurs le-a analizat si a concluzionat ca nu poate fi primita critica recurentei.
Referitor la incidenta art. 700 C.civ., se retine in hotararea contestata ca aceasta critica este nefondata fata de imprejurarile invocate de reclamant, respectiv faptul ca doar in toamna anului 2003 a cunoscut cine este mama sa, imprejurari ce au fost de natura a amana inceputul curgerii termenului de prescriptie.
Arata ca in mod corect Curtea de Apel Timisoara prin decizia civila nr. 2709/2.12.2004 a retinut ca exista situatii in care termenul a fost depasit din motive justificate care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului la optiune, in aceasta situatie fiind si descoperirea ulterioara a legaturii de rudenie cu defuncta.
Referitor la motivele de nelegalitate a deciziei civile nr. 146/2007 pronuntata de Tribunalul Arad, respectiv incalcarea dispozitiilor art. 297 alin. (1) C.proc.civ., arata ca instanta de recurs prin decizia civila contestata s-a pronuntat cu privire la motivele de recurs ce vizau dispozitiile art. 297 C.proc.civ.
De asemenea, arata ca instanta a analizat si motivul de recurs ce viza aplicarea dispozitiilor art. 6739 C.proc.civ., apreciind ca lotizarea dispusa de Tribunalul Arad este in conformitate cu acestea.
Examinand decizia civila contestata, in raport de motivele invocate, de dispozitiile art. 318 teza 2, de jurisprudenta CEDO, Curtea constata ca este intemeiata.
Astfel, unul din motivele de recurs formulate de parata Federatia Comunitatilor Evreiesti impotriva deciziei civile nr. 146 din 27 martie 2007 pronuntata de Tribunalul Arad, vizeaza incalcarea dispozitiilor art. 297 alin. (1) C. proc.civ., motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ.
Parata a sustinut ca desi pe parcursul judecarii apelului textul art. 297 alin. (1) C.proc.civ. s-a modificat, in sensul ca instanta de apel nu putea solutiona fondul litigiului, daca prima instanta nu a intrat in cercetarea sa, iar Tribunalul Arad a incalcat aceasta dispozitie procedurala de ordine publica .
Din examinarea deciziei contestate se constata ca instanta de recurs nu a analizat efectiv motivul de recurs ce viza incalcarea de catre instanta de apel a dispozitiilor art. 297 pct. 1 C.proc.civ. (dupa modificarea adusa prin Legea nr. 219/2005), prin prisma dispozitiilor art. 725 alin. (1) C.proc.civ. invocate in motivele de recurs, conform carora dispozitiile legii noi de procedura se aplica in momentul intrarii in vigoare si proceselor in curs de judecata incepute sub vechea lege.
Instanta de recurs a apreciat ca nefondata critica formulata de parata, retinand ca dupa aparitia modificarilor Codului de procedura civila, in baza art. II pct. 4 din Legea nr. 219/2005, la data de 5.12.2005, Curtea a admis apelul reclamantului, a anulat sentinta pronuntata de prima instanta si a fixat termen pentru judecarea in fond a cauzei, iar ulterior a dispus scoaterea cauzei de pe rol si trimiterea ei spre competenta solutionare Tribunalului Arad. Fiind astfel investit tribunalul Arad s-a pronuntat pe fond in apel.
Instanta de recurs nu a cercetat exceptia invocata de parata, privind necompetenta instantei de apel de a se pronunta pe fondul cauzei, conform art. 297 alin. (1) C.proc.civ., raportat la dispozitiile art. 725 alin. (1) C.proc.civ., invocate de parata in motivarea recursului, or, aceasta necercetare efectiva echivaleaza cu o omisiune ce se circumscrie ipotezei prevazuta de art. 318 teza 2 C. proc.civ.
In acelasi sens, este de retinut ca in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt intr-adevar examinate conform normelor de procedura de catre tribunalul sesizat, cu alte cuvinte art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului impune obligatia instantei de a examina efectiv motivele, argumentele si cererile de probatoriu ale partilor, cu exceptia aprecierii pertinentei (Cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, Hotararea din 28.09.2005; Cauza Van de Hurk impotriva Olandei, Hotararea din 19.04.1994).
Fata de considerentele aratate, Curtea, in baza art. 320 C.proc.civ., a apreciat ca se impune admiterea contestatiei in anulare, anularea deciziei contestate si stabilirea unui nou termen pentru rejudecarea recursului.