11. Suspendarea judecatii in temeiul art. 242 alin.1 Cod proc. Civila. Existenta unei cereri de amanare. Consecinte.
Potrivit dispozitiilor art. 242 alin.1 Cod proc. civila instanta va suspenda judecata atunci cand nici una dintre parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii daca nu s-a solicitat de vreuna dintre ele judecarea cauzei in lipsa .
Suspendarea judecatii constituie un atribut al principiului disponibilitatii procesuale, intemeiata pe vointa expresa ori prezumata de a nu mai continua judecata.
Dispozitiile art. 242 alin.2 Cod proc. civila nu sunt aplicabile atunci cand desi ambele parti lipsesc si nici una dintre ele nu a solicitat judecarea cauzei in lipsa, daca exista la dosar o cerere justificata de amanare a solutionarii cauzei.
Existenta unei cereri de amanare rastoarna prezumtia vointei partilor de a nu continua judecarea cererii , astfel ca dispozitiile art. 242 Cod proc. civila nu sunt aplicabile.
Sectia civila - Decizia civila nr. 863 din 14 octombrie 2005
Prin Sentinta Civila nr. 153/17 martie 2004 a Judecatoriei Sebes a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamantul O.I., impotriva paratului V.Z. si a fost obligat paratul sa plateasca reclamantului suma de 1.193.115 lei cheltuieli de judecata si cu titlu de pretentii.
Apelul declarat impotriva acestei sentinte a fost anulat ca netimbrat prin Decizia Civila nr. 1039/A/2004 a Curtii de Apel Alba Iulia.
Impotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate, solicitand admiterea recursului si casarea deciziei cu trimitere la instanta de apel, in vederea solutionarii asupra fondului.
In expunerea de motive arata ca in mod gresit s-a facut aplicarea art. 20 alin. III din Legea nr. 146/1997, deoarece in cauza (intrucat nici una din parti nu a solicitat judecarea cauzei in lipsa) erau aplicabile dispozitiile art. 242 alin.1 Cod proc. civila, instanta trebuia sa dispuna suspendarea cauzei in lipsa partilor.
Prin Decizia Civila nr. 863/14 octombrie 2005 a Curtii de Apel Alba Iulia pronuntata in dosar nr. 5339/2005 , recursul a fost respins.
Instanta de recurs a retinut ca in speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 242 alin.1 Cod proc. Civila in fata instantei de apel, desi partile au lipsit la termenul de judecata si nu au cerut judecarea cauzei in lipsa , deoarece recurentul a depus cerere de amanare.
Existenta unei cereri de amanare rastoarna prezumtia vointei partilor de a nu continua judecarea cererii , astfel ca dispozitiile art. 242 Cod proc. civila nu sunt aplicabile.