Magistrat, anterior avocat. Pensionare anticipata. Necesitatea indeplinirii stagiului complet de cotizare in sistemul public. Nerecunoasterea stagiului de cotizare realizat in sisteme integrate.
Legea nr. 303/2004 - art. 84
Legea nr. 19/2000 - art. 50, art. 194
Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila -
complet specializat de litigii de munca si asigurari sociale,
decizia nr. 658 din 15 martie 2006
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Timis sub nr. 4879/C/9.05.2005, contestatorul S.M. a chemat in judecata intimata Casa Judeteana de Pensii Timis, solicitand anularea deciziei emise de aceasta sub nr. 5238/26.04.2005 prin care i-a fost respinsa cererea de pensionare anticipata, precum si obligarea sa la emiterea unei noi decizii prin care sa i se stabileasca dreptul la pensie anticipata in conditiile art. 84 din Legea nr. 303/2004 si art. 50 din Legea nr. 19/2000, sub sanctiunea unor daune cominatorii de 500.000 lei/zi de intarziere incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.
Contestatorul si-a precizat si completat actiunea solicitand anularea deciziei emise de intimata si pe motiv ca prin art. 81 - 85 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit norme derogatorii de la dreptul comun in materie de dreptul de asigurari sociale, instituite prin Legea nr. 19/2000, astfel incat vechimea in magistratura, care include si perioada de exercitare a profesiei de avocat poate fi valorificata pentru acordarea pensiei anticipate partiale, chiar daca sistemul de asigurari sociale al avocatilor nu este inclus in sistemul public de pensii. Contestatorul mai sustine ca in atare conditii se impune obligarea intimatei la acordarea pensiei de serviciu incepand cu 1.12.2004, cand a fost eliberat din functie, respectiv calcularea pensiei de serviciu si a pensiei cuvenite din sistemul public, pentru a se determina diferenta care se va suporta de la bugetul de stat conform art. 83 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
A chemat in garantie Consiliul Superior al Magistraturii pentru ca in ipoteza in care se va aprecia ca nu indeplineste conditiile de pensionare, chematul in garantie sa fie obligat la plata de despagubiri pentru prejudicial suferit ca urmare a eliberarii lui din functie, anterior emiterii deciziei de respingere a cererii de pensionare.
Prin sentinta civila nr. 2310 din 29 septembrie 2005, pronuntata in dosar nr. 4879/C/2005, Tribunalul Timis a respins contestatia formulata precizata si completata si cererea de chemare in garantie.
Tribunalul a retinut ca, contestatorul a functionat in avocatura o perioada de 24 ani si 3 luni, iar o perioada de 13 ani 9 luni si 5 zile a functionat ca magistrat si jurist, anterior eliberarii sale din functie prin Decret prezidential incepand cu data de 1.12.2004, dupa cum rezulta din mentiunile facute in carnetul sau de munca, precum si din continutul deciziei contestate.
Eliberarea sa din functie s-a facut in vederea pensionarii, la cererea formulata la data de 1.10.2004 adresata Tribunalului Caras-Severin si inaintata Curtii de Apel Timisoara, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii, prin Decretul prezidential publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 50/14.01.2005, incepand cu data de 1.12.2004.
Pe de alta parte, contestatorul a investit prin cererea inregistrata la data de 12.11.2004, Casa Judeteana de Pensii Timis cu o cerere de acordare a pensiei anticipate partiale incepand cu data de 1.12.2004. Aceasta cerere a fost solutionata prin emiterea deciziei nr. 5238/26.04.2005, in sensul respingerii sale, motivata de faptul ca nu sunt indeplinite conditiile art. 50 din Legea nr. 19/2000, referitoare la stagiul complet de cotizare in sistemul public, pentru acordarea acestui tip de pensie neputand fi recunoscut stagiul realizat in sistemul de asigurari sociale al avocatilor, neintegrat sistemului public de pensii.
Instanta constata ca aceasta decizie este legala si temeinica, fiind neintemeiata cererea contestatorului de obligare a intimatei la emiterea unei noi decizii pentru acordarea pensiei anticipate partiale, respectiv a pensiei de serviciu in conditiile art. 84 din Legea nr. 303/2004.
In esenta, s-a retinut ca dispozitiile art. 84 din Legea nr. 303/2004 nu inlatura, in cazul reclamantului, aplicabilitatea dispozitiilor Legii nr. 19/2000,din moment ce exista prevederea expresa ca pensionarea anticipata se face "in conditiile Legii nr. 19/2000".
Dispozitiile art. 80 si urmatoarele din Legea nr.303/2004 deroga de la dispozitiile Legii nr. 19/2000 doar in ce priveste cuantumul pensiei in timp ce conditiile prevazute de art. 194 din Legea nr. 19/2000 trebuie indeplinite in cazul pensiei anticipate.
Este adevarat ca art. 85 din Legea nr. 303/2004 recunoaste ca vechime in magistratura perioada in care magistratul a indeplinit functia de avocat, dar aceste dispozitii nu pot duce la concluzia sustinuta de contestator, cata vreme notiunea de vechime in magistratura nu este echivalenta celei de stagiu de cotizare la care face trimitere art. 50 din Legea nr. 19/2000. Dimpotriva, art.8 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 defineste legal notiunea de stagiu de cotizare ca fiind "perioada in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania", rezultand astfel ca nu se echivaleaza acestui stagiu perioadele in care s-a achitat contributia de asigurari sociale in sisteme paralele de asigurari, neintegrate ulterior sistemului public de pensii, cum este cel al avocatilor, recunoasterea unui atare stagiu de cotizare putand opera doar in conditiile art. 194 alin. 1 din legea nr. 19/2000, adica doar pentru deschiderea drepturilor la pensia pentru limita de varsta, de invaliditate si de urmas, precum si a altor drepturi de asigurari sociale prevazute de Legea nr. 19/2000, dar nu si pentru deschiderea drepturilor la pensia anticipata partiala. De altfel, chiar art. 32 din H.G. nr. 263/2005, prin care s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004 confirma aceasta interpretare aratand ca "daca vechimea in magistratura se obtine din insumarea unor perioade realizate in sisteme de asigurari sociale diferite (sistemul public, sistemul de pensii al avocatilor, sistemul militar) care, potrivit legii, constituie vechime in magistratura, pensia de serviciu se acorda persoanei indreptatite, la cererea acesteia, numai de un singur sistem", text care in fapt reia dispozitia din art. 194 alin. 2 din Legea nr. 19/2000. Rezulta asadar ca pentru pensia anticipata partiala este necesar ca, pe seama contestatorului sa se dovedeasca plata unei contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii si asigurari sociale, corespunzatoare stagiului complet de cotizare.
Instanta a constatat ca fata de chematul in garantie nu sunt indeplinite nici conditiile impuse de lege pentru angajarea raspunderii civile contractuale.
Intr-adevar, din cele patru conditii mai sus enumerate ce se deduc din art. 998, 999 C. civ., necesar a fi indeplinite cumulativ pentru angajarea raspunderii civile delictuale, nu se poate verifica fata de chematul in garantie, cerinta savarsirii unei fapte ilicite, cauzatoare de prejudiciu, cata vreme acesta s-a limitat la realizarea unei propuneri de eliberare din functie, la cererea expresa a contestatorului, in temeiul art. 63 alin. 1 lit. b din Legea nr. 303/2004, eliberarea din functie a fostului magistrat realizandu-se prin Decret prezidential, iar nu prin hotararea Consiliului Superior al Magistraturii. Cu atat mai putin s-ar putea constata ca Consiliul Superior al Magistraturii se afla in culpa pentru cauzarea unui atare prejudiciu, cata vreme insusi contestatorul a solicitat eliberarea sa din functie, la o data determinata, propunerea fiind facuta de Consiliul Superior al Magistraturii exact in conditiile solicitate de contestator. Trebuie deci concluzionat ca, neavand calitatea de angajator al contestatorului, chematul in garantie nu poate fi facut vinovat de incalcarea art. 41 alin. 6 din Legea nr. 19/2000 si nici nu se afla in culpa pentru prejudiciul invocat in cauza, cu atat mai mult cu cat nu era in masura sa aprecieze asupra posibilitatilor Casei Judetene de Pensii Timis de a emite decizia asupra cererii de pensionare, in termenul prevazut de lege.
Prin decizia civila nr. 658 din 15 martie 2006 pronuntata in dosarul nr. 12235/C/2005, Curtea de Apel Timisoara a respins ca nefundat recursul declarat de contestator.
Instanta de recurs a retinut ca Legea nr. 303/2004 in ce priveste pensionarea magistratilor are caracter de lege speciala in raport de dispozitiile legii generale a pensiilor care este Legea nr. 19/2000 si in raport de cele doua acte normative se aplica legea speciala.
In acelasi timp insa, in masura in care legea speciala face trimitere la legea generala, atunci se aplica aceasta din urma.
Astfel, dispozitiile art. 84 din Legea nr. 303/2004 prevad ca, in cazul pensionarii anticipate se aplica dispozitiile Legii nr. 19/2000 este adevarat, cu respectarea drepturilor corelative recunoscute de legea speciala, care insa nu opereaza cu notiunea de stagiu de cotizare.
Identificarea stagiului de cotizare cu vechimea in munca se face in cazul pensionarii anticipate a magistratilor, in conditiile legii generale, Legea nr. 19/2000.
In cazul reclamantului, care a cotizat la sistemul de asigurari sociale diferite (sistemul de asigurari al avocatilor si sistemul public), recunoasterea reciproca a stagiilor nu se face in conformitate cu dispozitiile art. 194 din Legea nr. 19/2000, in cazul pensiei anticipate, iar aceste dispozitii trebuie coroborate cu dispozitiile art. 49 si 50 din aceeasi lege.
Si dispozitiile art. 14 din H.G. nr. 263/2005 fac trimitere la conditiile prevazute de art. 50 din Legea nr. 19/20000 care trebuie indeplinite la acordarea pensiei anticipate partiale, ori acest articol prevede ca se pot pensiona asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare.
Drepturile la care face referire art. 84 din Legea nr. 303/2004 si care trebuie respectate in cazul pensiei anticipate sunt cele la care se refera dispozitiile art. 81 si 83, respectiv cuantumul pensiei si actualizarea pensiei. Este adevarat ca se poate retine incalcarea acestor dispozitii dar prejudiciul a fost cauzat de fapta reclamantului care a solicitat eliberarea din functie fara a astepta emiterea deciziei, iar acesta nu se poate prevala de propria culpa, iar intre fapta paratilor si prejudiciul (reprezentat de venitul de care a fost lipsit reclamantul care nu a beneficiat nici de salariu nici de pensie) nu exista legatura de cauzalitate.