Rejudecare dupa extradare - conditii de admisibilitate
Tip. Sentinta penala
Nr./Data: 2329 (24.09.2013)
Autor: Judecatoria Arad
Domenii asociate: Infractiuni
Dosar nr. 10576/55/2013, sentinta penala nr. 2329/2013, definitiva prin nerecurare.
In fata instantei condamnatul D. A. a solicitat rejudecarea cauzei care a facut obiectul dosarului nr. 14188/55/2006 al Judecatoriei Arad aratand ca nu a fost prezent la termenele de judecata si nu cunoaste daca aparatorul ales pe care l-a avut a promovat sau nu vreo cale de atac cu privire la sentinta penala a carei rejudecare a solicitat.
Instanta a constatat ca cererea de rejudecare a cauzei formulata de catre petent si intemeiata pe dispozitiile art.522 ind.1 Cod procedura penala este neintemeiata, iar petentului nu i-a fost incalcat in nici un fel dreptul la aparare cu ocazia judecarii sale.
Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 5221 din Codul de procedura penala "in cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului. Dispozitiile art.405-408 se aplica in mod corespunzator".
Acest text evidentiaza faptul ca aceasta rejudecare nu este o obligatie impusa instantelor de judecata, ci doar o posibilitate a acestora de a dispune, in functie de circumstantele specifice fiecarei cauze, rejudecarea cauzei pentru persoanele ce au fost judecate in contumacie si care au fost ulterior extradate.
In situatia in care petentul s-a sustras in mod voluntar de la judecata intr-o cauza penala, aceasta nu constituie o limitare disproportionata a dreptului la un tribunal si nici a dreptului la un proces echitabil, deoarece acesta a refuzat sa fie prezent in fata instantelor, ceea ce semnifica ca susnumitul, prin propria sa vointa si in mod neechivoc, a renuntat la dreptul de a fi ascultat de tribunal si la dreptul de a se apara in proces (Comis. EDH, 25 mai 1998, nr.36106/1997, Mihaiec c/France).
Instanta a retinut ca petentul a fost audiat in faza urmaririi penale iar in fata instantei personal a formulat o cerere olografa prin care a solicitat acordarea unui termen pentru angajarea unui aparator, de asemenea a declarat apel si recurs ambele cererii olografe semnate si date personal de catre petentul - condamnat D.A.
Avand in vedere considerentele mai sus expuse, instanta a considerat ca petentului nu i-au fost incalcate drepturile prevazute in normele europene referitoare la dreptul la un proces echitabil, motiv pentru care cererea de rejudecare dupa extradare formulata de catre petentul - condamnat D.A. si reglementata de art.522 ind.1 Cod procedura penala, a fost respinsa ca neintemeiata.