Lipsa de abilitare a instantei, prin prisma dispozitiilor art. 274 alin.3 Cod pr. civ., de a proceda la reducerea onorariului de avocat cu ocazia solutionarii cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, fie cu caracter accesoriu, fie pe cale principala.
Prin compararea cheltuielilor de judecata, nu se intervine in contractul de asistenta juridica incheiat intre parti, fiind de notorietate ca obligatia partii care cade in pretentii nu se confunda cu obligatia clientului de achitare a onorariului avocatului sau.
Ratiunea art. 274 alin. 3 Cod pr. civila este si aceea de evitare a imbogatirii sau saracirii partilor prin mijloacele fixarii si rambursarii onorariilor abuzive.
Cheltuielile suportate de parte trebuie sa fie echitabile si rationale, sa asigure acoperirea unui onorariu just , iar nu exagerat, disproportionat fata de previziunile firesti ale partilor, susceptibile de a fi o cauza de ruinare a unei parti si de imbogatire a celeilalte.
Prin actiunea inregistrata la 17 ianuarie 2008, reclamanta ALRO S.A. Slatina a chemat in judecata pe paratul G.M., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa-l oblige pe parat la plata sumei de 1.556.114,88 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariile de avocat si cheltuielile de transport ocazionate de urmatoarele litigii: litigiul avand ca obiect actiunea in pretentii formulata de G.M , in legatura cu inovatia denumita "Lopata tehnologica", solutionat irevocabil prin decizia nr. 10416 din 15 decembrie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si litigiul avand ca obiect actiunea in pretentii formulata de G.M., in legatura cu inovatia denumita "Dispozitiv articulatie ciocan", solutionat irevocabil prin decizia nr.5455 din 2 iunie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Prin sentinta civila nr.1192 din 02 septembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Olt in dosarul nr.109/104/2008, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta SC ALRO SA SLATINA, impotriva paratului G.M. si a fost obligat paratul la plata sumei de 10.000 lei RON despagubiri , precum si la plata sumei 683 lei RON cheltuieli de judecata, catre reclamanta.
Pentru a pronunta aceasta hotarare , tribunalul a stabilit fazele procesuale care s-au parcurs in cele doua litigii indicate de reclamanta si a identificat totodata, facturile si chitantele care fac dovada achitarii onorariilor avocatiale.
In drept, tribunalul a retinut ca, potrivit art. 274 alin. 2 Cod pr. civila, judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxele de procedura si impozit proportional , plata expertilor , despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
Judecatorii au insa dreptul , potrivit art. 274 alin. 3 Cod pr. civila, sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale , ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari , fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
Referitor la litigiul in legatura cu inovatia denumita "lopata tehnologica", tribunalul a retinut ca in faza recursului s-au efectuat plati disproportionat de mari pentru onorariile avocatiale, ca nu exista documente justificative privind orele prestate si nu rezulta in ce a constat activitatea avocatilor pentru a lua cunostinta de actele si probele dosarului, cu atat mai mult cu cat , solutia pronuntata de Curtea de Apel Craiova era favorabila paratei S.C. ALRO S.A. astfel incat , in faza de recurs nu s-a facut altceva decat sa se sustina solutia instantei de fond, invocandu-se ca principal argument pronuntarea unei alte solutii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie , intr-un dosar cu obiect identic.
S-a mai retinut ca, numai examinand platile efectuate de la incheierea contractului de asistenta si pana la solutionarea cererii de stramutare, in perioada februarie 2005 - 15 aprilie 2005, acestea totalizeaza 278.475 lei, suma total nejustificata in ceea ce priveste activitatea de specialitate din partea avocatilor angajati de parata.
Prin decizia nr.9 din 13 ianuarie 2009 Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie a admis apelul declarat de reclamanta, a schimbat in parte sentinta si 1-a obligat pe parat la plata sumei de 63,51 lei cu titlul de despagubiri civile, a mentinut restul dispozitiilor sentintei si 1-a mai obligat pe parat la plata sumei de 3,73 lei cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a decide astfel, Curtea a avut in vedere urmatoarele considerente:
Sustinerile apelantei reclamante, in sensul lipsei de abilitare a instantei de judecata de a proceda la reducerea onorariului de avocat cu ocazia solutionarii cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, fie cu caracter accesoriu, fie pe cale principala, sunt nefondate.
Aceasta abilitate este data de dispozitiile art.274 alin.3 Cod procedura civila, care au fost declarate constitutionale prin decizia nr.401 din 14 iulie 2005 a Curtii Constitutionale.
Dispozitiile art.274 alin.3 Cod procedura civila nu contravin nici dispozitiilor art.30 din Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, conform carora, contractul dintre avocati si client nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect de nici un organ al statului.
Aceste prevederi se aplica exclusiv raporturilor contractuale dintre partile contractului de asistenta juridica, fiind o aplicatie particulara a art.969 Cod civil, care consacra principiul obligativitatii respectarii contractului de catre parti, clientul avand obligatia de a achita integral onorariul, pe care insa nu il va putea recupera de la partea adversa, in masura in care va castiga procesul, decat daca instanta va aprecia asupra caracterului sau real, necesar si rezonabil.
In ceea ce priveste temeinicia hotararii tribunalului, Curtea de Apel Craiova a retinut ca este adevarat ca valoarea pricinilor in care s-au efectuat cheltuielile de judecata pretinse a fost de aproximativ 22 miliarde lei vechi, insa ambele litigii au fost solutionate in temeiul exceptiei peremtorii a prescriptiei dreptului la actiune, solutiile fiind mentinute de toate instantele de control judiciar, ceea ce fundamenteaza presupunerea ca munca prestata de avocat, raportata la gradul de complexitate redus al cauzei, nu a fost de o amplitudine deosebita.
Ca atare, suma de 1.556.051,37 lei, constand in onorarii de avocat desi are un caracter cert , nu indeplineste conditiile de a fi necesara si rezonabila si in consecinta, diminuarea sa in limita sumei de 10.000 lei apare ca fiind legala si proportionala cu complexitatea cauzei si efortul depus din partea aparatorului.
Este fondat insa, motivul de apel referitor la omisiunea obligarii paratului la plata cheltuielilor de transport suportate de reclamanta pe parcursul derularii celor doua litigii, dovedite prin chitantele fiscale depuse la dosar si totalizand 63,51 lei.
Impotriva deciziei Curtii de Apel Craiova a declarat recurs reclamanta, invocand in drept dispozitiile art.304 pct.9 si art.304 pct.7 Cod procedura civila.
In dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila, recurenta a sustinut ca instanta de apel, ca si prima instanta, a procedat nelegal la reducerea onorariului avocatial platit in cele doua litigii.
In acest sens, recurenta a sustinut ca au fost incalcate dispozitiile
art.274 alin. l Cod procedura civila, care statueaza ca partea care cade in
pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.
Obligatia de plata ii incumba paratului si in raport de dispozitiile art.998-999 Cod civil, referitoare la raspunderea pentru fapta proprie, in conditiile in care temeiul acordarii cheltuielilor de judecata il reprezinta culpa procesuala.
Fata de dispozitiile legale mentionate si de imprejurarea ca paratul s-a aflat in culpa procesuala, reclamanta este indreptatita sa recupereze integral cheltuielile de judecata efectuate.
Ca, instanta de apel ca - si instanta de fond - si-a insusit in mod nejustificat sustinerea paratului potrivit careia, onorariile sunt disproportionate si exagerate fata de valoarea pricinii si munca depusa de avocati.
A mai aratat ca onorariile mentionate in contractele de asistenta juridica au fost stabilite tocmai in raport cu timpul efectiv prestat, ca societatea de avocatura angajata este una specializata in domeniu si ca, intr-un litigiu similar care a fost solutionat tot de instantele din circumscriptia Curtii de Apel Craiova, dl. D.V. a platit avocatului care il reprezinta pe paratul din prezenta cauza, suma de 1.350.000 lei, doar pentru redactarea unei cereri de executare silita prin poprire.
In dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art.304 pct.7 Cod procedura civila, recurenta a aratat ca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra motivului prin care apelanta critica cuantumul sumei de 10.000 lei.
Astfel, se criticase faptul ca instanta de fond a acordat suma de 10.000 lei cu titlul de onorariu avocatial pentru ambele litigii si pentru toate caile de atac parcurse de acesta, fara a rezulta cum a stabilit instanta acest cuantum.
Or, judecatorul are obligatia de a demonstra in scris de ce s-a oprit la solutia data, de ce a admis sustinerile uneia din parti si le-a respins pe celelalte, de ce a aplicat o anumita norma de drept sau i-a dat o anumita interpretare.
Prin decizia nr.10144 din 15 decembrie 2009 , pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr.109/104/2008, s-a admis recursul declarat de reclamanta ALRO S.A. Slatina, impotriva deciziei nr.9 din 13 ianuarie 2009 a Curtii de Apel Craiova - Sectia civila.
S-a casat decizia si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi curte de apel.
Pentru a decide astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca reclamanta a formulat in apel si critici referitoare la modul in care a fost stabilit, prin reducere, onorariul de avocat la suma de 10.000 lei, insa instanta de apel s-a limitat sa arate ca admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, mentinuta de instantele de control judiciar, fundamenteaza presupunerea ca munca prestata de avocat, raportata la gradul de complexitate redus al cauzei, nu a fost de o amplitudine deosebita.
Inalta Curte a apreciat ca aceasta motivare nu corespunde cerintelor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. civila si nici art. 274 alin. 3 Cod pr. civila, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 7 Cod pr. civila.
S-a remarcat ca exista doua litigii purtate intre parti, pentru care nu s-a platit un singur onorariu care sa fie inclus printr-o operatiune matematica la suma de 10.000 lei, ca dimpotriva, cele doua litigii au parcurs fiecare mai multe faze procesuale in care s-au achitat onorarii avocatiale distincte.
Ca, in nici unul din cele doua litigii exceptia prescriptiei dreptului la actiune nu a fost solutionata la primul termen de judecata; ca , s-au formulat cereri de stramutare si cai extraordinare de atac.
In atare situatie , instanta de apel avea obligatia sa analizeze prin prisma dispozitiilor legale mentionate , fiecare onorariu achitat de reclamanta in functie de faza procesuala si actul de procedura, pentru indeplinirea caruia a fost convenit de parti.
Cu ocazia rejudecarii, dosarul a fost inregistrat la Curtea de Apel Craiova sub nr. 908/54/2010.
In sedinta publica din 16 iunie 2010, au fost depuse de aparatorul reclamantei facturile fiscale evidentiate in contabilitatea reclamantei in anii 2005 - 2006 - 2007 , reprezentand onorarii avocati.
Apelul este fondat.
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod pr. civila "partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata", iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol "judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat".
Principiul care rezulta din dispozitiile inscrise in art. 274 Cod pr. civila, la baza caruia sta culpa procesuala, precum si unicitatea procesului civil, impune ca aceste cheltuieli sa cuprinda toate cheltuielile facute cu procesul in toate fazele sale recurs , contestatie in anulare, indiferent cu ce titlu , necesar fiind ca in final partea care la cere sa fi triumfat in proces.
Astfel, cheltuielile de judecata vor cuprinde taxele de timbru, plata expertizelor, despagubirea martorilor, onorariile de avocat, plata memoriilor , costul dactilografierii actelor depuse la dosar, strict necesare pentru buna desfasurare a procesului.
In acest sens, a statuat si Curtea Constitutionala prin decizia nr.367/2008, cand a retinut ca obligativitatea platii cheltuielilor de judecata, incluzand taxele de timbru si onorariile avocatilor, revine partii ale carei pretentii nu au fost admise , insa aceasta decizie vizeaza dispozitiile art. 274 alin. 1 Cod pr. civila.
Prin decizia nr. 401/2005 a Curtii Constitutionale, chiar daca este anterioara , s-a statuat asupra dispozitiilor art. 274 alin. 3 Cod pr. civila, dispozitii a caror aplicare a facut-o tribunalul, iar instantele de control analizeaza legalitatea aplicarii acestora.
In decizia mai sus - mentionata Curtea Constitutionala a subliniat faptul ca instanta are prerogativa de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului avocatului convenit, prin prisma proportionalitatii sale cu amplitudinea si complexitatea activitatii depuse.
O asemenea prerogativa este cu atat mai necesara, cu cat respectivul onorariu convertit in cheltuielile de judecata, urmeaza a fi suportat de partea potrivnica daca a cazut in pretentii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa-i fie opozabil.
Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, care este tert in raport cu conventia de prestare a serviciilor avocatiale, este consecinta insusirii sale de instanta judecatoreasca prin al carei efect creanta dobandeste caracter cert , lichid si exigibil.
In speta dedusa judecatii, reclamanta a solicitat cheltuielile de judecata , reprezentand onorarii de avocat, cheltuielile de transport ocazionate de cele doua litigii avand ca obiect pretentii in legatura cu inovatiile "Lopata tehnologica" si "Dispozitiv articulatie ciocan", finalizate prin decizii irevocabile, iar instanta de apel este tinuta de indrumarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In litigiul inregistrat sub nr.2762/2002 la Tribunalul Olt, reclamantul G.M., a chemat in judecata pe parata S.C. ARLO S.A. Slatina , reclamanta in cauza de fata, pentru drepturi banesti de creatie intelectuala , pentru inovatia "dispozitiv articulatie ciocan".
De la data inregistrarii, 28 februarie 2002 la Tribunalul Olt, cauza a suferit amanari la termenele din 1 aprilie 2002, 16.04.2002, 14.05.2002, 21.05.2002 , 11.06.2002, 2.07.2002, 27.08.20022, 24.09.2002, 29.10.2002 ultim termen la care s-a pronuntat sentinta civila nr.941/2002, prin care s-a respins ca neintemeiata exceptia necompetentei materiale a instantei civile si s-a anulat ca insuficient timbrata actiunea formulata de reclamant. La toate aceste termene de judecata, apararea reclamantei S.C. ALRO S.A. a fost asigurata de consilierul juridic al societatii, Neacsu Dumitru.
Redactarea apelului si sustinerea a fost facuta de avocat G.N., iar prin decizia nr.333/12 noiembrie 2003 Curtea de Apel Craiova - Sectia civila, a admis apelul declarat de G.M., a anulat sentinta si a retinut cauza spre rejudecare, fixandu-se termen la 10 decembrie 2003.
La termenele de judecata din 10 decembrie 2003, 21 ianuarie 2004, 23 februarie 2004, 2 martie 2004, 6 aprilie 2005, 25 mai 2004, 7 iulie 2004, 15 septembrie 2004, 26 ianuarie 2005, apararea paratei a fost asigurata de consilier juridic V. D.
In cauza s-a formulat cerere de stramutare de catre reclamanta S.C. ARLO S.A. Slatina , cerere sustinuta de avocat V.S.,la data de 15.04.2005.
Prin incheierea nr.3062/15.04.2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stramutat judecarea cauzei la Curtea de Apel Brasov, instanta la care s-a formulat cerere de amanare pentru termenul din 23 iunie 2005, pentru imposibilitate de prezentare a avocatului S.V., amanarea fiind sustinuta de consilier juridic C.I..
In dosarul nr. 679/Ap./2005 al Curtii de Apel Brasov (fila 18 ), exista imputernicirea avocatiala intocmita de Baroul Bucuresti - Societatea civila de "Avocati Stoica si Asociatii", precum si imputernicirea consilierului juridic C.I., sa reprezinte reclamanta pentru termenul din 23 iunie 2005.
La termenul din 15 septembrie 2005 s-a dezbatut apelul, pronuntarea fiind amanata la 21 septembrie 2005, data la care s-a pronuntat decizia civila nr.651/ap/2005 de Curtea de Apel Craiova , in sensul admiterii exceptiei prescriptiei dreptului la actiune si respingerii actiunii formulate de G.M..
Impotriva deciziei a declarat recurs G.M., dosarul fiind inregistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie nr.29237/1/2006.
Cauza a suportat amanari la termenele din 3 martie 2006, 24 martie 2006, 19 mai 2006, termen la care s-a amanat pronuntarea pe 2 iunie 2006, cand s-a pronuntat decizia civila nr.5455/2 iunie 2006, prin care s-a respins recursul declarat de G.M.
La termenele din 24 martie 2006 si 19 mai 2006 s-a prezentat avocat V.S, prezent si la dezbaterea recursului, depunand in acest sens concluzii scrise.
Impotriva deciziei in recurs se formuleaza contestatie in anulare, inregistrata la Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 19998/1/1.03.2007, la cele doua termene de judecata au participat avocati ai societatii de avocati Stoica. In acest dosar imputernicirea avocatiala s-a incheiat de Societatea Stoica si Asociatii, in baza contractului de asistenta juridica nr.175/3 mai 2007.
Deci, in acest dosar avocat S.V. a asigurat apararea societatii reclamante la 7 termene de judecata si au fost emise facturi pro forma , prin care s-au stabilit onorarii , dupa cum urmeaza : prin factura pro - forma nr. 118 din 16 februarie 2005 ce cuprinde perioada 31 ianuarie - 3 martie 2005 , s-a stabilit onorariul de 20.000 EURO , fara TVA ; factura nr.119/2005 , ce cuprinde perioada 31 ianuarie - 3 martie 2005 s-a stabilit onorariul de 4000 EURO; factura nr. 257 din 18 aprilie 2005 ce cuprinde perioada 15 - 3 mai 2005 , s-a stabilit onorariul de 15.000 EURO; factura nr. 1667/28 martie 2006 , ce cuprinde perioada 1 martie - 1 aprilie 2006 s-a stabilit onorariul de 25.000 EURO; factura nr.2040 din 6 iunie 2006, ce cuprinde perioada 30 martie 2006 - 21 iunie 2006 s-a stabilit onorariul de 50.000 EURO, total onorariul stabilit 114.000 EURO.
Examinand facturile emise in perioada 31 ianuarie - 3 mai 2005, pana la sustinerea cererii de stramutare, s-au emis facturile nr. 118, 119 si 257/2005, pentru care s-au perceput onorarii in cuantum de 30.000 EURO fara TVA.
Pentru sustinerea apelului la Curtea de Apel Brasov a recursului si a contestatiei in anulare, au fost emise facturile nr.1667/2006 si 2040/2006, pentru care s-au perceput 75.000 EURO.
Deci, apararea a fost asigurata de aceasta societate de avocati doar in sustinerea cererii de stramutare, in sustinerea apelului la Curtea de Apel Brasov, a recursului si a contestatiei in anulare la ICCJ.
Onorariile percepute au fost disproportionat de mari, fata de complexitatea cauzei si de solutionarea acesteia pe exceptia prescriptiei dreptului la actiune, si in atare situatie Curtea apreciaza ca pentru sustinerea cererii de stramutare onorariul de 2000 lei este suficient, iar pentru sustinerea apelului 3000 lei, pentru sustinere recursului 5000 lei, iar pentru apararea asigurata in contestatie in anulare 2000 lei, deci onorariul pe care Curtea il stabileste in toate aceste etape procesuale este de 12.000 lei.
In dosarul inregistrat la Tribunalul Olt sub nr.2763/28 februarie 2002, reclamantul G.M., a solicitat drepturi banesti ca urmare a realizarii de beneficii a inovatiei personale sub denumirea de "lopata tehnologica".
Cauza a suferit amanari la termenele din 1 aprilie 2002, 16.04.2002, 14.05.2002, 21.05.2002, 11.06.2002, 2.07.2002, 27.08.2002, 17.09.2002, 24.09.2002, 22.10.2002, 29.10.002, apararea societatii fiind asigurata de consilier juridic N.D.
Prin sentinta nr.942/29 octombrie 2002 a Tribunalului Olt, a fost respinsa ca neintemeiata exceptia necompetentei materiale a instantei civile invocate de G.M. si a fost anulata ca insuficient timbrata actiunea.
Sentinta a fost apelata de reclamantul G.M. ( parat in cauza de fata ), dosarul fiind inregistrat la Curtea de Apel Craiova sub nr.596/2003, solutionat prin decizia nr.37/3 martie 2003, apararea societatii fiind asigurata de consilierul juridic N.D.
Prin decizia nr.37/2003, s-a admis apelul declarat de G.M., a fost anulata sentinta nr.942/2002 si a fost trimisa cauza spre competenta solutionare la Tribunalului Olt - Sectia Comerciala.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.C. ARLO S.A. Slatina, recurs redactat de consilier juridic N.D, dosarul fiind inregistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 2187/2003,pronuntandu-se decizia civila nr.2695/20.06.2003, de respingere a recursului.
La Tribunalul Olt - Sectia Comerciala, dosarul a fost inregistrat sub nr. 119/2004, cauza a suferit amanari la 21 ianuarie 2004, 11 februarie 2004 , iar la termenul din 10 martie 2004, s-a pronuntat sentinta nr.102/2004, prin care a fost anulata ca insuficient timbrata actiunea.
Impotriva sentintei civile nr.102/2004 a fost declarat apel de G.M., cauza comportand amanari la termenele din 7 iunie 2004, 5 iulie 2004, 12 iulie 2004, apararea societatii fiind asigurata de consilier juridic N.D.
Prin decizia nr. 305/12 iulie 2004 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, a fost admis apelul declarat de reclamantul parat G.M., a fost anulata sentinta nr.102/2004, a fost retinuta cauza spre rejudecare, fixandu-se termen in acest sens la 13 septembrie 2004.
Impotriva deciziei a declarat recurs societatea, recursul, fiind redactat de consilier juridic V: D. , la ICCJ dosarul a fost inregistrat sub nr.11305/2004, iar cauza a fost solutionata la 15 aprilie 2005 prin decizia nr.2327/2005, prin care s-a respins recursul declarat de societate.
In atare situatie, dosarul a fost inregistrat la Curtea de Apel Craiova pentru rejudecare nr.1183/COM/2004.
Cauza a suferit urmatoarele amanari: 13 sept. 2004, 18 oct.2004, 1 noiembrie 2004, 22 noiembrie 2004, 17 ianuarie 2005, 7 februarie 2005, 21 februarie 2005, 11 aprilie 2005, 23 mai 2005 data la care se amana pronuntarea pentru 25 mai 2005, cand se pronunta decizia nr. 177/2005 prin care se respinge actiunea reclamantului ca prescrisa.
La toate termenele mai sus mentionate apararea a fost asigurata de consilier juridic V. D.
Impotriva deciziei s-a declarat recurs de catre G.M, inregistrat la ICCJ 11111/1/2005 (sub nr.2682/2005), iar prin incheierea din 2 februarie 2006 cauza a fost trimisa, in raport cu obiectul litigiului - drepturi patrimoniale izvorate din creatie intelectuala , spre competenta solutionare Sectiei civile a ICCJ , dosarul fiind inregistrat sub nr.3426/2006, cauza a suferit amanari la 22 iunie 2006, 6 octombrie 2006, societatea fiind reprezentata de avocat V.S.
Prin decizia civila nr. 10416/15 decembrie 2006 ICCJ a respins recursul declarat impotriva deciziei nr.177/2005, la dezbaterea recursului fiind prezent avocat V.S.
In dosarul avand ca obiect inovatia "Lopata tehnologica", avocat S.V. a fost prezent la trei termene.
Pentru serviciile prestate, Societatea Stoica si Asociatii a incasat onorariile, dupa cum urmeaza : in dosarul nr.2682/2005 inregistrat la ICCJ s-a incheiat contractul de asistenta juridica nr.333 din 3 noiembrie 2005 si s-au emis factura pro - forma 1094 din 15 decembrie 2005 , ce cuprinde perioada 1 noiembrie 2005 - 30 decembrie 2005, pentru care s-a stabilit onorariul de 3583,33 EURO , fara TVA; factura nr.1793 din 18 aprilie 2006 , ce cuprinde perioada 1 februarie 2006 - 3 mai 2006, pentru care s-a stabilit onorariul de 150 EURO; factura nr.2209 din 10 august 2006 , ce cuprinde perioada 1 iunie 2006 - 20 august 2006, pentru care s-a stabilit onorariul de 3275 EURO ; factura nr.3019 din 30 decembrie 2006, ce cuprinde perioada 1 iulie 2006 - 24 ianuarie 2007 , pentru care s-a stabilit onorariul de 2537 EURO ; factura pro - forma nr.2976 din 20 decembrie 2006, emisa pentru care s-a stabilit un onorariu suplimentar in suma de 25.000 EURO, total 9.545,33 + 25.000 onorariul suplimentar = 34.545,33 EURO, fara TVA.
In aceste facturi se mentioneaza ca plata se va efectua in lei la cursul BNR din data efectuarii platii.
Se constata ca onorariile percepute sunt disproportionat de mari, se face o plata dubla pentru perioade de timp care se suprapun si pentru o prezenta asigurata doar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conditiile in care si acest litigiu a fost solutionat pe exceptia prescriptiei actiunii.
Mai mult, se stabileste si un onorariu suplimentar , care nu-si gaseste justificarea.
Fata de aceste aspecte, se apreciaza ca pentru prestatia incorporata in serviciul de asistenta si reprezentare avocatiala, onorariul ce se cuvine este de 3000 lei, deci onorariul ce se cuvine in cele doua dosare este de 15.000 lei, la care se adauga 1.060,32 lei cheltuielile reprezentand taxa de timbru fond si recurs suportate de apelanta si 49,32 lei cheltuielile de transport.
Munca indeplinita de avocat trebuie pretuita, dar instanta este tinuta sa reactioneze si din oficiu in determinarea reparabilului, atunci cand are o hotarare in privinta acordarii cheltuielilor ce includ onorarii de avocat.
Prin compararea cheltuielilor de judecata, nu se intervine in contractul de asistenta juridica incheiat intre parti, fiind de notorietate ca obligatia partii care cade in pretentii nu se confunda cu obligatia clientului de achitare a onorariului avocatului sau.
Ratiunea art. 274 alin. 3 Cod pr. civila, este si aceea de evitare a imbogatirii sau saracirii partilor prin mijloacele fixarii si rambursarii onorariilor abuzive.
Cheltuielile suportate de parte trebuie sa fie echitabile si rationale, sa asigure acoperirea unui onorariu just, iar nu exagerat, disproportionat fata de previziunile firesti ale partilor, susceptibile de a fi o cauza de ruinare a unei parti si de imbogatire a celeilalte.
Fata de cele ce preced, urmeaza sa se admite apelul in conformitate cu art. 296 alin. 1 Cod pr. civila, sa se schimbe in parte sentinta in sensul obligarii paratului la suma de 15.000 lei despagubiri catre reclamanta, reprezentand onorariul de avocat, 1060,32 lei taxa timbru si 49,32 lei cheltuieli de transport.