Se impune realizarea unui just echilibru intre dreptul consacrat de art.10 din Conventie - ce garanteaza dreptul la libera exprimare pe de o parte si dreptului la reputatie al persoanelor , ca element al vietii private - drept protejat de art.8 al Conventiei.
Exercitarea libertatii ziaristilor este subordonata conditiei ca ziaristii sa actioneze cu buna credinta, astfel incat sa ofere informatii exacte, demne de crezare, cu respectarea deontologiei profesionale.
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti sub nr.9398/101/2008, reclamantul V.R. a chemat in judecata pe paratii C.R, N.E., D.E. solicitand pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care paratii sa fie obligati la acordarea despagubirilor in suma de 500.000 euro, ca urmare a incalcarii drepturilor prevazute de art.3 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca in fapt, la data de 07.11.2008, in cotidianul ,,Informatia de Severin" la pag.11, sub semnatura paratilor C.R. si N.E., a fost publicat un articol asa zis pamflet, cu titlul ,,Purceaua cu cenuse in cap", articol ce prezenta alaturi de fotografia de prim plan a unui porc, fotografia reclamantului si care se refera evident la persoana sa.
A precizat reclamantul ca, la momentul sesizarii instantei avea calitatea de director al cancelariei prefectului Mehedinti, consilier local al Municipiului Drobeta Turnu Severin iar ca functii politice este vicepresedinte al Filialei Mehedinti a PNL, in perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30.11.2008, fiind director de campanie al filialei.
A sustinut ca prin publicarea articolului susmentionat, i s-a adus un prejudiciu personal, moral si profesional, suferind traume de natura psihica, si oprobriul colegilor din administratia publica locala si din partidul pe care il reprezinta precum si sa inspire sentimente de indoiala in ceea ce priveste moralitatea si integritatea actiunilor sale, din partea publicului cititor, fiind supus astfel unui tratament degradat si inuman.
De asemenea, a apreciat ca prin respectivul articol i-a fost incalcat dreptul la viata intima, familiala si privata, prevazut de art.26 din Constitutia Romaniei precum si drepturilor consacrate de art.3 din CEDO, prin postarea imaginii sale pe fundalul articolului publicat alaturi de fotografia porcului.
In drept s-au invocat disp.art.2 si 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Paratul C.R.D. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii. A sustinut ca articolul publicat este un pamflet - care nu face referiri la fapte si persoane determinate ci la anumite tipologii si situatii criticabile si ca plasarea fotografiei reclamantului in subsolul paginii este independenta de text, nu constituie fotografia principala a materialului.
A mai sustinut ca in cuprinsul articolului s-au facut mentiuni exprese ca nu se refera la politicieni adevarati.
Prin sentinta civila nr.274 din 6 octombrie 2009, pronuntata in dosarul nr.9398/101/2008, Tribunalul Mehedinti a respins actiunea.
Preluand definitia data tratamentelor inumane si tratamentelor degradante in jurisprudenta CEDO - instanta a retinut ca pentru a fi incluse in sfera de aplicare a art.3 din Conventie aceste tratamente trebuie sa atinga un nivel minim de gravitate, acesta fiind relativ si depinzand de ansamblul circumstantelor cauzei precum are fi durata tratamentului si efectele psihice asupra victimei si in anumite cazuri sexul, varsta, starea de sanatate a victimei.
Analizand declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta a retinut ca prin publicarea articolului si a fotografiei reclamantului acesta a suferit un prejudiciu moral, dar acest prejudiciu este lipsit de intensitatea si gravitatea necesara pentru a avea caracterul unui tratament inuman si degradant, asa cum este el definit de art.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
A mai retinut instanta ca in articol exista mentiunea ca "orice asemanare intre personajele acestui pamflet si persoanele din fotografii este pur intamplatoare" si ca "orice asemanare intre intamplarile povestite si fapte potential reale reprezinta o pura coincidenta".
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul solicitand schimbarea sentintei si pe fond admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
Motivand apelul, reclamantul a aratat ca hotararea e fost data cu incalcarea dispozitiilor art.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului intrucat din cuprinsul articolului publicat de parati rezulta cu evidenta referire la persoana sa si intentia autorilor de a-i prejudicia imaginea publica.
A invocat apelantul si existenta unor contradictii intre considerentele sentintei care retin pe de o parte ca prin publicarea articolului reclamantul a fost puternic afectat fiind umilit, iar pe de alta parte, s-a apreciat ca asemenea prejudicii nu se inscriu in categoria tratamentelor inumane sau degradante.
Apelantul a indicat jurisprudenta CEDO in materie respectiv hotararea data in cauza Irlanda contra Regatului Unit, din 18 01 1978, prin care s-a retinut ca un tratament aplicat unei persoane urmeaza a se califica degradant atunci cand creeaza acesteia un sentiment de teama, de neliniste si de inferioritate, de natura a o umili, de a o injosi, de a-i infrange astfel rezistenta fizica si psihica si ca pentru a califica un tratament ca fiind degradant se impune a se analiza daca scopul aplicarii lui este umilirea sau injosirea victimei si daca prin efectele produse a fost atinsa personalitatea acesteia in mod incompatibil cu art.3 din Conventie.
Raportandu-se tot la jurisprudenta CEDO apelantul a aratat ca potrivit acesteia incalcarea art.3 din Conventie. se analizeaza nu numai din perspectiva tratamentelor degradante pentru cazurile in care victimele se afla in stare privativa de libertate, ci si al comportamentului unui particular fata de altul.
A mai aratat reclamantul da, desi paratii ca jurnalisti se bucura de libertatea de exprimare garantata de art.10 din Conventie, inclusiv prin admiterea unei posibile doze de exagerare, sau chiar de provocare - totusi, exercitarea acestei libertati este subordonata conditiei ca ziaristii sa actioneze cu buna credinta astfel incat sa ofere informatii exacte si demne de crezare cu respectarea deontologiei profesionale, ceea ce paratii in mod evident nu au respectat.
Apelul este fondat.
Prima instanta s-a limitat la a prelua definitiile date in jurisprudenta CEDO tratamentelor inumane si degradante si a enumera criteriile dupa care se apreciaza gravitatea lor si a concluziona in final ca prejudiciul adus reclamantului prin publicarea articolului este lipsit de intensitatea si gravitatea necesara pentru a se retine incalcarea art.3 din Conventie.
Prima instanta nu a facut distinctia intre tratamentele inumane si tratamentele degradante spre a retine ce tratamente se pun in discutie in speta si nu a aratat argumentele ce au dus la concluzia ca prejudiciul adus reclamantului nu are gravitatea ceruta pentru incadrarea tratamentelor in discutie in sfera de aplicare a art.3 din Conventie - limitand motivarea hotararii la considerente teoretice.
Totodata, prima instanta nu s-a raportat si la incalcarea art.8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ce reglementeaza dreptul la respectarea vietii private si de familie - reclamantul invocand, prin actiunea sa, incalcarea acestui drept, mai exact a componentei vietii private personale ce cuprinde si dreptul la imagine, sustinand ca prin publicarea fotografiei sale alaturi de textul articolului intitulat "Purceaua cu cenusa in cap" publicat in cotidianul "Informatia de Severin" si imaginea unui porc - imaginea sa a fost grav afectata.
In considerentele sentintei nu se analizeaza textul articolului si nici apararea paratilor potrivit careia articolul este un pamflet si nu il vizeaza pe reclamant.
Reclamantul a sustinut ca articolul se refera la persoana sa, pe de o parte pentru ca este asociat fotografiei sale publicata pe aceeasi pagina, iar pe de alta parte pentru ca face referiri la calitatea sa de consilier local la ilegalitati savarsite in aceasta calitate si la presupusele sale relatii imorale cu cealalta persoana vizata de articol, iar paratii au sustinut ca articolul este un pamflet pentru ca satirizeaza tipologii umane si aspecte negative ale societatii.
Articolul in discutie nu este un pamflet intrucat nu cuprinde date cu caracter de generalitate prin care se infiereaza tare morale, conceptii politice, aspecte negative ale realitatii sociale, trasaturi de caracter - cu intentii moralizatoare. Articolul cuprinde date concrete privitoare la persoane determinate atat prin referirea la functiile publice ale acestora, cat si a activitati concrete desfasurate in virtutea functiilor detinute sau profitand de aceste functii, actiuni ce ar avea caracter ilegal si imoral, iar pe aceeasi pagina apar fotografiile persoanelor avizate fara nici o alta explicatie care sa le disocieze de textul articolului.
Textul articolului contine referiri lipsite de echivoc cu privire la persoana reclamantului in partea din articol intitulata "Cetateanul Rumegus" in care este descris ca "un biet politruc scrobit cu pretentii de elevat, supranumit Lautarul din Tenerife, care latra a paguba, lipit de fel de fel de somitati, afacerist de PAL, care a operat smenuri in slujba administratiei locale si a dat tunuri in umbra unui biet mosneag legat de scaun". Mai este numit "intelectual de casa al grohaitoarei "Purceaua cu cenusa in cap" - cealalta persoana vizata de articol - realizatoare de emisiuni TV in cadrul carora era invitat reclamantul.
Desi articolul cuprinde o mentiune expresa ca nu se refera la politicieni adevarati, adauga imediat ca vrea "sa mearga drept la tinta", ceea ce presupune atacarea unor persoane determinate iar nu a unor "tipologii asociate".
De altfel, in apararea formulata paratii nu au aratat in concret ce tipologii ori tare sociale au infierat si nici articolul nu cuprinde judecati de valoare critice cu valabilitate demonstrata ori insotite de argumentatia logica a autorului, ci declaratii factuale - a caror veridicitate trebuia dovedita.
Textul contine expresii insultatoare,jignitoare la adresa reclamantului si a fost publicat in scopul de a-l umili si injosi pe reclamant, de a-i atinge personalitatea intr-un mod incompatibil cu dispozitiile art.3 din Conventie.
Relevante sunt in acest sens si declaratiile martorilor potrivit carora perceptia publica a fost ca articolul a vizat in mod evident persoana reclamantului si ca acesta a suferit un grav prejudiciu de imagine prin referirile textului la presupuse actiuni ilegale dar si relatii imorale ale acestuia. Au mai aratat martorii ca dupa aparitia articolului reclamantul nu a mai aparut in cadrul unor emisiuni TV interactive de teama de a nu fi atacat in direct cu intrebari legate de aspectele semnalate si ca pozitia sa in cadrul formatiunii politice din care face parte a avut de suferit.
Prin urmare, gravitatea prejudiciului moral cauzat reclamantului - a fost demonstrata - prin diminuarea statutului social - a reputatiei acestuia, a afectarii imaginii sale atat in raport cu publicul cat si in familie si fata de sine.
In cauza Irlanda contra Regatului Unit, din 18 01 1978, Curtea a statuat cu valoare de principiu ca un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat "degradant" atunci cand creeaza acesteia sentimente de teama, de neliniste si de inferioritate, de natura a o umili si a o injosi si eventual de a-i infrange astfel rezistenta fizica si morala.
Desi in cele mai multe spete, Curtea Europeana a analizat incalcarea art.3 din Conventie din perspectiva tratamentelor degradante pentru cazurile in care victimele se aflau intr-o situatie privativa de libertate si vizau comportamentul agentilor statului, in jurisprudenta Curtii s-a statuat asupra incalcarii art.3 si in cazul comportamentului unui particular fata de altul - cum este cazul in speta.
Speta de fata impune realizarea unui just echilibru intre dreptul consacrat de art.10 din Conventie - ce garanteaza dreptul la libera exprimare - pe de o parte si a dreptului la reputatie al persoanelor vizate care, ca element al vietii private este protejat de art.8 al Conventiei.
Aceasta din urma dispozitie poate impune adoptarea a unor masuri pozitive apte sa garanteze respectul efectiv al vietii private chiar si in relatiile dintre indivizi.
Curtea a statuat ca desi "libertatea de exprimare, este un drept important, nu este nelimitat".
Conform alin.2 al art.10 - din Conventie, exercitarea libertatii de opinie poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica pentru .... protectia reputatiei sau a drepturilor altora.
Exercitarea libertatii ziaristilor este subordonata conditiei ca ziaristii sa actioneze cu buna credinta, astfel incat sa ofere informatii exacte, demne de crezare, cu respectarea deontologiei profesionale.
In speta se are in vedere atitudinea subiectiva a paratilor in raport atat cu adevarul celor afirmate cat si cu scopul demersului jurnalistic respectiv, daca au urmarit sa informeze opinia publica asupra unor chestiuni de interes public, indeplinindu-si astfel datoria de a difuza informatii si idei asupra unor subiecte de interes general, sau au avut doar intentia de a afecta in mod gratuit reputatia reclamantului.
Faptul de a pune in atentia publica, in mod direct, persoane determinate implica obligatia paratilor de a furniza o baza facturala suficienta.
Afirmatii referitoare la fapte determinate in absenta oricaror dovezi care sa le sustina nu se bucura de protectia art.10.
Pentru toate aceste considerente, se apreciaza ca faptele paratilor constand in publicarea unui articol defaimator la adresa reclamantului - i-au cauzat acestuia un prejudiciu moral - care potrivit art.998-999 c.civ.si art.3 din Conventie trebuie reparat prin plata de despagubiri banesti corespunzatoare.
Privitor la valoarea acestor despagubiri, se apreciaza ca suma de 500.000 Euro ceruta de reclamant este disproportionala in raport de consecintele publice negative suferite si se estimeaza despagubirile, in limita rezonabila a marjei de estimare, raportat si la un precedent judiciar in stransa legatura cu cauza de fata , la 5000 Euro, suma ce urmeaza a se achita la valoarea in lei de la data platii.
Fata de considerentele aratate si in baza art.296 c.pr.civ., urmeaza a se admite apelul, a se schimba sentinta in sensul admiterii in parte a actiunii si obligarii paratilor la plata catre reclamant a echivalentului in lei a sumei de 5000 Euro la data platii, cu titlu de daune morale.
In baza art.274 c.pr.civ., se obliga intimatii catre apelant si la plata cheltuielilor de judecata in apel, in suma de 1000 lei reprezentand onorariu aparator.
1