Cazurile de excludere prevazute de art. 222 alin. 1 lit. a -d din Legea 31/90 R sunt limitative si nu pot fi extinse si la alte cauze. Nu se poate retine faptul ca neintelegerile grave dintre asociati ce ar intemeia o actiune in dizolvarea societatii constituie un temei necesar si suficient pentru justificarea unei actiuni in excluderea asociatului parat, deoarece actiunea privind excluderea unui asociat nu se poate confunda cu dizolvarea unei societati, avand regim juridic distinct.
Prin sentinta nr. 1189/6.02.2009 a Tribunalului Mehedinti-Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul B.C. in contradictoriu cu paratul D.L. avand ca obiect excluderea paratului din SC A.D. SRL.
Impotriva sentintei aratate a declarat apel reclamantul criticand-o sub aspectul nelegalitatii si al netemeiniciei.
Intr-o prima critica apelantul reclamant a invocat faptul ca hotararea instantei de fond a incalcat formele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 C.pr. civ. raportat la art. 218 pct. 2 din Legea nr. 31/90 R. In acest sens, s-a aratat ca in situatia in care se solicita excluderea de catre un asociat se va cita societatea si asociatul .
O a doua critica a apelantului reclamant s-a referit la faptul ca pe fond, hotararea instantei este netemeinica deoarece cauzele de excludere prevazute de art. 222 din Legea nr. 31/90 au caracter enuntiativ si nu limitativ, in conditiile in care excluderea reprezinta o sanctiune fireasca pentru refuzul conlucrarii dintre cei doi asociati. S-a sustinut ca neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii si ar intemeia o actiune in dizolvare a societatii constituie un temei necesar si suficient pentru justificarea unei actiuni in excluderea asociatului.
Analizand criticile de apel, Curtea a apreciat ca sunt nefondate avand in vedere urmatoarele considerente:
Astfel, din analiza actiunii principale, Curtea a constatat ca se invoca de catre reclamant neintelegerile grave dintre aceasta si celalalt asociat, parat in cauza, respectiv faptul ca acesta ar fi sustras bani din cadrul societatii sau ca nu si-ar fi adus aportul convenit.
Curtea a apreciat ca motivul invocat de catre apelantul reclamant nu se incadreaza in cazurile expres si limitativ prevazute de art. 222 din Legea nr. 31/90 R privind excluderea unui asociat, ci eventualele neintelegerile invocate ar constitui motiv pentru promovarea unei actiuni in dizolvarea societatii prevazuta de art. 227 lit. e din lege. Cazurile de excludere prevazute de art. 222 alin. 1 lit. a-d din Legea nr. 31/90 R sunt limitative si nu pot fi extinse si la alte cauze. Nu se poate retine critica apelantului reclamant referitoare la aspectul ca neintelegerile grave dintre asociati ce ar intemeia o actiune in dizolvarea societatii constituie un temei necesar si suficient pentru justificarea unei actiuni in excluderea asociatului parat deoarece excluderea unui asociat nu se poate confunda cu dizolvarea unei societati, avand regim juridic distinct.
Desi apelantul reclamant a invocat in finalul criticilor sale de apel faptul ca intimatul parat s-ar fi amestecat fara drept in administrare, Curtea constata ca acesta nu a motivat in mod concret in ce consta acest fapt, iar in plus, acest motiv nu a fost invocat la instanta de fond astfel ca nu poate fi supus analizei in caile de atac.
Avand in vedere considerentele sus-mentionate, in temeiul dispozitiilor art. 296 C.pr. civ. Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant.
1