Potrivit disp. art. 59 alin. 1 din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, in situatia incetarii adoptiei, ca urmare a nulitatii acesteia, adoptatul redobandeste numele de familie avut inainte de incuviintarea adoptiei.
Nu exista nicio dispozitie legala care sa prevada o exceptie de la regula potrivit careia ar fi posibila, pentru motive temeinice, pastrarea numelui dobandit ca efect al adoptiei, in cazul in care se constata nulitatea acestei operatiuni juridice.
Potrivit art. 1 si art. 50 alin. 2, alin. 3 din Legea 273/2004, adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului si inceteaza rudenia fireasca dintre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestora.De asemenea, adoptatul dobandeste prin adoptie numele adoptatorului, potrivit art. 53 alin. 1 din acelasi act normativ.
Asadar, in urma constatarii nulitatii adoptiei, deci a incetarii acesteia, inceteaza si efectele specifice adoptiei, restabilindu-se toate legaturile de filiatie, respectiv cele de rudenie fireasca, adoptatul revenind si la numele avut inainte de incuviintarea adoptiei, ca atribut de identificare a persoanei sale, corespunzator statutului redobandit.
Tribunalul Olt, prin sentinta civila nr. 278/31 oct. 2007 a admis cererea formulata de reclamantul A. V. C., in contradictoriu cu paratii A. K. si A. S.si OFICIUL NATIONAL PENTRU ADOPTII si cererea reconventionala formulata de catre parati si a dispus nulitatea absoluta a adoptiei majorului B.V. C. incuviintata prin sentinta nr.1495/28.10.1998 pronuntata de Tribunalul Olt, cu reluarea de catre reclamant a numelui anterior, acela de B.
Pentru a se pronunta astfel tribunalul a avut in vedere urmatoarele imprejurari de fapt si de drept:
Prin sentinta civila nr. 1495/28.10.1998 pronuntata de Tribunalul Olt in dosar 6905/1998, s-a admis actiunea formulata de catre reclamantii A. S. si A. K. S. in contradictoriu cu paratul B. V. C. si s-a incuviintat adoptia majorului parat B. V. C. de catre reclamanti.
S-a stabilit ca paratul se va numi A.
Din probele administrate in cauza s-a retinut faptul ca din momentul in care a fost adoptat de catre familia A. reclamantul a plecat impreuna cu acestia in Grecia si a locuit cu ei. Intre reclamant si familia adoptiva nu s-au stabilit relatii de familie, atmosfera fiind tensionata, martorii precizand ca reclamantul era tratat ca un strain si de altfel, el se intretinea singur, intrucat isi desfasura activitatea in constructii.
Interesul superior al copilului trebuie sa fie asigurat nu numai in momentul incuviintarii adoptiei de catre instanta judecatoreasca, ci si ulterior cand adoptia isi produce efectele.
Ca si in dreptul comun, nulitatile adoptiei se pot clasifica in functie de mai multe criterii. Nulitatea absoluta a adoptiei intervine in cazul in care este incalcata o norma care ocroteste un interes precumpanitor public, general.
Din depozitiile martorilor audiati a rezultat faptul ca adoptia nu s-a realizat in interesul superior al copilului, fapt confirmat si de catre parati prin cererea reconventionala depusa la dosar. Nu s-au stabilit relatii de familie intre reclamant si adoptatorii sai dupa ajungerea acestuia in Grecia si adoptia nu si-a produs efectele.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti, reclamantul a declarat recurs, criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie, numai cu privire la solutia referitoare la reluarea numelui purtat anterior incuviintarii adoptiei si solicitand pastrarea numelui de familie A., intrucat: adoptatorul a fost de acord cu aceasta, de asemenea, recurentul s-a casatorit si a folosit o perioada destul de lunga de timp acest nume, existand in caz de schimbare, o serie de dificultati in raporturile sale sociale cu diverse persoane fizice sau juridice, ori cu autoritati.
Oficiul Roman pentru Adoptii a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei atacate, ca legala si temeinica, intrucat nu exista nici un temei legal pentru pastrarea numelui dobandit in baza operatiunii juridice a adoptiei, in cazul in care s-a dispus anularea acesteia.
Recursul a fost respins ca nefondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit disp. art. 59 alin. 1 din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, in situatia incetarii adoptiei, ca urmare a nulitatii acesteia, adoptatul redobandeste numele de familie avut inainte de incuviintarea adoptiei.
Aceste dispozitii legale sunt clare si fara echivoc, nefiind susceptilbile de o alta interpretare, fiind aplicate in mod corespunzator de prima instanta.
Nu exista nicio dispozitie legala care sa prevada o exceptie de la regula, potrivit careia, ar fi posibila, pentru motive temeinice, pastrarea numelui dobandit ca efect al adoptiei, in cazul in care se constata nulitatea acestei operatiuni juridice.
Potrivit art. 1 si art. 50 alin. 2, alin. 3 din Legea 273/2004, adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului si inceteaza rudenia fireasca dintre adoptat si parintii sai firesti si rudele acestora.
De asemenea, adoptatul dobandeste prin adoptie numele adoptatorului, potrivit art. 53 alin. 1 din acelasi act normativ.
Dispozitiile cu privire la rudenie si nume se regaseau si in OUG 25/1997 cu privire la adoptie, sub imperiul careia s-a incuviintat adoptia recurentului, in art. 1 alin.1, alin. 4 si art. 21 alin. 1.
Asadar, in urma constatarii nulitatii adoptiei, deci a incetarii acesteia, inceteaza si efectele specifice adoptiei, restabilindu-se toate legaturile de filiatie, respectiv cele de rudenie fireasca, adoptatul revenind si la numele avut inainte de incuviintarea adoptiei, ca atribut de identificare a persoanei sale, corespunzator statutului redobandit.
In lipsa unei dispozitii legale care sa instituie vreo exceptie de la aceste reguli, orice motiv pe care adoptatul l-ar invoca in sustinerea punctului de vedere potrivit caruia apare oportuna pastrarea numelui dobandit cu ocazia incuviintarii adoptiei, indiferent de gravitatea sau seriozitatea acestuia, nu poate fi primit si ar conduce in caz contrar, la crearea in afara legii a unei noi institutii, respectiv aceea a nulitatii partiale a adoptiei, o astfel de solutie fiind in aceasta privinta, ajuridica.
Ratiunea pentru care legiuitorul a statuat in acest mod, este lesne de inteles si de acceptat, fiind esentialmente legata de natura, respectiv de efectele acestei operatiuni juridice, astfel ca o cerere prin care se tinde la pastrarea unui efect al adoptiei - cel referitor la nume, desi se constata nulitatea acesteia, echivaleaza in mod simetric, cu o cerere in egala masura inadmisibila, de pastrare a numelui de familie avut anterior in temeiul filiatiei firesti, desi s-a incuviintat adoptia si rudenia fireasca a incetat.
Pentru toate aceste motive, nefiind incident cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 cod procedura civila si nici un motiv de ordine publica ce se pune in dezbaterea partilor si din oficiu, in sensul disp. art. 306 alin. 2 cod procedura civila, in baza art. 312 alin. 1 teza II cod procedura civila, a fost respins recursul ca nefondat.