Conditii pentru incuviintarea procedurii deschiderii adoptiei. Verificarea indeplinirii acestora
Masura adoptiei urmareste ocrotirea intereselor copiilor minori care nu au parinti sau nu au posibilitatea de a locui la ei, in scopul de a li se asigura avantajele unei vieti de familie si conditii corespunzatoare de crestere, educare si formare a personalitatii.
Este de necontestat ca alegerea uneia din masurile prin care se realizeaza protectia alternativa trebuie sa aiba la baza necesitatea asigurarii unei continuitati in educatia copilului, iar in speta din probele administrate a rezultat ca demersurile pentru reintegrarea copiilor in familie sau in familia largita au esuat avand in vedere dezinteresul acestora din urma de a se ingriji de minori.
In raport de specificul spetei si de imprejurarea ca in fata instantei de fond paratul Z.G. si-a exprimat consimtamantul cu privire la incuviintarea adoptiei minorilor, Curtea apreciaza ca sunt indeplinite conditiile art. 22 si art. 23 din Legea nr. 273/2004 si, in atare situatie, in mod corect Tribunalul Dambovita a dispus deschiderea procedurii adoptiei, intrucat aceasta masura raspunde interesului superior al copiilor, asigura premisele crearii unui mediu armonios in care acestia sa creasca si sa dezvolte relatii cu caracter social, moral si cultural cu cei din jur. Prin decizia civila nr. 677 din 22 septembrie 2010 Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat recursul declarat de Z.G. impotriva sentintei civile nr. 122/9 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Dambovita in contradictoriu cu D.G.A.S.P.C., C.J. Dambovita si T.V. avand in vedere urmatoarele considerente:
Masura adoptiei urmareste ocrotirea intereselor copiilor minori care nu au parinti sau nu au posibilitatea de a locui la ei, in scopul de a li se asigura avantajele unei vieti de familie si conditii corespunzatoare de crestere, educare si formare a personalitatii.
In conformitate cu art.20 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 20 nov.1990 ( si ratificata de Romania prin Legea nr.18/1990), orice copil care este lipsit, temporar sau definitiv de mediul sau familial, sau care in propriul interes, nu poate sa fie lasat in acest mediu, are dreptul la protectie si un ajutor social din partea statului care poate fi acordat, printre altele si sub forma adoptiei.
Art. 23 din Legea nr.273/2004 stabileste ca incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca planul individualizat de protectie stabileste necesitatea acestei masuri, iar parintii copilului sau , dupa caz , tutorele isi exprima consimtamantul la adoptie in conditiile legii.
Se remarca imprejurarea ca in speta dedusa judecatii minorii F.G. si G. M. se afla in situatiile reglementate anterior, acestia fiind initial preluati in regim de urgenta in conditiile in care au fost abuzati fizic de catre tata.
Cert este ca ulterior, prin sentinta civila nr.1338/10.09.2008, s-a instituit plasamentul lor la asistent maternal profesionist si in prezent mama se afla in strainatate fara a pastra legatura cu copiii, tatal este in Penitenciarul Rahova, iar rudele pana la gradul al IV-lea care au fost identificate au declarat ca nu doresc reintegrarea minorilor in familia lor.
Este de necontestat ca alegerea uneia din masurile prin care se realizeaza protectia alternativa trebuie sa aiba la baza necesitatea asigurarii unei continuitati in educatia copilului, iar in speta din probele administrate a rezultat ca demersurile pentru reintegrarea copiilor in familie sau in familia largita au esuat avand in vedere dezinteresul acestora din urma de a se ingriji de minori.
Tinand cont de situatia de fapt expusa in precedent si de imprejurarea ca in fata instantei de fond paratul Z.G. si-a exprimat consimtamantul cu privire la incuviintarea adoptiei minorilor, Curtea a apreciat ca sunt indeplinite conditiile art. 22 si art. 23 din Legea nr. 273/2004 si, in atare situatie, in mod corect Tribunalul Dambovita a dispus deschiderea procedurii adoptiei, intrucat aceasta masura raspunde interesului superior al copiilor, asigura premisele crearii unui mediu armonios in care acestia sa creasca si sa dezvolte relatii cu caracter social, moral si cultural cu cei din jur.
In conditiile in care hotararea atacata este in deplina concordanta cu probele administrate in cauza si dispozitiile legale incidente, sustinerile recurentului din calea de atac promovata prin care nu critica sentinta cu privire la masura deschiderii procedurii adoptiei interne, ci isi exprima nemultumirea intrucat nu i se permite sa tina legatura cu copii sai, respectiv sa-i fie adusi in vizita la penitenciar, nu au putut fi primite de instanta si au fost inlaturate.
Pe cale de consecinta, in raport de argumentele expuse in precedent, Curtea, in baza art.312 alin.1 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul declarat, mentinand ca legala decizia atacata.