Caducitatea legatului constituie o cauza de ineficacitate a legatului care decurge din imposibilitatea executarii acestuia, datorita imprejurarii ca legatarul nu poate sa-l primeasca si are ca efect desfiintarea sa retroactiva.
Potrivit insa dispoz. art. 929 Cod civil, in situatia in care din dispozitiile testamentare rezulta ca testatorul a dorit sa dea legatarilor dreptul la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia totalitatea. Mai mult, in situatia in care unul din legatari a murit inaintea testatorului, legatarul care primeste legatul il culege integral, fara a se scadea partea legatarului care a predecedat autorului.
Prin actiunea civila inregistrata sub nr.163/313/2006(3176/2006), reclamantii S.N., S.P., S.M., C.C., S.L., M.F. au chemat in judecata pe paratul P.E., pentru constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca paratul a indus in eroare notarul public in momentul incheierii certificatului de calitate de mostenitor, in sensul ca este fiul lui P.C. si al lui P.I. (nascuta T) fiica defunctului T.I., deoarece T.I. a decedat in anul 1952, inaintea tatalui sau T.I., decedat in 1953, iar paratul nu putea fi fiul acesteia, fiind nascut la 24.07.1956.
Paratul a formulat in cauza intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor intrucat nu sunt mostenitorii legali ai lui T.I. si exceptia lipsei de interes deoarece nu au facut dovada interesului practic, imediat pe care-l justifica prin punerea in miscare a procedurii judiciare.
Prin incheierea de sedinta din data de 30.03.2007, instanta a respins exceptiile invocate prin intampinare constatand ca reclamantii au calitatea de mostenitori ai succesorilor defunctului T.I., iar pe de alta parte interesul lor este legitim, in concordanta cu dreptul subiectiv, pretentiile acestora izvorand din mostenire.
Judecatoria Strehaia, prin sentinta civila nr.1202/05.10.2007, a admis actiunea formulata de reclamantii S.N., S.P., S.M., S.L., C.C., M.F., impotriva paratului P.E. si a constatat nulitatea absoluta a certificatului de calitate de mostenitor nr.236/3.08.2005.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca paratul P.E. nu are calitatea de unic mostenitor legal al defunctului T.I., iar imprejurarea ca acesta a formulat cerere in baza Lg.112/1995 si i s-a restituit in natura un imobil proprietatea defunctului T.I. nu este de natura sa acopere lipsurile din dosarul notarial in cuprinsul caruia nu se regaseste nici un act de stare civila care sa stabileasca filiatia fata de defunct in calitate de nepot de fiica.
A mai retinut ca sustinerile paratului referitoare la faptul ca reclamantii nu au acceptat succesiunea defunctei G.M. (sora lui T.I.) nu sunt relevante deoarece, pe de o parte nu s-a dezbatut succesiunea lui T.I., iar G.M. putea chiar sa renunte la aceasta, iar pe de alta parte prin titlul de proprietate nr.71035/23.08.2005 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafete de teren pe numele paratului si al reclamantilor ceea ce conduce la concluzia ca, chiar daca reclamantii nu s-au numarat printre mostenitorii acceptanti ai defunctei G.M. prin cererea lor de reconstituire in baza L.18/1991 au fost repusi in termenul de acceptare a succesiunii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel P.E. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand ca instanta de fond a solutionat gresit exceptiile lipsei calitatii procesuale active si a lipsei de interes deoarece, pe de o parte, din actele de stare civila si incheierea din 18 mai 1972 autentificata de Notarul Public C. rezulta ca aceasta a avut ca mostenitori pe D.E., A.I. si G.T., in calitate de descendenti gradul I si nu reclamantii din actiune, iar pe de alta parte acestia nu au facut dovada interesului practic, imediat pe care il justifica prin punerea in miscare a procedurii judiciare, interesul trebuind sa fie legitim, nascut si actual, personal si direct; probele administrate au fost interpretate eronat; gresit s-a retinut ca in speta opereaza reprezentarea succesorala in favoarea reclamantilor deoarece chiar daca T.I. a avut o sora, iar aceasta la randul sau a avut 3 copii nu s-a facut nici o dovada ca acestia au acceptat succesiunea mamei lor G.M. care l-ar fi putut mosteni pe fratele sau T.I., insa neavand calitate de mostenitor rezervatari nu putea solicita reductiunea testamentului, astfel ca toata mostenirea acestuia s-a transmis in baza testamentului catre P.C. al carui unic mostenitor este; nu s-a analizat in nici un fel sentinta civila nr.962/31.08.2006 prin care s-a dispus excluderea reclamantilor din titlul de proprietate nr.71035/2005 si s-a constatat cu putere de lucru judecat calitatea de mostenitor legal al defunctului T.I..
Tribunalul Mehedinti, prin decizia civila nr. 50A din 21.02.2008, a respins, ca nefondat apelul formulat de apelantul parat P.E. impotriva sentintei civile nr.1202/05.10.2007, pronuntata de Judecatoria Strehaia, intimati reclamanti fiind S.N., S.P., S.M., S.L., C.C. si M.F..
S-a respins capatul de cerere privind obligarea apelantului la cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta a retinut ca reclamantii, in calitate de colaterali privilegiati, sunt indreptatiti a reclama in justitie solutionarea conflictului aparut in legatura cu succesiunea defunctul T.I., aceasta cu atat mai mult cu cat fiind vorba de o nulitate absoluta, ea poate fi invocata de oricine are interes.
Or, in speta, interesul intimatilor reclamanti este legitim si izvoraste din mostenirea defunctului T.I. la care se considera indreptatiti, fapt ce rezulta din titlul de proprietate nr.715 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate alaturi de recurentul parat pentru terenurile defunctului, iar prin sentinta civila nr.962/31.08.2006, pronuntata in dosarul nr. 59/2006 al Judecatoriei Strehaia, retinandu-se calitatea de unic mostenitor legal a recurentului, conform certificatului de calitate succesorala, s-a dispus anularea acestuia in sensul excluderii reclamantilor ca mostenitori ai defunctului T.I..
Sustinerile apelantului, in sensul ca defunctul T.I. a testat fiicei P.I. si ginerelui P.C. un imobil compus din casa si 40 ha teren arabil si padure, iar, prin predecesul fiicei, intreaga mostenire s-a transmis tatalui adoptiv P.C., pe langa faptul ca o asemenea aparare s-a formulat pentru prima data in apel este si irelevanta, in speta, fiind contestata calitatea de unic mostenitor legal ( nepot de fiica) a paratului la succesiunea defunctului T.I., fiind evident ca nu are vocatie succesorala generala.
Este adevarat ca, in calitate de fiu adoptiv, este singurul mostenitor legal al tatalui sau P.C., insa intre acesta si defunctul T.I. nu exista nici un grad de rudenie care sa-i confere vocatie succesorala la mostenirea acestuia, astfel ca sustinerile recurentului in sensul ca urmare a adoptiei a devenit ruda atat cu adoptatorul cat si cu rudele acestuia nu au nici un suport legal.
Criticile ce vizeaza neacceptarea succesiunii de catre copiii defunctei G.M., sora defunctului T.I. sau imprejurarea ca in patrimoniul acestuia nu mai exista nici un bun la data decesului avand in vedere testamentul facut in favoarea tatalui recurentului sunt irelevante in cadrul procesual de fata si in conditiile in care atat recurentul cat si intimatii reclamanti emit pretentii asupra mostenirii defunctul T.I..
In termen legal s-a declarat recurs de catre paratul P.E. criticand pentru nelegalitate ambele hotarari judecatoresti conform art. 304 pct. 7, 8 si 9 cod pr. civ. in sensul ca au fost aplicate gresit dispozitiile legale privind succesiunea, a fost gresit rezolvata exceptia calitatii procesuale active a reclamantilor datorita modului in care au fost aplicate dispozitiile legale privitoare la succesiune referitor la diferenta dintre mostenitorii legali si cei testamentari raportat la rezerva succesorala, precum si principiul proximitatii gradului de rudenie; a fost rezolvata eronat exceptia lipsei de interes a reclamantilor deoarece autoarea G.M. a avut alti mostenitori si nu reclamantii in cauza, situatie in care actiunea introdusa nu le profita.
In scop probatoriu, s-au depus in dosarul de recurs acte noi, respectiv raportul de expertiza extrajudiciara privind inscrisul testament olograf din 1947, acte de stare civila, copie de pe registrul agricol, hotarari judecatoresti privind anularea titlului de proprietate eliberat in baza Lg. 18/1991.
Criticile formulate sunt intemeiate pentru urmatoarele considerente:
Exceptia calitatii procesuale active a reclamantilor constituire o exceptie de procedura de fond cu efect dirimant, ce poate fi invocata in tot cursul procesului civil, deoarece consta in indreptatirea unei persoane de a reclama in justitie. Motivarea instantei de apel ca nu poate fi primita apararea formulata de parat pentru prima data in apel, invocandu-se, pe baza actelor depuse, calitatea de mostenitor testamentar a tatalui sau, P.C., nu este corecta.
Potrivit art. 287 Cod pr. civ., cererea de apel trebuie sa cuprinda dovezile invocate in sustinerea apelului, precum si motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul. Daca dovezile propuse constau in inscrisuri nearatate la prima instanta, norma indica aplicarea in mod corespunzator a dispoz. art. 112 pct. 5 Cod pr. civ. Prin urmare, instanta de apel avea obligatia de a se pronunta in mod explicit si de a analiza in concret probele propuse chiar daca administrarea acestora s-a solicitat pentru prima data in apel.
Din motivarea deciziei pronuntata in apel rezulta ca aceasta instanta, cu toate ca a facut referire la actele existente, nu a dat acestora interpretarea impusa de normele legale ce privesc devolutiunea succesorala.
Reclamantii au formulat actiunea invocand calitatea lor de mostenitori legali a autorului T.I., decedat la 11.05.1953 si lipsa calitatii de mostenitor a paratului P.E., care este numai mostenitorul lui P.C., ginerele autorului T.I., nu si a fiicei acestuia P.I..
Paratul a formulat intampinare si a invocat lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor, sustinand ca acestia nu sunt mostenitorii legali ai autorului T.I., deoarece sora autorului T.I., respectiv G.M., a avut ca mostenitori descendenti directi, respectiv D.E., A.I. si G.T., iar reclamantii sunt colaterali fata de T.I..
Examinand actele dosarului se constata ca autorul T.I., de la care provine succesiunea ce face obiectul certificatului de mostenitor a carui nulitate se invoca, a avut ca fiica pe Ticlete Ioana, casatorita cu P.C., tatal paratului.
La 7.03.1047, autorul T.I. a intocmit un testament olograf, prin care dispunea ca dupa incetarea din viata, fiica sa, P.I. si sotul acesteia, P.C., sa mosteneasca corpul de casa din Strehaia, str. Ghe. Gheorghiu Dej, nr. 97, precum si cele 40 ha pamant si padure aflate in proprietatea sa.
P.I., fiica lui T.I., a decedat in 1952, deci anterior decesului tatalui, situatie in care, in conformitate cu dispoz. art. 924 Cod civil, in ceea ce o priveste pe aceasta, testamentul a devenit caduc (orice dispozitie testamentara devine caduca, cand acela in favoarea carui a fost facuta, a murit inaintea testatorului).
Caducitatea legatului constituie o cauza de ineficacitate a legatului care decurge din imposibilitatea executarii acestuia, datorita imprejurarii ca, asa cum este in speta, legatarul nu poate sa-l primeasca si are ca efect desfiintarea sa retroactiva.
Potrivit insa dispoz. art. 929 Cod civil, in situatia in care din dispozitiile testamentare rezulta ca testatorul a dorit sa dea legatarilor dreptul la totalitatea obiectului legat, atunci acela din legatari, care vine la legat, ia totalitatea. Mai mult, in situatia in care unul din legatari a murit inaintea testatorului, legatarul care primeste legatul il culege integral, fara a se scadea partea legatarului care a predecedat autorului.
Or, din continutul testamentului olograf existent la dosar rezulta fara putinta de tagada ca autorul T.I. a inteles sa dea in plina proprietate ginerelui si fiicei sale bunurile testate, deci nu a inteles sa se efectueze intre cei doi legatari o diviziune a acestor bunuri, situatie in care, potrivit art. 1058 Cod civil, obligatia este nedivizibila chiar daca obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate.
Aceasta nedivizibilitate rezulta si din clauza dispusa in testament, potrivit careia testarea s-a facut in favoarea celor doi, cu sarcina acestora de a-l ajuta pe autor la muncile campului si a-i asigura cele necesare vietii, obligatie care are caracter nedivizibil intre cei doi legatari, conform dispozitiilor legale precizate mai sus.
Reclamantii au contestat valabilitatea acestui testament olograf, considerand ca nu provine de la testator, situatie in care instanta a procedat la o verificare de scripte, la dosarul cauzei depunandu-se mai multe acte originale (lasate in copie la dosar), scrise de mana de catre autor (chitanta de mana - fila 56 dosar apel, fotografie cu adnotare pe verso de catre autor - fila 57 dosar apel).
Cu toate ca in incheierea de sedinta din 7.02.2008, instanta de apel retine ca toate copiile depuse sunt conforme cu originalul, nu s-a pronuntat in mod expres asupra rezultatului verificarii de scripte, scopul depunerii acestor acte fiind tocmai administrarea acestei dovezi, in conformitate cu dispoz. art. 177 si urmat. Cod pr. civ.
Verificandu-se in aceasta cale de atac, in contradictoriu, testamentul si actele depuse spre comparare, se constata fara nici un echivoc ca testamentul este scris in totalitate de catre autor, datat si semnat de catre acesta. Concluzia instantei cu privire la verificarea de scripte este in concordanta si cu raportul de expertiza extrajudiciara intocmit la 11.02.2008 si depus ca proba in dosarul de recurs. In aceasta situatie, se constata ca testamentul olograf indeplineste cerintele prev. de art. 859 Cod civil (testamentul olograf nu este valabil decat cand este scris in tot, datat si subsemnat de mana testatorului). Lipsa acestor formalitati ar fi afectat de nulitate testamentul olograf, conform art. 886 Cod civil.
Fata de dispozitiile legale prezentate mai sus rezulta ca T.I. a avut ca mostenitor testamentar pe tatal paratului P.E., respectiv P.C.. Mostenitorul testamentar a cules intregul obiect al legatului intocmit de autor, situatie in care, prin succesiune, a transmis dreptul sau paratului P.E., adoptat de catre P.C., prin decizia nr. 54 din 5.12.1963 (fila 33 dosar recurs). Infierea a fost o infiere cu efecte depline, situatie in care infiatul a devenit descendentul direct al autorului P.C. si in aceasta calitate este beneficiarul si succesiunii testamentare transmisa de T.I..
In ce priveste calitatea de mostenitori a reclamantilor pentru succesiunea lui T.I., se constata ca T.I. a avut o sora, T.M., casatorita G., care la randul sau a avut mai multi copii, reclamantii fiind nepoti in linie directa ai acesteia.
Calitatea de mostenitori a descendentilor lui G.M. la succesiunea lui T.I. este determinata de calitatea de mostenitor a acesteia la respectiva succesiune.
Aceasta avea calitate de colateral privilegiat, asa cum este definita linia colaterala de art. 661 Cod civil. Colateralul privilegiat nu intra in categoria mostenitorilor rezervatari, asa cum sunt prevazuti de art. 841 si urmat. Cod civil, situatie in care pot fi indepartati de la succesiune de mostenitorii testamentari.
Or, in situatia data, se constata ca in certificatul de mostenitor a carui nulitate se invoca sunt cuprinse numai bunurile care fac obiectul legatului intocmit de autorul T.I., astfel incat se constata ca reclamantii, in calitate de descendenti ai autoarei G.M., nu pot invoca calitatea lor de mostenitori fata de autorul T.I., atat timp cat autoarea lor a fost indepartata de la succesiune de catre mostenitorul testamentar, P.C., tatal paratului.
Urmeaza a se retine ca reclamantii nu au calitate procesuala activa, asa cum a fost definita mai sus, deci nu sunt indreptatiti sa solicite drepturi asupra succesiunii ce face obiectul certificatului de mostenitor, a carui anulare s-a solicitat. Chiar daca in acest certificat se consemneaza ca mostenitorul P.E. este nepotul de fiica a lui T.I., o eroare a notarului in ceea ce priveste calitatea de mostenitor a paratului, aceasta nu este de natura a duce la nulitatea acestui certificat atat timp cat paratul este descendentul lui P.C., mostenitorul testamentar al autorului succesiunii dezbatute.
Neavand calitate procesuala activa, reclamantii nu justifica nici existenta unui interes judiciar, conditie necesara pentru ca o persoana sa dobandeasca calitatea de parte intr-un proces civil, acestia neavand nici un folos material sau moral pe care sa poata sa-l obtina de pe urma activitatii judiciare pe care au desfasurat-o.
In considerarea celor expuse, urmeaza ca, aplicand dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ., rap. la art. 312 Cod pr. civ., sa se admita recursul, sa se modifice decizia civila, in sensul ca se va admite apelul paratului si se va schimba sentinta in totalitate, respectiv se va respinge actiunea reclamantilor.
Fata de dispoz. art. 274 Cod pr. civ., reclamantii vor fi obligati la plata sumei de 1420 lei cheltuieli de judecata, in favoarea recurentului parat, reprezentand onorariu avocat si taxa timbru.