Din chiar definitia reglementata de codul civil, rezulta ca imparteala de ascendent este un act juridic mixt: de o parte o donatie sau o dispozitie testamentara, pe de alta parte o imparteala, care insa se deosebeste de cea obisnuita prin faptul ca prezinta anumite particularitati, respectiv faptul ca mostenirea se transmite succesorilor impartita, si nu in stare de indiviziune; rezulta din vointa ascendentului si intre descendenti se nasc raporturi de imparteala desi nu au participat la act.
De asemenea, legea prevede necesitatea ca imparteala sa fie efectiva, adica sa se formeze loturi pentru descendenti; sa constituie un singur act si sa fie facuta cu concursul sau, cel putin, sub influenta ascendentului dispunator si sa se asigure respectarea principiului egalitatii.
In antiteza cu partajul de ascendent pentru cauza de moarte, dispoz.art.894 alin.2 c.civ., reglementeaza legatul cu titlu particular sau singular care confera vocatie succesorala la unul sau mai multe bunuri singulare aflate in proprietatea testatorului, caracteristica acestui legat constand in faptul ca confera un drept asupra unor bunuri singulare si nu asupra unei universalitati sau unei fractiuni din universalitate.
Constata ca la data de 30 nov.2005, reclamanta C.S. s-a adresat instantei, formuland cerere de chemare in judecata impotriva paratilor P.P.D. si P.D.P., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta, in contradictoriu cu acestia, sa se constate caducitatea legatului cu titlu particular incheiat pe data de 19 ianuarie 1944 si transcris pe data de 26 martie 1947 la grefa Tribunalului Mehedinti. A solicitat de asemenea , in contradictoriu cu intimatele Comisia locala Slivilesti de aplicare a Legii fondului funciar si Comisia Jud.funciara Gorj, constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.1348117/20 aprilie 2004, emis de Comisia jud. funciara Gorj paratului P.P.D., pentru suprafata de 3,7949 ha. teren, situata pe teritoriul Comunei S., sat N., Jud.Gorj; a procesului verbal de punere in posesie din 09 aprilie 2004 si a Hotararii Comisiei jud. funciare Gorj (Anexa 2 A poz.45) - acte de reconstituire a dreptului de proprietate in favoarea paratului.
A solicitat si reconstituirea dreptului de proprietate in calitate de mostenitoare legala a autorului V.D. pentru toate suprafetele de teren mentionate in T.12-14, in titlul de proprietate contestat, suprafete de terenuri intravilane.
Motivandu-si in fapt actiunea, reclamanta a aratat ca este mostenitoarea legala a autorului D.I.V., autorul legatului cu titlu particular incheiat pe data de 19 ian.1944, iar C.V.D. a fost fratele sau, decedat pe data de 16 dec.1944, in cursul celui de-al doilea razboi mondial, astfel incat se impune a se constata caducitatea legatului, motivat de predecesul legatarului C.V.D., prin actul de vointa al testatorului, acesta testand in favoarea celor doi descendenti 4 buc. de teren situate in pct. "Silistea casei", "Valea lui Ivan", "Dealul Zastranilor" , "In Peri" si "Capul dealului". A sustinut si faptul ca in titlul de proprietate eliberat paratului P.P.D. figureaza in tarlalele 12-14 suprafetele de teren extravilan ce au apartinut autorului V.I.D.
La data de 15 martie 2006, paratii P.D.D. si P.D.P. au formulat intampinare solicitand respingerea actiunii formulata de reclamant.
La data de 11 oct.2006, reclamanta si-a precizat actiunea solicitand si constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr.1348398 din 16 febr.2004, intrucat paratii ocupa o suprafata de teren care este trecuta in actul de proprietate respectiv.
Prin sentinta civila nr.2232/08 nov.2006, pronuntata in dosarul nr.271/2006, Judecatoria Motru a admis in parte cererea formulata de reclamanta C.S. impotriva paratilor P.D.P. si P.P.D. si in contradictoriu cu intimatele Comisia locala de fond funciar Slivilesti si Comisia Jud.de fond funciar Gorj.
S-a constatat caducitatea legatului incheiat la data de 19 ian.1944 si transcris la grefa Trib. Mehedinti sub nr.1504/26 martie 1947.
S-a constatat nulitatea partiala absoluta a titlului de proprietate nr.13483117/20 aprilie 2004 emis pe numele paratului P.P.D., pentru terenurile situate in T.13, P.632/171 (suprafata de 3600 mp. )si in T.14 P.730/171, 726/171 si 726/172 (suprafata de 4620 mp.).
S-a dispus obligarea intimatei Comisia locala de fond funciar Slivilesti Jud.Gorj sa intocmeasca si sa inainteze Comisiei jud. de fond funciar Gorj, documentatia necesara reconstituirii dreptului de proprietate reclamantei, pentru suprafetele de teren respective.
S-a respins cererea reclamantei privind constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.1348398 din 16 febr.2004 emis lui P.D.C.
Au fost obligati paratii catre reclamanta la plata sumei de 650 RON cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca este intemeiata actiunea civila formulata de reclamanta, fiind caduc legatul cu titlu particular intocmit de autorul V.I.D. pe data de 19 ianuarie 1944, ca urmare a predecesului legatarului C.I.D. (fratele reclamantei), decedat in razboi, pe data de 16 dec.1944.
S-a constatat ca prin legatul cu titlu particular olograf, intocmit pe data de 19 ian.1944, autorul D.I.V. a testat in favoarea fiilor sai D. (C.) S. si D.C., mai multe suprafete de teren, act inscris ca "invoiala voluntara" la grefa Trib. Mehedinti sub nr.1504 din 26 martie 1947, legatarul C.D. decedand pe data de 16 dec.1944, conform certificatului de deces depus la dosar iar ulterior si testatorul pe data de 26 ian.1944.
S-a constatat ca legatul este caduc potrivit dispoz.art.924 c.civ., (legatul este caduc daca legatarul moare inainte de testator), ceea ce este cazul in speta, intrucat legatarul C.D. a decedat fara a avea descendenti, iar sotia supravietuitoare nu poate invoca un drept de mostenire asupra terenurilor ce au constituit obiectul legatului, neputand veni prin reprezentare, la decesul legatarului, legatul devenind caduc, fiind desfiintat cu efect retroactiv, iar bunurile ce au facut obiectul acestuia s-au reintors in patrimoniul testatorului, singurul mostenitor legal al acestuia fiind reclamanta care este singura indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate.
S-a avut in vedere si faptul ca reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, inregistrata sub nr.22002 din 02 aprilie 1991, insa reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceste suprafete de terenuri s-a realizat in persoana paratului P.P.D., in mod nejustificat, carui i s-a emis si titlu de proprietate, act care insa este lovit de nulitate absoluta potrivit dispoz. art.III, pct.1, lit.a din Lg.169/1997.
Cererea reclamantei privind constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.1348398/16 febr.2004, emis pe numele numitului P.P.D., s-a considerat ca este neintemeiata, intrucat reclamanta nu a inteles sa-l cheme in judecata si pe titularul actului de proprietate contestat, iar precizarea de actiune s-a formulat cu incalcarea dispoz.art.132 c.pr.civ.
Impotriva hotararii respective, la data de 02 martie 2007 si respectiv 5 martie 2007 au declarat apel atat reclamanta C.S., cat si paratii P.P.D. si P.D.P.
Prin motivele de apel depuse pe aceeasi data, reclamanta a criticat hotararea primei instante sub un singur aspect referitor la faptul ca in mod gresit i s-a respins capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.1348398 din 16 febr.2004, emis pe numele numitului P.D.C.
Paratii, prin motivele de apel au criticat hotararea Jud. Motru, sustinandu-se ca in mod gresit s-a admis cererea principala formulata de reclamanta si s-a constatat caducitatea legatului cu titlu particular, incheiat la data de 19 ianuarie 1994 de catre autorul V.I.D., intrucat in mod eronat actul respectiv a fost calificat de catre instanta ca fiind un legat cu titlu particular,in realitate reprezentand o imparteala de ascendent, conform dispoz.art.794-799 c.civ.
Astfel, s-a sustinut ca prin actul respectiv, transcris la grefa Trib. Mehedinti sub nr.1504/26 martie 1947 la rubrica "Invoiala voluntara", s-a mentionat ca autorul C.D. a decedat la data de 16 dec.1944, avand ca mostenitori legali T.D. in calitate de sotie supravietuitoare si M.D. in calitate de fiica (decedata la varsta de 10 ani), iar autorul V.I.D. decedat pe data de 26 ianuarie 1947 nu a incercat sa reintre in posesia terenurilor acordate fiului sau, respectand imparteala de ascendent efectuata in anul 1944, ulterior, T.D. recasatorindu-se cu P.D. si avand drept descendenti pe cei doi parati, P.P. si P.C.
S-a aratat si faptul ca in mod corect s-a reconstituit dreptul de proprietate si s-a emis titlu de proprietate in favoarea celor doi parati, intrucat terenurile aflate in litigiu au figurat in registrul agricol pe numele paratului P.P.D. si care le-a introdus in CAP-ul local.
Prin decizia civila nr.342 din 10 sept.2007, pronuntata in dosarul nr.2080/263/2006, Tribunalul Gorj a respins apelul declarat de reclamanta C.S., admitand in acelasi timp apelul declarat de paratii P.D.P. si P.P.D., schimband sentinta civila nr.2232/14 nov.2006 a Jud.Motru, in sensul respingerii in totalitate a cererii formulate de catre reclamanta.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca sunt intemeiate motivele de apel formulate de catre parati, in mod gresit prima instanta calificand inscrisul sub semnatura privata incheiat la data de 19 ian.1944 de catre autorul V.I.D., ca fiind un legat cu titlu particular, in realitate actul respectiv reprezentand un partaj de ascendent, conform dispoz.art.794 -799 c.civ.
Inscrisul respectiv a fost interpretat astfel, intrucat autorul V.I.D. a inteles sa efectueze o imparteala de ascendent, avand drept obiect dreptul sau de pamant, formand doua loturi pentru cei doi descendenti legali, C.D.V. si S. (C.) V.D.
S-a retinut ca actul respectiv este valabil intrucat a cuprins toti descendentii, fiind irelevant faptul ca ulterior si anterior decesului testatorului a decedat si unul din cei doi beneficiari ai impartelii de ascendent, iar pe de alta parte, imparteala efectuata de catre cei doi autori a fost efectiva, in sensul ca s-au format efectiv doua loturi cuprinzand terenurile repartizate fiecarui descendent.
In raport de cele aratate, s-a constatat ca urmeaza sa fie respinse si celelalte capete de cerere accesorii decurgand din faptul ca sotia supravietuitoare a descendentului C.V.D. (T.D.) nu putea avea vocatie succesorala si nu putea sa culeaga bunurile ce au facut obiectul legatului cu titlu particular, si fiind considerata o persoana neindreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate.
S-a avut in vedere si faptul ca terenurile aflate in litigiu au fost inscrise in registrul agricol pe numele paratului P.D. care le-a stapanit pana la data preluarii de catre CAP-ul local, conform sentintei civile nr.78 din 10 iunie 1952, pronuntata de Judecatoria Populara Rurala Brosteni - Raionul Strehaia, in dosarul nr.99/1951.
S-a concluzionat ca, incepand cu data transcrierii actului reprezentand un partaj de ascendent, a devenit opozabil tertilor, la data deschiderii mostenirii autorului V.I.D., sotia supravietuitoare si fiica acestuia (T. si M.D.) dobandind in proprietate terenurile partajate de autor, suprafete care la data deschiderii mostenirii au fost dobandite in stare divizata si nu in indiviziune, potrivit vointei ascendentului, in raport de dispoz.art.654 si urm.c.civ.,
Pe baza acelorasi considerente s-a respins ca neintemeiat si apelul declarat de reclamanta C.S.
Impotriva deciziei respective, la data de 05 nov.2007 a declarat recurs reclamanta, criticand-o ca fiind nelegala, solicitand intr-o prima teza casarea deciziei Trib.Gorj si trimiterea cauzei spre rejudecare intrucat instanta de apel nu a solutionat toate problemele de drept aflate in discutie, iar in subsidiar admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, in sensul respingerii apelului declarat de parati si admiterea apelului declarat de ea si modificarea deciziei conform notelor de sedinte depuse pe data de 28 mai 2007.
In drept a invocat aplicarea dispoz.art.304 pct.6 si 9, 312 alin.1,2 si 5 si 315 alin.1, 3 si 4c.pr.civ.
Prin motivele de recurs depuse pe aceeasi data s-a sustinut in primul rand faptul ca in mod gresit Tribunalul Gorj i-a respins apelul declarat impotriva hotararii Jud. Motru, apel ce viza un singur aspect, respectiv, respingerea capatului de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii partiale absolute a titlului de proprietate nr.1348398/16 dec.2004 emis pe numele lui P.D.C.
Sub acest aspect a aratat faptul ca prin notele de sedinta depuse in cadrul instantei de apel, pe data de 22 mai 2007, a solicitat instantei sa se ia act de faptul ca renunta la solutionarea acestui capat de cerere, astfel incat, prin decizia pronuntata Tribunalul Gorj trebuia sa-i admita apelul, sa schimbe hotararea primei instante in sensul de a se lua act de vointa reclamantei de a renunta la solutionarea capatului de cerere conform precizarii depuse in prima instanta, pe data de 11 oct.2006. A sustinut ca, neprocedand astfel, instanta de apel a incalcat art.246 c.pr.civ. ce reglementeaza dreptul de dispozitie al partilor.
In al doilea rand s-a sustinut ca instanta de apel, in considerentele deciziei pronuntate a incercat sa analizeze doar capatul de cerere avand ca obiect caducitate legat fara a intra in analiza si celorlalte capete de cerere formulate in dosarul de fond, astfel incat sub acest aspect se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Tot sub aspect procedural a sustinut si faptul ca instanta de apel a procedat eronat din punct de vedere al tehnicii de solutionare a caii de atac, in sensul ca, acordand mai multe termene si procedand la administrarea unor noi probatorii, trebuia in prealabil, sa admita apelurile, sa desfiinteze sentinta apelata si sa retina cauza spre rejudecare cu valorificarea intregului material probator administrat.
Pe fondul cauzei a invederat faptul ca instanta de apel a apreciat eronat actele depuse la dosar si nu a valorificat corespunzator probele administrate, considerand in mod gresit ca inscrisul intitulat act de invoiala voluntara, incheiat pe data de 19 ian.1944 reprezinta un partaj de ascendent si nu un legat cu titlu particular. Sub acest aspect a sustinut ca Tribunalul Gorj nu a analizat inscrisul respectiv din punct de vedere al conditiilor de valabilitate de fond si de forma, imparteala de ascendent pentru cauza de moarte trebuind sa cuprinda toti descendentii, iar inscrisul olograf trebuia sa fie scris in intregime, datat si semnat de mana autorului V.I.D.
S-a aratat ca erau aplicabile dispoz.art.797 alin.1 c.civ., potrivit carora "este nula imparteala in care nu au fost cuprinsi toti copiii aflati in viata la data deschiderii succesiunii si descendentii fiilor premuriti" in conditiile in care descendentul C.V.D. a decedat pe data de 16 dec.1944, anterior deschiderii succesiunii autorului V.I.D., pe data de 16 dec.1945, astfel incat daca D.C. a avut drept mostenitori pe T.D. in calitate de sotie supravietuitoare si M.D. in calitate de fiica, aceasta din urma aflata in viata pe data de 26 ianuarie 1947, trebuia sa fie cuprinsa in partajul de ascendent.
S-a mentionat si faptul ca instanta de apel a considerat in mod gresit ca imparteala realizata de catre autor a fost una efectiva, intrucat conform registrului agricol din anul 1948, o parte din suprafetele de teren apar la fam.C., iar P.D. a recunoscut ca terenul in litigiu din punctul "Valea lui Ivan", care i-ar fi revenit lui C.I.D. apartine reclamantei, iar sentinta civila nr.79/10 iunie 1952 emisa de Judecatoria Populara Rurala B., Raionul S., prin care reclamanta a fost obligata sa respecte posesia paratilor asupra a doua terenuri aflate in litigiu, nu a avut in vedere dispozitiile testamentare din anul 1944.
Recursul declarat de reclamanta C.S. este neintemeiat si se va respinge avandu-se in vedere urmatoarele considerente :
In primul rand sunt nefondate motivele de recurs, de ordin procedural, invocate de catre recurenta.
Astfel, sunt reale sustinerile recurentei potrivit carora Tribunalul Gorj i-a respins apelul declarat impotriva hotararii jud. Motru, fara a se avea in vedere faptul ca prin notele de sedinta depuse pe data de 29 mai 2007, a solicitat sa se ia act de faptul ca renunta la solutionarea capatului de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.1348398 din 16 dec.2004 emis pe numele lui P.D.C., capat de cerere formulat prin precizarea de actiune din data de 11 oct.2006 si respins in prima instanta.
In conditii procedurale instanta trebuia sa-i admita apelul acestuia, sa schimbe hotararea Jud. Motru si in baza art.246 c.pr.civ. sa se ia act de faptul ca reclamanta renunta la precizarea de actiune din data de 11 oct.2006.
In conditiile in care Tribunalul Gorj a admis apelul declarat de catre parati si a schimbat hotararea primei instante, in sensul respingerii in totalitate a actiunii precizate de catre reclamanta, decizie care se va mentine de catre instanta de recurs, admiterea de catre instanta de casare a recursului declarat de reclamanta si trimiterea cauzei la instanta de apel pentru a se lua act de renuntarea formulata de catre aceasta, ar reprezenta o casare pur formala si ar duce la tergiversarea nejustificata a solutionarii procesului.
S-ar incalca astfel dispoz.art.6 din conventia CEDO ce reglementeaza dreptul partilor la solutionarea procesului intr-un termen rezonabil, trimiterea cauzei spre rejudecare fiind contrara si intereselor recurentei.
Aceasta intrucat prin hotararea primei instante, capatul de cerere in constatare nulitate act, formulat de reclamanta pe data de 11 oct.2006, a fost respins, pe exceptie, considerandu-se ca s-au incalcat dispoz.art.132 c.pr.civ. iar reclamanta nu l-a actionat in judecata si pe titularul titlului de proprietate, pe numitul P.D.C.
In conditiile aratate, reclamanta are posibilitatea sa formuleze o noua cerere de chemare in judecata avand un asemenea obiect, astfel incat, respingerea capatului de cerere de catre prima instanta, pe exceptie, sau a se lua act de faptul ca reclamanta renunta la solutionarea capatului de cerere respectiv, creeaza acesteia aceeasi situatie juridica.
In al doilea rand, Tribunalul Gorj nu a incalcat dispoz.art.304 pct.7 c.pr.civ., prin decizia pronuntata, instanta de apel analizand toate motivele formulate de catre parati, si solutionand, pe fond, intreaga actiune cu care a fost investita sub aspectul tuturor capetelor de cerere, in considerentele acesteia facandu-se vorbire pe larg despre cauzele care au format convingerea instantei si au dus la respingerea actiunii in constatare caducitate legat si constatare nulitate act, formulata de recurenta.
A fost analizat inscrisul sub semnatura privata incheiat pe data de 19 ianuarie 1944, sub aspectul dispozitiilor legale aplicabile (art.794 - 799 c.civ.), si aratandu-se pe larg de ce a fost interpretat ca reprezentand "o imparteala de ascendent" si nu un legat cu titlu particular. De asemenea, s-a analizat de ce nu sunt aplicabile dispoz.art.III pct.1 lit.a din Lg.169/1997, nefiind lovit de nulitate absoluta titlul de proprietate emis in procedura speciala a legii fondului funciar, pe numele paratului Parpala P. Dumitru.
In acelasi timp, sunt neintemeiate sustinerile recurentei referitoare la faptul ca instanta de apel nu a facut aplicarea dispoz.art.297 alin.2 c.pr.civ., nefiind vorba de situatiile in care instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare. Aceasta intrucat hotararea primei instante nu este lovita de nulitate pentru diferite motive, prin comparatie cu situatia in care instanta de apel constata ca era ea competenta in prima instanta.
Prin motivele de recurs s-a invocat de catre recurenta faptul ca, instanta de apel trebuia sa dispuna admiterea apelurilor, sa desfiinteze sentinta apelata si sa retina cauza spre rejudecare, in vederea administrarii de noi probatorii si nu sa procedeze la administrarea de probatorii in mod direct.
Sustinerile sunt nefondate intrucat prin motivele de apel si in cadrul Tribunalului Gorj, partile nu au solicitat suplimentarea probatoriului sau refacerea celui administrat in prima instanta iar instanta de apel nu a considerat ca se impune invocarea din oficiu a acestui aspect, nefiind necesar a se administra noi probe.
Sunt neintemeiate si motivele de recurs formulate de catre recurenta, legate de fondul cauzei, intrucat in mod intemeiat Tribunalul Gorj a calificat inscrisul sub semnatura privata incheiat de autorul D.I.V., pe data de 19 ianuarie 1944, ca fiind un partaj de ascendent pentru cauza de moarte, conform dispoz.art.794 - 799 c.civ. si nu un legat cu titlu particular.
Astfel, din chiar definitia reglementata de codul civil, rezulta ca imparteala de ascendent este un act juridic mixt : de o parte o donatie sau o dispozitie testamentara, pe de alta parte o imparteala, care insa se deosebeste de cea obisnuita prin faptul ca prezinta anumite particularitati, respectiv faptul ca mostenirea se transmite succesorilor impartita, si nu in stare de indiviziune; rezulta din vointa ascendentului si intre descendenti se nasc raporturi de imparteala desi nu au participat la act.
Pentru a fi valabila imparteala de ascendent trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de fond si de forma, facandu-se distinctie in privinta persoanelor care au dreptul sa faca o imparteala de ascendent si persoanele care vor beneficia de imparteala. In privinta persoanelor in favoarea carora se poate face imparteala de ascendent, art.794 c.civ. prevede ca acestia sunt copiii si ceilalti descendenti ai dispunatorului, care sa aiba vocatie la mostenirea acestuia, sub sanctiunea nulitatii imparteala trebuind sa cuprinda toti descendentii care sunt socotiti mostenitori legali chiar si cand imparteala de ascendent se realizeaza pe calea testamentului, desi practic ei nu dobandesc o cota ideala de mostenire.
De asemenea, legea prevede necesitatea ca imparteala sa fie efectiva, adica sa se formeze loturi pentru descendenti; sa constituie un singur act si sa fie facuta cu concursul sau, cel putin, sub influenta ascendentului dispunator si sa se asigure respectarea principiului egalitatii.
Din punct de vedere formal, dispoz.art.795 c.civ. prevad ca imparteala de ascendent se face numai cu respectarea formelor cerute pentru donatii si testamente, respectiv act autentificat sau testament intr-una din formele testamentare prevazute de lege.
In acelasi timp, se prevad si cauze specifice de ineficacitate a impartelii de ascendent referitoare la omisiunea unuia dintre descendenti ca nu au fost cuprinsi in imparteala toti copiii in viata la deschiderea succesiunii ori descendentii existenti ai copiilor predecedati.
In antiteza cu partajul de ascendent pentru cauza de moarte, dispoz.art.894 alin.2 c.civ., reglementeaza legatul cu titlu particular sau singular care confera vocatie succesorala la unul sau mai multe bunuri singulare aflate in proprietatea testatorului, caracteristica acestui legat constand in faptul ca confera un drept asupra unor bunuri singulare si nu asupra unei universalitati sau unei fractiuni din universalitate.
Inscrisul sub semnatura privata a fost interpretat in mod corespunzator de catre instanta de apel ca fiind un partaj de ascendent si nu un legat cu titlu particular, intrucat din continutul acestuia razbate in mod clar vointa ascendentului de a imparti dreptul sau de pamant, in afara de cel al mamei lor, intre cei doi descendenti, C.V.D. si S.V.D., fiind individualizate bucatile de teren prin indicarea punctului si a vecinatatilor.
Acest partaj de ascendent indeplineste toate conditiile de fond si de forma reglementate de dispoz.art.794 - 799 c.civ., si aratate mai sus, astfel incat, sunt nefondate sustinerile recurentei ca au fost incalcate dispoz.art.797 alin.1 c.civ.
Actul respectiv a avut in vedere ambii descendenti ai lui D.I.V., respectiv reclamanta si fratele sau, C.V.D., act valabil chiar daca la data deschiderii succesiunii ascendentului testator, 26 ian.1947, descendentul C.D. era predecedat (16 dec.1944). Aceasta intrucat la data deschiderii succesiunii, care este data decesului celui ce a intocmit partajul de ascendent se aflau in viata descendentii e4xistenti ai copiilor predecedati, respectiv fiica autorului, M.D.
Nulitatea prev.de art.797 c.civ., in situatia in care s-a omis de la imparteala unul din descendentii testatorului, este una absoluta ce poate fi invocata insa, numai de catre descendentul omis de la imparteala, astfel incat sunt nefondate sustinerile recurentei ca actiunea in nulitate poate fi exercitata de catre toti erezii.
Partajul de ascendent intocmit de catre autorul D.I.V., mortis cauza, indeplineste si conditiile de forma, fiind intocmit sub forma unui testament olograf, testament care potrivit dispozitiilor din codul civil, trebuie sa fie scris in intregime de catre testator, datat si semnat de catre acesta.
Analizand inscrisul respectiv se retine faptul ca indeplineste conditiile de forma, fiind scris in intregime de catre mana testatorului, datat si semnat de catre acesta, iar pe de alta parte, a capatat si data certa si devenind opozabil partilor prin transcrierea la Tribunalul Mehedinti, sub nr.1504 din 26 martie 1947.
De asemenea, hotararea judecatoreasca nr.70/10 iunie 1952 emisa de Judecatoria Populara Rurala a Comunei B., Raion S., precum si mentiunile din registrul agricol din anul 1948, inscrisuri invocate de catre recurenta prin motivele de recurs, denota faptul ca descendentii autorului D.I.V. i-au respectat vointa acestuia, ca la moartea sa, terenurile cuprinse in partajul de ascendent au fost luate instapanire de catre cei doi descendenti sau mostenitorii acestora, fiind inscrise in registrul agricol la rolul lor, pana la data preluarii de catre CAP-ul local.
Terenurile aflate in litigiu au fost inscrise in registrul agricol pe numele paratului P.P.D., acesta fiind sotul lui T.D., in urma recasatoririi acesteia, prin decesul primului sot C.V.D., cu care acesta le-a inscris in CAP, iar in urma aparitiei si aplicarii legii fondului funciar, in mod intemeiat Comisia locala funciara si Comisia Jud. funciara Gorj au reconstituit dreptul de proprietate si emis titlul de proprietate pentru suprafetele respective.
Sub acest aspect in mod corect s-a considerat ca titlul de proprietate emis pe numele paratului P.P.D. a fost intocmit si emis cu respectarea dispozitiilor legii fondului funciar, nefiind lovit de nulitate absoluta si nefiind indeplinite dispoz.art.III pct.1 lit.a din Lg.169/1997.
Fata de cele aratate, se constata ca decizia tribunalului Gorj este legala, nefiind afectata de niciunul din motivele de casare sau modificare prevazute in dispoz.art.304 pct.1-9 c.pr.civ., astfel incat in baza art.312 alin.1 c.pr.civ. recursul declarat de aceasta se priveste ca fiind nefondat si se va respinge.
Se vor avea in vedere si dispoz.art.274 c.pr.civ.
1