Politistii din cadrul M.I.R.A. nu pot pretinde drepturile salariale care se acorda politistilor detasati in cadrul altor autoritati.
Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Dolj, reclamantul Beica Adrian a chemat in judecata pe paratii Ministerul Administratiei si Internelor Bucuresti si Inspectoratul Judetean de Politie Dolj, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta, sa fie obligati in solidar la plata diferentelor de drepturi de natura salariala, rezultate ca urmare a aplicarii sporului de 30%, actualizat in functie de indicele de inflatie calculat de la data cand trebuiau acordate lunar sporurile si pana la data achitarii efective, precum si obligarea la plata dobanzilor legale pana la momentul efectuarii platilor.
S-a solicitat de asemenea obligarea MIRA sa vireze fondurile banesti necesare achitarii despagubirilor solicitate.
In motivare a aratat ca este functionar public cu statut special in cadrul IPJ Dolj, fiind desemnat ca organ de cercetare al politiei judiciare prin Ordin al MIRA, cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in baza dispozitiilor art.201 alin.3 Cod pr.penala si art.2 alin.3 din Legea 364/2004, privind organizarea si functionarea politiei judiciare.
A mai aratat ca, potrivit art.28 din OUG 43/2002, ofiterii si agentii de politie judiciara detasati la DNA primesc un spor de 30% din salariul de baza lunar, spor ce a fost prevazut de lege si pentru procurorii DNA sau pentru judecatorii care compun completele specializate in judecarea infractiunilor de coruptie.
A considerat reclamantul ca s-a creat o discriminare intre cele doua categorii, desi acestia desfasoara activitati similare , au aceeasi pregatire. A invocat Hotararea nr. 185 din 22.07.2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.
S-a depus la dosar copie de pe hotararea susmentionata.
Paratii au formulat intampinare, solicitand respingerea cererii pe motiv ca nu exista discriminare intrucat s-a aplicat un criteriu de selectie prevazut de OG 137/2000.
S-a mai aratat ca dispozitiile legale sunt date cu respectarea Constitutiei, ca petentul nu a avut niciodata calitatea de ofiter detasat DNA si ca instantei de judecata nu ii este permis a se pronunta cu privire la oportunitatea , legalitatea sau neconstitutionalitatea dispozitiilor invocate .
IPJ Dolj a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada cuprinsa intre 01.09.2002 si 01.06.2004, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii.
Tribunalul Dolj, prin sentinta nr. 4394din 20 noiembrie 2007 a respins actiunea reclamantului.
In considerentele sentintei s-a retinut ca reclamantul nu poate beneficia de dispozitiile legale cu caracter special aplicabile ofiterilor ce-si desfasoara activitatea in cadrul DNA, structura cu personalitate juridica ce functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, deoarece este organ de cercetare al politiei judiciare in cadrul IPJ Dolj, iar Legea 364/2004 face distinctie intre politia judiciara, ce este organizata si functioneaza in cadrul MIRA si politia judiciara a Parchetului National Anticoruptie..
Cu privire la sustinerile reclamantului referitoare la discriminarea sa in raport cu ofiterii si agentii politiei judiciare detasati la DNA, s-a retinut ca sunt neintemeiate, diferentierea de tratament avand la baza un criteriu obiectiv, acela al modificarii raporturilor de munca a acestora din urma, prin detasarea din cadrul unei institutii care face parte din structura MIRA, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, structura cu personalitate juridica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
S-a retinut ca reclamantul nu poate beneficia de dispozitiile prevazute de art.28 din OUG 43/2002 (pentru perioada cat acestea s-au aflat in vigoare), nefiind detasat la DNA, precum si faptul ca in cauza nu se identifica o situatie discriminatorie bazata pe criteriile prevazute de art.2 din OG 137/2002 R.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul Beica Adrian, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea recursului s-a sustinut ca potrivit art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului, politistul are dreptul la un salariu lunar compus din salariul de baza, indemnizatii sporuri, premii ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege, respectiv OG 38/2003 care reglementeaza salarizarea politistilor.
Se mai sustine ca majorarea cu 30% a salariului solicitata este prevazuta de art. 28 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA cu modificarile ulterioare pentru ofiterii de politie judiciara din cadrul acestuia, cat si pentru cei incadrati in unitatile apartinand Politiei Romane.
In motivele de recurs formulate s-a sustinut ca sentinta pronuntata de instanta de fond este nelegala si netemeinica, deoarece nu s-a acordat sporul de 30% din salariul de baza cuvenit, potrivit prevederilor art. 28 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
A aratat reclamantul ca a fost delegat in repetate randuri sa efectueze acte de cercetare, inclusiv in cauzele de coruptie aflate in competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare, desfasurandu-si activitatea sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, potrivit dispoz.art.8 alin.1 din Legea 364/2004.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
In speta, reclamantul si-a desfasurat activitatea ca functionar public cu statut special in cadrul IPJ Dolj.
Sporul de 30% din salariul de baza este prevazut de art. 28 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
Pentru a putea beneficia de acest spor, trebuie ca intimatul reclamant sa fi functionat in cadrul DNA, ca ofiter de politie judiciara .
Recurentului reclamant ii sunt aplicabile prevederile OG 38/2003 privind salarizarea politistilor, care nu prevede acordarea acestui spor.
Dreptul salarial solicitat de reclamant se aplica politistilor din cadrul DNA, iar diferentierea salariala se bazeaza pe criteriul obiectiv al detasarii acestora in cadrul unor institutii care nu face parte din structura MIRA, astfel incat nu sunt aplicabile prevederile OG 137/2000, care cuprinde criteriile de discriminare.
Prin urmare, diferentierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilita in raport de institutia unde-si desfasoara activitatea pe perioada detasarii, respectiv in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.
Intrucat dreptul de a beneficia de un spor salarial de 30% din salariul de baza nu este prevazut in lege pentru politistii care efectueaza acte de cercetare si care functioneaza in cadrul structurilor MIRA, judecatorul nu poate extinde sfera de aplicare a unor drepturi de la o categorie profesionala cu un anumit specific, la o alta categorie profesionala.
Niciodata politistii din cadrul MIRA nu au avut prevazut in lege dreptul pe care-l solicita reclamantul, asa incat nu se poate pune in discutie, eventual, aplicarea legii in timp.
Judecatorul nu se poate transforma in legislator pozitiv, in sensul de a introduce drepturi salariale suplimentare, fata de cele prevazute in legea care reglementeaza domeniul de activitate in care functioneaza partea.
Curtea mai precizeaza ca politistii detasati in cadrul altor autoritati sau institutii beneficiaza in baza art.37 din OG 38/2003 de salariul functiei respective si de celelalte drepturi legal cuvenite.
Intrucat OG 43/2002 prevedea drepturi specifice pentru politistii care functioneaza in cadrul DNA, acestia au incasat legal sumele cuvenite, iar politistii care functionau in unitatile MIRA nu pot pretinde dreptul respectiv, pentru considerentele deja expuse.
Avand in vedere motivele enuntate, Curtea va respinge recursul reclamantului, sentinta primei instante fiind legala si temeinica.
1