Sunt incalcate dispozitiile art 296, 297 c.p.civ., precum si dispozitiile art. 673/1 si urm. C.p.civ., prin solutia de desfiintare a sentintei, schimbare a incheierii de admitere in principiu si incuviintarea probei cu expertiza, fiind pronuntate astfel in apel doua decizii distincte, in acelasi dosar.
Daca instanta de apel considera ca masa partajabila nu a fost corect stabilita sau ca se impune evaluarea altor bunuri, neavute in vedere la fond, va trebui sa dispuna efectuarea unei noi expertize in apel, in conditiile art. 295 alin 2 c.p.c., fara a da inainte o decizie prin care sa schimbe incheierea de admitere in principiu, cu atat mai putin sa desfiinteze sentinta, urmand a se pronunta o singura decizie prin care se va admite apelul, si se vor schimba atat sentinta cat si incheierea de admitere in principiu, stabilind, daca este cazul, o alta compunere a masei partajabile si o alta varianta de lotizare a bunurilor.
Prin sentinta civila nr.2321 din 13 octombrie 2006, pronuntata de Judecatoria Tg.Carbunesti in dosarul nr.4233/2004 s-a admis in parte actiunea pentru partaj succesoral formulata de reclamantii A.C.C. si D.E., impotriva paratului A.Gh., s-a admis in parte cererea reconventionala formulata de si au fost atribuite bunurile in trei loturi.
S-a admis in parte cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientul A.C.R., constatandu-se ca acesta a dobandit prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.540 din 19.06.1997, cota de 7/8 din imobilul casa de locuit si din terenul aferent in suprafata de 300 mp. situat in Bucuresti, str.Diaconu Coresi, nr.22, Sector 1.
Impotriva sentintei si a incheierii de admitere in principiu au declarat apel apelantii reclamanti, precum si apelantul parat, criticand compunerea masei succesorale.
Prin decizia civila nr.144 din 06.04.2007, pronuntata in dosar nr.454/95/2004, Tribunalul Gorj a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant A.C.C. si a admis apelurile declarate de apelanta reclamanta D.E. si apelantul parat A.Gh.
A desfiintat sentinta si a schimbat in parte incheierea de admitere in principiu in principiu, in sensul ca a modificat compunerea masei partajabile, prin includerea unor bunuri. A mentinut restul dispozitiilor incheierii de admitere in principiu.
A dispus evaluarea si lotizarea fizica si valorica a bunurilor, tinand seama de gradul de uzura al constructiilor si bunurilor mobile, de pretul de circulatie si categoria de folosinta a terenurilor, de modul de folosinta al bunurilor si marimea cotei parti ce se cuvine fiecarui mostenitor, dar si de faptul ca pe terenul situat in Bucuresti, intervenientul a edificat un spatiu comercial cu acordul paratului. A stabilit termen pentru administrarea probei cu expertiza tehnica.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs A.C.C. si A.Gh., criticand modul in care a fost schimbata incheierea de admitere in principiu si solicitand excluderea unor bunuri mobile din masa succesorala.
Recursurile sunt fondate, insa pentru motivul de ordine publica pus in discutie din oficiu de catre instanta, referitor la respectarea normelor de procedura privind judecata partajului in apel.
Potrivit art. 304 pct. 5 c.p.c. constituie motiv de nelegalitate a hotararii atacate cu recurs incalcarea normelor de procedura prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, potrivit art. 105 alin 2 c.p.c.
Art. 296 si art. 297 stabilesc solutiile pe care le poate pronunta instanta in apel, acestea fiind, in caz de admitere a apelului, fie schimbarea in tot sau in parte a hotararii, fie desfiintarea acesteia cu trimitere spre rejudecare la prima instanta, fie anularea hotararii.
Motivele pentru care art. 297 alin 1 c.p.c. permite desfiintarea cu trimitere a sentintei sunt expres prevazute de lege ( necercetarea fondului si nelegala citare a partilor), astfel ca, in afara acestor doua motive instanta de apel nu poate desfiinta sentinta ce a fost atacata.
In speta, instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, incalcand dispozitiile art 296, 297 c.p.civ., precum si dispozitiile art. 673/1 si urm. C.p.civ., care reglementeaza procedura de judecata a partajului, creand un amalgam de solutii date asupra sentintei, incheierii de admitere in principiu si modalitatii de administrare a probei cu expertiza in apel.
Astfel, admitand apelul declarat de D. E. si A.Gh., tribunalul a desfiintat sentinta de fond, ceea ce duce la concluzia ca ar fi avut in vedere dispozitiile art. 297 alin 1 c.p.c. Folosind sintagma "desfiinteaza sentinta", tribunalul putea doar sa trimita cauza spre rejudecarea fondului, si numai daca procedura de citare a apelantului nu era corecta sau daca judecata la prima instanta s-ar fi facut in temeiul unei exceptii, ceea ce nu era deloc cazul.
Apoi, dupa ce a desfiintat sentinta, tribunalul a mers si mai departe, schimband incheierea de admitere in principiu, si stabilind o alta compunere masei partajabile, ignorand astfel dispozitiile art. 673/8 c.p.c potrivit cu care incheierile de admitere in principiu pot fi atacate cu apel sau recurs, dupa caz, odata cu fondul. Aceste dispozitii duc la concluzia ca solutia care se da asupra fondului, va privi si incheierea de admitere in principiu. Prin urmare, nu se poate ca sentintei de fond sa i se aplice dispozitiile art. 297 alin 1 c.p.c. ( sentinta a fost desfiintata) iar incheierii de admitere in principiu dispozitiile art. 296 c.p.c, aceasta incheiere fiind schimbata in parte.
Tribunalul a procedat gresit aplicand un regim neunitar solutionarii caii de atac a apelului impotriva sentintei si a incheierii de admitere in principiu, desi art 673/8 c.p.c. le stabileste o singura cale de atac, cu o singura solutie.
O alta greseala a tribunalului este aceea ca, practic, prin decizia pronuntata a dat o noua incheiere de admitere in principiu in apel , deoarece prin decizie se rezolva doar chestiunea legata de compunerea masei partajabile si de cotele partilor si a dispus efectuarea unei expertize pentru evaluarea si lotizarea bunurilor, acordand in consecinta, termen pentru administrarea acestei probe.
Procedand astfel, tribunalul a aplicat gresit dispozitiile art. 297 alin 2 c.p.c, care permit pronuntarea a doua hotarari in apel doar in cazul in care, existand un motiv de nulitate a hotararii atacate, iar prima instanta s-a pronuntat pe fond, instanta de apel anuleaza procedura urmata si hotararea pronuntata si rejudeca procesul. Codul de procedura civila permite pronuntarea a doua decizii in acelasi dosar si in cazul judecarii unor cai extraordinare de atac, de tipul revizuirii pentru anumite motive sau contestatiei in anulare, nu si in solutionarea partajului judiciar.
Procedura partajului, prevazuta prin norme imperative de judecata de dspoz. art. 673/1 si urm. C.p.c. nu da posibilitatea primei instante de a pronunta doua sentinte, una prin care sa stabileasca masa partajabile, iar alta care sa realizeze lotizarea propriu zisa, ci stabileste in art 673/6 c.p.c. pronuntarea unei incheieri daca pentru lotizare sunt necesare operatiuni de evaluare sau masurare, incheiere care face parte din categoria hotararilor judecatoresti in sens larg, dar nu se confunda cu sentinta .Cu atat mai mult, pronuntarea a doua decizii in apel este nelegala.
Daca instanta de apel considera ca masa partajabila nu a fost corect stabilita sau ca se impune evaluarea altor bunuri, neavute in vedere la fond, va trebui sa dispuna efectuarea unei noi expertize in apel, in conditiile art. 295 alin 2 c.p.c., fara a da inainte o decizie prin care sa schimbe incheierea de admitere in principiu, cu atat mai putin sa desfiinteze sentinta, urmand a se pronunta o singura decizie prin care se va admite apelul, si se vor schimba atat sentinta cat si incheierea de admitere in principiu, stabilind, daca este cazul, o alta compunere a masei partajabile si o alta varianta de lotizare a bunurilor.
Constatand ca tribunalul a incalcat dispozitiile procedurale, hotararea fiind astfel afectata de nulitate, este incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct 5 c.p.c, ceea ce, potrivit art 312 c.p.c., atrage admiterea recursurilor, casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.