Dizolvare de drept societate cu raspundere limitata cu asociat unic. Inaplicabilitatea art. 236 alin. 1 din Legea 31/1990 R. Obligativitatea desemnarii unui lichidator. Termenul in care tertii interesati pot cere desemnarea lichidatorului. Terti in... Decizie nr. 1325 din data de 02.10.2006
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Dispozitiile art. 236 din Legea nr.31/1990 nu opereaza decat in cazul dizolvarii voluntare a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In cazul dizolvarii de drept a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, in temeiul art.30 din Legea nr.359/2004, ca de altfel in orice ipoteza de dizolvare ca sanctiune a societatii, precum si in cazul dizolvarii ca urmare a intrarii in faliment, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 236, care reglementeaza transmisiunea universala a patrimoniului, fara lichidare. Ca atare, dizolvarea fortata a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic este urmata de lichidare, fiind necesara numirea lichidatorului.
Societatea dizolvata, prin reprezentantul sau legal, trebuie sa solicite numirea lichidatorului in termen de 6 luni de la data ramanerii irevocabile a incheierii de dizolvare. La expirarea acestui termen, se naste dreptul tertilor interesati de a solicita numirea unui lichidator, iar termenul in care tertii pot cere desemnarea lichidatorului este de inca 6 luni, considerand ca numai astfel dreptul tertilor de a solicita numirea lichidatorului este real iar textul aliniatului 4 al art.31 din Legea nr. 359/2004 trebuie interpretat in sensul de a produce consecinte juridice.
In categoria persoanelor interesate sa solicite desemnarea lichidatorului intra creditorii societatii. Faptul ca acestia nu au recuperat creanta anterior dizolvarii, pe calea executarii silite individuale, nu exclude interesul in desemnarea lichidatorului.
Insuficienta fondului pentru recuperarea imediata a cheltuielilor si a onorariului nu constituie un motiv de refuz de numire a lichidatorului. Lichidatorul, potrivit obligatiilor profesiei sale, este dator sa avanseze cheltuielile de publicitate si alte cheltuieli necesare, urmand sa le recupereze ulterior din averea societatii dizolvate sau din fondul de lichidare.
Curtea de Apel Craiova.
Prin incheierea nr. 3632 din 3 mai 2006, judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Dolj a admis cererea formulata de DGFP Dolj si a dispus numirea, in calitate de lichidator al SC "V. COM" SRL Craiova - societate dizolvata in temeiul art.30 din Legea nr. 359/2004, a lui "S.C.M." Totodata, a stabilit renumeratia provizorie a lichidatorului, ce urmeaza a fi platita din averea societatii dizolvate, iar in lipsa acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul Legii insolventei.
Impotriva acestei incheieri, in termen legal, a formulat recurs lichidatorul desemnat, criticand-o ca netemeinica si nelegala, invocand prevederile art.304 pct.7 si 9 si 3041 cod procedura civila.
Recursul este nefondat.
Sustinerile privitoare la incalcarea prevederilor art. 236 din Legea nr.31/1990 nu pot fi primite.
Pe de o parte, societatea in cauza nu este o societate cu raspundere limitata cu asociat unic, ci cu doi asociati, asa cum rezulta din adresa ORC nr. 59672 din 26.09.2006. Pe de alta parte, dispozitiile art. 236 din Legea nr.31/1990 nu opereaza decat in cazul dizolvarii voluntare a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. Textul art.236 face referire la opozitie, care se exercita in conditiile art. 61 din lege, iar acesta se raporteaza la dizolvarea prin hotararea asociatilor, deci la vointa acestora.
In cazul dizolvarii de drept a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, in temeiul art.30 din Legea nr.359/2004, ca de altfel in orice ipoteza de dizolvare ca sanctiune a societatii, precum si in cazul dizolvarii ca urmare a intrarii in faliment, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 236 alin. 1 din Legea 31/1990 R, care reglementeaza transmisiunea universala a patrimoniului, fara lichidare.
Ca atare, dizolvarea fortata a societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, ca in cazul tuturor celorlalte forme de societati, este urmata de lichidare, potrivit art. 252 din Legea nr.31/1990 si in acest scop se impune desemnarea lichidatorului.
Nici motivul de recurs privitor la incalcarea dispozitiilor art.31 alin.5 din Legea nr.359/2004, care prevede radierea din oficiu a societatii din registrul comertului daca nici o persoana nu a solicitat in termen numirea lichidatorului nu poate fi primit. Creditorul DGFP a formulat cererea de numire a lichidatorului in termenul de 1 an prevazut de art.31 alin.4 din Legea nr.359/2004, termen care curge de la data ramanerii irevocabile a incheierii de dizolvare.
In cauza, incheierea de dizolvare a SC "V. COM" SRL pronuntata la 30 martie 2005, a fost atacata cu recurs, iar acesta a fost solutionat la data de 31 mai 2006, potrivit adresei ORC nr. 59672 din 26.09.2006. Cum cererea de numire a lichidatorului s-a formulat la 2 mai 2006, aceasta nu este tardiva.
In privinta termenului in care persoanele interesate pot cere numirea lichidatorului, neclaritatea textelor Legii nr.359/2004 impune interpretarea lor. Astfel, Curtea apreciaza ca pentru terti curge un nou termen de 6 luni in care pot solicita numirea lichidatorului, de la expirarea termenului prevazut la aliniatul 3 al art.31 pentru reprezentantul societatii dizolvate, considerand ca numai astfel dreptul tertilor de a solicita numirea lichidatorului este real iar textul aliniatului 4 trebuie interpretat in sensul de a produce consecinte juridice, iar nu in sensul de a nu produce nici un efect.
In concluzie, societatea dizolvata, prin reprezentantul sau legal, trebuie sa solicite numirea lichidatorului in termen de 6 luni de la data pronuntarii incheierii de dizolvare sau, dupa caz, de la data respingerii recursului formulat impotriva acesteia. Acesta are dreptul de a solicita numirea lichidatorului pe care il agreeaza, din lista UNPIR. La expirarea acestui termen, se naste dreptul tertilor interesati de a solicita numirea unui lichidator, iar termenul este de inca 6 luni.
Daca in termenul de 1 an de la data pronuntarii incheierii de dizolvare sau, dupa caz, de la data respingerii recursului formulat impotriva acesteia, adica de la ramanerea irevocabila a incheierii de dizolvare, nu se solicita numirea unui lichidator, societatea se radiaza din registrul comertului la cererea ONRC.
Nici motivul privitor la lipsa de calitate si de interes a DGFP in formularea cererii de numire a lichidatorului nu poate fi primit.
Calitatea procesuala si interesul procesual al DGFP sunt date de art. 31 alin.4 din Legea nr.359/2004 si de calitatea de creditor a acestei institutii fata de societatea dizolvata. Textul legii prevede ca poate solicita numirea lichidatorului orice persoana interesata iar in categoria persoanelor interesate intra, fara nici o indoiala, creditorii societatii. Faptul ca acestia nu au recuperat creanta anterior dizolvarii, pe calea executarii silite individuale, nu exclude interesul in desemnarea lichidatorului, pentru ca, chiar daca la un moment dat societatea nu avea bunuri in patrimoniu, ea raspunde si cu bunurile viitoare, incat este posibil ca la acest moment sa existe activ. Numai lichidatorul poate stabili acest lucru, urmand ca, daca nu exista bunuri, sa intocmeasca bilantul de lichidare si sa-si recupereze cheltuielile si onorariul din fondul de lichidare. Insuficienta fondului pentru recuperarea imediata a cheltuielilor si a onorariului nu constituie un motiv de refuz de numire a lichidatorului. Oricum, acestea sunt recuperate in timp, cererile lichidatorilor fiind onorate in ordinea depunerii.
Curtea va respinge si motivul de recurs privitor la cheltuielile de publicitate si la componenta onorariului lichidatorului.
Legea prevede care anume formalitati de publicitate se fac din oficiu de ORC iar acesta este obligat sa faca numai acele operatiuni. Celelalte cheltuieli de publicitate se fac pe cheltuiala partilor interesate, respectiv pe cheltuiala lichidatorilor desemnati, urmand ca in acest din urma caz, sa se recupereze din averea societatilor lichidate. Lichidatorul, potrivit obligatiilor profesiei sale, este dator sa avanseze cheltuielile de publicitate si alte cheltuieli necesare, urmand sa le recupereze ulterior.
De asemenea, judecatorul delegat nu era obligat sa dea explicatii in incheiere in privinta structurii onorariului lichidatorului. Onorariul lichidatorului reprezinta plata pentru munca prestata. El nu include cheltuielile efective facute pentru diferite operatiuni de lichidare, acestea urmand a fi decontate pe baza de documente.
Fata de aceste considerente, curtea apreciaza ca nu exista nici un motiv pentru trimiterea cauzei pentru rejudecare si nici pentru modificarea incheierii, incat recursul va fi respins ca nefondat.