In procedura insolventei nu se poate dispune suspendarea judecatii, astfel incat nu se poate dispune nici scoaterea cauzei de pe rolul tribunalului si inaintarea dosarului la parchet, pentru cercetari .
Prin sentinta nr. 1420/9.12.2005 judecatorul-sindic a trimis la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj dosarul nr. F/95/2005 privind procedura de reorganizare judiciara si faliment initiata de creditori impotriva debitoarei SCV A SA TG JIU, pentru efectuarea de cercetari penale, urmand sa se stabileasca daca in cauza s-a savarsit infractiunea de fals de catre numitul M D G.
Impotriva sentintei nr. 1420/9.12.2005 a declarat recurs administratorul M D G, criticand-o sub aspectul nelegalitatii si al netemeiniciei.
Curtea va admite recursul, va casa sentinta si trimite cauza judecatorului-sindic pentru continuarea procedurii, avand in vedere urmatoarele considerente:
Judecatorul-sindic nominalizat in cauza are obligatia de a indeplini atributiile prevazute de art. 11 din Legea 64/95 R2. Printre aceste atributii nu se regaseste aceea de a trimite la parchet dosarul cuprinzand administrarea intregii proceduri de reorganizare judiciara si faliment a debitorului aflat in insolventa, pentru a se efectua cercetari penale fata de administratorii sociali.
Prin masura dispusa in considerentele sentintei recurate, judecatorul-sindic practic s-a desesizat de judecarea cauzei, caci trimitand dosarul la parchet pentru efectuarea cercetarilor, a scos cauza de pe rol, intervenind astfel suspendarea derularii procedurii.
Desi, de principiu, normele prevazute de Legea 64/1995 R se completeaza cu dispozitiile generale ale codului de procedura civila, acestea devin incompatibile in momentul in care se incalca principiile specifice ale procedurii insolventei.
Astfel, dispozitiile legale referitoare la suspendarea cauzei, prevazute de normele de procedura civila, sunt incompatibile cu prevederile Legii nr. 64/95 R, deoarece contravin unuia dintre principiile de baza ale acesteia si anume principiul celeritatii si continuitatii.
In situatia in care in speta existau indicii privind savarsirea vreunei infractiuni, judecatorul-sindic putea sesiza organele de cercetare penala, fara insa a trimite dosarul la parchet si astfel a scoate de pe rol cauza, masura ce excede, dupa cum s-a aratat, prevederilor Legii 64/95 R2.
Ca atare, sentinta a fost pronuntata cu incalcarea normelor imperative ale Legii 64/95 R2, referitoare la celeritatea si continuitatea procedurii, ceea ce constituie un motiv de ordine publica, hotararea fiind lovita de nulitate.
In temeiul art. 312 alin. 1 C.pr. civ. , se va admite recursul, si avand in vedere faptul ca judecatorul-sindic a pronuntat o hotarare lipsita de temei legal, Curtea va casa sentinta si va trimite cauza instantei de fond pentru continuarea procedurii, ocazie cu care judecatorul-sindic va analiza si celelalte critici formulate de recurent in cadrul motivelor sale de recurs.