Articolul 41 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, modificate conform H.G. 11/1997, prevad ca dreptul de a cumpara apartamentul in care locuiesc, potrivit art. 9 din lege, il au numai chiriasii care aveau un contract de inchiriere valabil si ocupau apartamentul respectiv la data intrarii in vigoare a legii. Incheierea contractului de inchiriere ulterior, cu o persoana care nu ocupa imobilul la data intrarii in vigoare a Legii 112/1995 nu confera chiriasului dreptul de optiune pentru cumpararea locuintei.Vanzarea intervenita in baza unui astfel de contract de inchiriere este sanctionata cu nulitatea absoluta, conform art. 46 alin. 4 din Legea nr. 10/2001.
Reclamantii J.L., I.C., R.D., R.C. si A.L. au chemat in judecata Municipiul Slatina, solicitand anularea contractului de vanzare-cumparare nr. 20358/28.02.2000 prin care imobilul situat in Slatina, str. George Poborau, nr. 43, a fost vandut paratului C.I.
In motivarea actiunii s-a aratat ca imobilul a apartinut in proprietate autoarei reclamantilor, a fost preluat de stat in baza Legii nr. 4/1973 si prin contractul a carui anulare se solicita a fost vandut paratului C.I., desi prin hotararea nr. 223/23.12.1996 a Comisiei Judetene de Aplicare a Legii nr. 112/1995, transcrisa in registrul de transcriptiuni al Judecatoriei Slatina sub nr. 8/6.01.1997, a fost retrocedat in natura reclamantilor.
Prin sentinta civila nr. 2879/4.06.2003 Judecatoria Slatina a admis actiunea si a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare nr. 20358/2000, retinand ca a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. 6 din H.G. nr. 11/1997.
Apelul declarat de Municipiul Slatina a fost admis de Tribunalul Olt prin decizia civila nr. 1061/4.11.2003, prin care s-a anulat sentinta si s-a retinut cauza pentru judecare, constatandu-se lipsa calitatii procesuale pasive a Primariei Municipiului Slatina.
Prin sentinta civila nr. 694/2.12.2003 s-a admis actiunea si s-a constatat nulitatea absoluta a contractului avand ca obiect imobilul in litigiu, cu motivarea ca s-a incheiat cu nerespectarea dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995 si Normele de aplicare a legii, aprobate prin H.G. nr. 11/1997, fara ca paratul C.I. sa formuleze cerere de cumparare si sa fi avut calitatea de chirias la data intrarii in vigoare a Legii nr. 112/1995.
Din actele dosarului rezulta ca, in afara paratului C.I., in imobil a mai locuit si numitul A.O., care nu a solicitat cumpararea spatiului detinut, acesta revenind paratului ca urmare a aprobarii cererii sale de extindere, intocmita ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 112/1995.
S-a concluzionat asupra nulitatii absolute a contractului intervenit intre parati in conditiile aratate, in raport de dispozitiile art. 46 alin. 1 si 2 din Legea nr. 10/2001 in conformitate cu care sunt sanctionate cu nulitatea actele juridice de instrainare a imobilelor preluate cu titlu valabil daca au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.
Paratii Municipiul Slatina si C.I. au declarat recurs, invocand legalitatea vanzarii, fata de faptul ca hotararea nr. 223/23.12.1996 a Comisiei Judetene de Aplicarea Legii nr. 112/1995 prin care reclamntilor li se retrocedase imobilul a fost anulata, prin admiterea actiunii chiriasului O.A. Contractul de vinzare-cumparare s-a incheiat ulterior, in temeiul contractului de inchiriere nr. 209/1993, asadar cu respectarea prevederilor art. 6 din H.G. 20/1996.
S-a mai sustinut ca nu era posibila constatarea nulitatii contractului fara a se constata incidenta aceleiasi sanctiuni si cu privire la actul administrativ in baza caruia s-a incheiat acesta, respectiv hotararea nr. 3/2000 a Consiliului local prin care s-a aprobat vanzarea imobilului.
Recursurile nu sunt fondate.
Dispozitiile H.G. nr. 11/1997 si Legii nr. 112/1995 au fost corect interpretate si aplicate prin solutia recurata de parati.
Art. 9 din Legea nr. 112/1995 prevede ca se pot cumpara doar acele apartamente care nu au fost restituite fostilor proprietari sau pentru care acestia nu au formulat cereri in termen si numai la cererea chiriasului.
Imobilul in ligiu nu se incadra in aceasta categorie intrucat anterior, prin hotararea nr. 223/1995 a Comisiei Judetene pentru Aplicarea Legii nr. 112/1995, fusese retrocedat reclamantilor, hotararea nefiind contestata de paratul C.I., astfel ca in privinta spatiului sau locativ a ramas valabila.
La data incheierii contractului de vanzare-cumparare se afla pe rolul intantelor litigiul privitor la anularea acestei hotarari, in urma contestatiei formulate de celalalt chirias O.A.
In contractul de vanzare-cumparare se mentioneaza ca acesta s-a incheiat in baza contractului de inchiriere nr. 766/25.01.2001, intervenit deci ulterior Legii nr. 112/1995, paratul neformuland cerere pentru cumpararea spatiului detinut conform contractului nr. 209/1993 invocat in motivele de recurs.
Art. 41 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, modificate prin H.G. nr. 11/1997, prevede ca dreptul de a cumpara apartamentul in care locuiesc, potrivit art. 9 din lege, il au numai chiriasii care aveau contract de inchiriere valabil si ocupau locuinta la data intrarii in vigoare a legii. In cauza s-a dovedit ca paratul C.I. nu ocupa suprafata care face obiectul contractului de vanzare-cumparare, ci numai o camera, cealalta camera fiind eliberata de O.A ulterior adoptarii Legii nr. 112/1995, ori conform art. 4 alin. 2 din H.G. nr. 11/1997 contractelor de inchiriere incheiate pentru apartamentele prevazute la alin. 1 lit. c (eliberate dupa data intrarii in vigoare a legii prin incetarea, in orice modalitate, a contractului de inchiriere) dupa eliberarea acestora, le sunt aplicabile dispozitiile legale privind nulitatea actelor juridice.
Prin urmare, contractul de vinzare-cumparare in discutie s-a incheiat cu incalcarea dispozitiile imperative ale legii in vigoare, Legea nr. 112/1995 si Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, aprobate prin H.G. nr. 20/1996 modificate prin H.G. nr. 11/1997, fiind lovit de nulitate absoluta conform art. 46 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, iar solutia recurata este legala.
Fata de aceste considerente recursul este nefondat si va fi respins, conform art. 312 alin. 1 Cod procedura civila.