ESFACEREA DISCIPLINARA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

DESFACEREA DISCIPLINARA A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA. LEGALITATEA SI TEMEINICIA DECIZIEI.
Prin actiunea in conflict de drepturi inregistrata sub nr.2398/97/2009 la Tribunalul Hunedoara, reclamantul B.G. a chemat in judecata pe parata S.C. "C.H." S.A. solicitand anularea deciziilor nr.17/21.04.2009 si nr.21/22.04.2009, reincadrarea in functia avuta anterior si plata drepturilor salariale incepand cu data de 25.03.2009 si pana la reincadrarea efectiva.
S-au cerut si cheltuieli de judecata.
Prin sentinta civila nr.258/LM/2010, s-a respins actiunea in conflict de drepturi formulata de reclamant.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca prin decizia nr.17/21.04.2009, emisa de conducerea paratei, reclamantul a fost sanctionat disciplinar, cu desfacerea contractului individual de munca, in baza art.61 lit. a, art. 263, art. 264 alin.1 lit. f si art.268 din Codul muncii, intrucat a incalcat cu vinovatie prev.art.38 lit. a, m si x din Regulamentul Intern al societatii, respectiv obligatia de a incarca masinile cu saci de ciment in functie de cele inscrise in cuprinsul dispozitiei de livrare si sa nu admita sustragerea a nici unui fel de materiale si bunuri din societate, iar prin decizia nr.21/22.04.2009, incepand cu data de 22.04.2009, s-a dispus incetarea contractului individual de munca al reclamantului, in baza aceluiasi temei legal, pentru motivele prevazute in decizia nr.17/21.04.2009.
La baza emiterii deciziilor atacate a stat referatul nr. 1659/25.03.2009, intocmit de seful de atelier I.A., din care rezulta ca in data de 24.03.2009, reclamantul impreuna cu doi colegi de serviciu, au incarcat cu 560 saci de ciment masina cu nr. de inmatriculare TM 45 DYA, fara documentele aferente marfii, iar soferul acesteia a incercat sa ocoleasca cantarul, fiind retinut de agentii de paza si nu a putut prezenta documentele aferente marfii, respectiv dispozitia de livrare.
Din fisa postului reclamantului pentru functia de motostivuitorist, rezulta ca acesta avea obligatia sa citeasca cu atentie dispozitia de livrare si sa incarce masinile cu marfa in functie de ce este scris in aceasta.
Reclamantul nu si-a indeplinit aceasta obligatie de serviciu si a procedat la incarcarea autocamionului cu nr. de inmatriculare TM 45 DYA, fara a-i solicita soferului dispozitia de livrare.
Din declaratia data de soferul autocamionului mai sus mentionat, rezulta ca a fost incarcat fara a fi intrebat de actele de incarcare si ca a iesit pe langa cantarul aflat la poarta 2 a fabricii, cu toata incarcatura (fila 64 dosar).
Din analiza probelor aflate la dosar, instanta a constatat ca reclamantul a procedat la incarcarea autocamionului mai sus mentionat fara a solicita soferului acestui autocamion dispozitia de livrare a marfii care nu avea cum sa existe, deoarece soferul, la intrarea in unitate, a trecut pe langa cantar, iar dispozitia de livrare, asa cum rezulta si din procesul verbal de cercetare disciplinara prealabila si din declaratia martorilor audiati in cauza, se emite automat, in momentul in care autocamionul este cantarit gol, la intrarea in unitate, iar din verificarea sistemului, a rezultat ca acest autocamion nu figureaza ca ar fi fost cantarit la intrarea in incinta fabricii.
Orice alte documente ar fi existat si care ar fi fost inregistrate in registrul sectiei, asa cum sustine reclamantul desi nu s-a facut nici o dovada in acest sens, nu-l exonereaza pe acesta de obligatia de a fi verificat si solicitat mai intai, dispozitia de livrare a marfii.
De altfel, se retine in continuare, parata nu i-a imputat acestuia faptul ca nu ar fi inregistrat marfa incarcata in registrul de expeditie, ci faptul ca nu a existat o dispozitie de livrare, in baza careia se face o evidenta a intrarilor si iesirilor din unitate. Faptul ca soferul autocamionului a evitat cantarele, atat la intrarea in incinta fabricii, cat si la iesirea din unitate, , nu-i este imputabil reclamantului, dar acestuia, ii este imputabil faptul ca nu i-a solicitat dispozitia de livrare a marfii.
Chiar daca reclamantul nu avea de la locul sau de munca vizibilitate pana la poarta nr.1, acest aspect nu are relevanta, deoarece nu era important sa vada daca masina era sau nu cantarita ci sa verifice dispozitia de livrare.
Sentinta a devenit irevocabila prin nerecurare.