PROCEDURA INSOLVENTEI. PLAN DE REORGANIZARE.
LIPSA CALITATII PROCESUALE ACTIVE A
ADMINISTRATORULUI SOCIAL, CARUIA I S-A RIDICAT
DREPTUL DE ADMINISTRARE, IN FORMULAREA
ACESTUIA.
- art. 3 pct. 26 si 30, art. 18 alin. 1 si 2, art. 107 alin. 1 pct. A lit.
b) si c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Administratorul special are puterea de a reprezenta pe debitor in
procedura insolventei numai sub conditia ca judecatorul-sindic sa nu fi ridicat
debitorului dreptul de administrare. Dupa ridicarea acestui drept, potrivit art.3 pct.
26 si pct. 30 si a art. 18 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, administratorul special are
doar abilitarea legala de a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. De asemenea,
din textele aratate, completate cu textul art. 18 alin. 2, rezulta ca pana la ridicarea
dreptului de administrare, administratorul special poate sa exprime intentia de
reorganizare a societatii debitoare si sa depuna plan de reorganizare. Ulterior acestui
moment, dreptul administratorului special de a formula actiuni in numele societatii,
inclusiv de a propune plan de reorganizare si de a formula cerere de reorganizare a
societatii pe temeiul planului de reorganizare propus de el, inceteaza si nu mai are
calitatea de a sta in justitie in numele debitoarei.
( Curtea de Apel Pitesti - s.c.c.a.f., decizia nr. 489/R-C/2 mai
2008)
Constata ca, prin sentinta nr. 71/F/22.01.2008 a
Tribunalului Comercial Arges a fost respins planul de reorganizare
propus de debitor ca inadmisibil, iar in temeiul art. 107 alin. 1 A litera b
si c a fost decisa intrarea debitoarei SC L. SRL in faliment, prin
procedura generala. Totodata a fost dispusa dizolvarea societatii si
ridicarea dreptului de administrare, ca si alte masuri specifice trecerii la
faliment.
Pentru a decide astfel, judecatorul-sindic a constatat ca, la
11.01.2008, SC L. SRL, prin administrator special, a solicitat
reorganizarea societatii potrivit planului de reorganizare depus in acest
sens.
Analizand cererea, judecatorul-sindic a constatat ca debitoarea a
formulat contestatie la cererea de deschiderea procedurii de insolventa,
contestatie respinsa, si ramasa irevocabila, prin decizia nr. 1214/R-
C/30.11.2007 a Curtii de Apel Pitesti si ca, in consecinta, potrivit art. 33
alin. 4 din Legea nr. 85/2006, debitorul caruia i-a fost respinsa
contestatia impotriva cererii de deschidere a procedurii insolventei nu
mai poate propune plan de reorganizare.
In concluzie, judecatorul-sindic a constatat ca cererea de
reorganizare a societatii, depusa de debitor, este inadmisibila.
La 13.02.2008, SC L. SRL, prin administratorul special, a
formulat recurs, criticand solutia instantei de fond ca neintemeiata.
1. Nelegalitatea sentintei deoarece judecatorul-sindic a dispus
intrarea in faliment in temeiul art. 107 alin. 1 A litera b si c din Legea nr.
85/2006, insa, in motivare, acesta a retinut ca planul de reorganizare a
fost propus de debitor si nu de administratorul judiciar; in realitate
sustine recurentul, planul de reorganizare a fost conceput impreuna cu
administratorul judiciar. In consecinta, sustine recurentul nu se aplica
dispozitiile art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
2. Solutia judecatorului-sindic este gresita deoarece este
intemeiata pe dispozitiile literei b si a literei c din art. 107 alin. 1 A din
Legea nr. 85/2006, texte care se exclud. Se arata ca litera b din textul
aratat se coroboreaza cu art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, nu insa si
textul de la litera c.
3. Solutia judecatorului-sindic este gresita, deoarece acesta a
incalcat dispozitiile art. 60 din Legea nr. 85/2006. Se sustine ca
judecatorul-sindic a invocat procesul-verbal al Adunarii generale a
creditorilor din 9.01.2008, insa nu a observat ca aceasta adunare a fost
tinuta fara cvorumul necesar.
4. Solutia judecatorului - sindic este gresita, deoarece
administratorul judiciar a propus intrarea in faliment, in temeiul art. 107
litera D insa, instanta a dispus trecerea la faliment in temeiul art. 107
litera A din legea aratata.
5. Solutia judecatorului-sindic este gresita, deoarece "acesta
nu a convocat sedinta pentru a pune in discutie acest plan sub aspectul
titularului dreptului de a-l depune si al continutului acestui plan, cat si
pentru a pune in discutie dreptul procentului de creante prevazut de lege
de a-si exprima intentia de a depune plan de reorganizare".
La 4.04.2008, SC L. SRL, prin administratorul special L.S., a
invocat exceptia neconstitutionalitatii art. 33 alin. 4 din Legea nr.
85/2006, text care este contrar dispozitiile art. 21 alin. 3 si a art. 53 din
Constitutia Romaniei.
La termenul din 2.05.2008, din oficiu, a fost pusa in discutie
puterea administratorului special de a reprezenta societatea debitoare,
avand in vedere dispozitiile art. 3 pct. 30 din Legea nr. 85/2006 precum
si a dispozitiilor sentintei de deschidere a procedurii insolventei, prin care
a fost dispusa ridicarea dreptului de administrare a societatii.
1. Analizand exceptia, curtea constata ca aceasta este
intemeiata.
Curtea constata ca, prin sentinta nr. 906/F/2.10.2007 a fost
respinsa contestatia formulata de debitoarea SC L. SRL impotriva cererii
de deschidere a procedurii insolventei si a fost admisa cererea creditoarei
SC M. SA; a fost dispusa deschiderea procedurii generale de insolventa
impotriva debitoarei aratate; a fost desemnat administrator judiciar; a fost
dispusa ridicarea dreptului de administrare a societatii; si au fost luate
celelalte masuri specifice deschiderii procedurii de insolventa. Prin
decizia nr. 1214/RC/30.11.2007, aceasta sentinta a ramas irevocabila
prin respingerea recursului formulat de debitoare.
De asemenea, curtea constata ca, in drept, textele incidente in
speta sunt: art. 3 pct. 26, potrivit caruia: administratorul special este
reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului,
persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare
necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze
activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-
a ridicat dreptul de administrare. ... si pct. 30 din acelasi articol, potrivit
caruia: ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului
administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. In cazul
ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de
administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
Textul art. 18, potrivit caruia: dupa deschiderea procedurii,
adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va
desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica,
administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa
participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de
administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii
conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la
a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
(2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit.
h), coroborat cu art. 33 alin. (2);
b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor
prevazute la art. 79 si 80;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului
judiciar, dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste
raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru
solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii.
Din textele aratate rezulta ca, administratorul special are
puterea de a reprezenta pe debitor in procedura insolventei numai sub
conditia ca judecatorul-sindic sa nu fi ridicat debitorului dreptul de
administrare. Dupa ridicarea acestui drept, potrivit art. 3 pct. 26 si pct. 30
si a art. 18 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, administratorul special are doar
abilitarea legala de a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. De
asemenea, din textele aratate, completate cu textul art. 18 alin. 2, rezulta
ca pana la ridicarea dreptului de administrare, administratorul special
poate sa exprime intentia de reorganizare a societatii debitoare si sa
depuna plan de reorganizare.
In speta insa, curtea constata ca prin sentinta
nr.906/F/2.10.2007, inca din luna octombrie 2007 a fost ridicat dreptul
de administrare al societatii si prin aceasta a fost ridicat si dreptul
administratorului special de a formula actiuni in numele societatii,
inclusiv de a propune plan de reorganizare si de a formula cerere de
reorganizare a societatii pe temeiul planului de reorganizare propus de el.
De asemenea, curtea constata ca, in speta, administratorul
special este cel care a propus planul de reorganizare si a formulat cerere
de reorganizare. Astfel, la 11.01.2008, S.F.L. a depus cerere de
reorganizare a societatii pe temeiul planului de reorganizare propus si
semnat de el; asadar, la peste doua luni de la ridicarea dreptului de
reprezentare a societatii si inclusiv a dreptului de propune plan de
reorganizare si de a cere reorganizarea societatii. Invocand planul de
reorganizare propus, administratorul special ignora regulile de mai sus si
depune cererea de reorganizare pe temeiul planului de reorganizare
propus de el.
In concluzie, la data de 11.01.2008, administratorul special nu
avea calitate procesuala de a sta in justitie in numele societatii debitoare,
pentru a propune plan de reorganizare si de a solicita reorganizarea
societatii, deoarece el nu mai avea puterea de a reprezenta societatea
debitoare. Pe aceleasi temeiuri juridice aratate mai sus, administratorul
special nu putea sa formuleze nici recurs, pentru aceeasi lipsa de calitate
procesuala intemeiata pe lipsa puterii de a reprezenta societatea pentru
reorganizarea ei.
Judecatorul-sindic nu a observat ca administratorul special nu
are calitate procesuala de a sta in justitie in numele debitoarei; el a respins
actiunea de reorganizare ca inadmisibila, pe temeiul art. 33 alin. 4 din
Legea insolventei, observand ca societatea debitoare nu mai poate
formula actiune de reorganizare prin administratorul special dat fiind ca
aceasta a formulat contestatie impotriva cererii de deschidere a
procedurii. Aceasta exceptie este justa, insa prevaleaza lipsa puterii legale
a administratorului special de a reprezenta societatea debitoare in cererea
de reorganizare a societatii in conditiile in care, inca din octombrie 2007,
data deschiderii procedurii de insolventa, fusese ridicat dreptul de
administrare al societatii.
2. Nu este fondata prima critica, incadrata de recurenta in
motivul prevazut de art. 304 pct. 7 Cod pr.civila.
Curtea constata ca, recurenta incearca sa sustina ca
judecatorul-sindic nu ar fi observat ca, in realitate, planul ar fi fost
intocmit impreuna cu administratorul judiciar. Aceasta critica nu poate fi
primita intrucat, relevant din punct de vedere al exprimarii vointei de
reorganizare este semnarea planului doar de catre administratorul special,
ca si formularea cererii de reorganizare, pe temeiul planului, de aceeasi
persoana, respectiv administratorul special. Cum aceasta nu avea puterea
legala de a reprezenta societatea sau de a formula cerere de reorganizare,
solutia judecatorului-sindic este legala si temeinica.
3. Nu este fondata nici a doua si nici a patra critica, incadrate
corect de recurenta in motivul prevazut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civila.
Curtea constata ca, trecerea la faliment a fost dispusa de
judecatorul-sindic ca urmare a lipsei planului de reorganizare si a cererii
de reorganizare propuse de persoanele abilitate legal. In concluzie,
intemeierea solutiei pe temeiul art. 107 alin. 1A litera b si c este legala, iar
intemeierea cererii de trecere la faliment de catre administratorul judiciar
pe temeiul art. 107 litera D nu are relevanta, pentru ca judecatorul are
abilitarea legala de a face incadrarea in drept.
4. Nu sunt fondate a treia si ultima critica, incadrate de
recurenta in motivul prevazut de art.304 pct.9 Cod pr.civila.
Curtea constata ca, judecatorul-sindic a respins cererea de
reorganizare si a dispus trecerea la faliment pentru ca nu a existat un plan
de reorganizare propus de persoana abilitata legal sa il propuna si sa
formuleze cerere de reorganizare. De aceea, nu poate fi primita critica
prin care este legata aceasta solutie de tinerea sau de netinerea sedintei
adunarii generale a creditorilor, aspecte care de altfel nu sunt incidente in
cauza. Judecatorul-sindic nu este tinut de nici un text legal sa supuna
dezbaterii adunarii generale a creditorilor un plan de reorganizare propus
de persoana lipsita de abilitarea legala de a il propune. Acest demers
trebuia sa-l faca administratorul special sau administratorul social,
convingand pe creditori ca planul este viabil si sa il insuseasca acestia,
luand ei initiativa de a propune planul de reorganizare.
Avand in vedere si lipsa puterii de reprezentare a
administratorului special de a formula cerere de reorganizare in numele
debitoarei, recursul formulat de acesta este nefondat.
De asemenea, avand in vedere lipsa puterii administratorului
special de reprezentare a societatii debitoare, curtea constata ca ea nu
poate fi investita nici cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 33 alin. 4
din Legea nr. 85/2006. Pe de alta parte, curtea considera ca, aceasta
exceptie nu poate fi primita si pentru ca textul art. 33 alin. 4 din Legea nr.
85/2006 nu are legatura cu solutionarea prezentului recurs. Si daca ar fi
admisa neconstitutionalitatea textului aratat solutia de respingere a cererii
de reorganizare ar ramane in vigoare, pentru motivele expuse mai sus de
curte.
Cu privire la cererea de suspendare a sentintei de intrare in
faliment, formulata de recurent, se constata ca aceasta a ramas fara obiect
prin respingerea recursului.
In consecinta, recursul va fi respins ca nefondat, in temeiul art. 312 alin.
1 Cod proc. civila.