. Revocarea masurilor preventive. Indicarea datelor sau rationamentelor care sa conduca la concluzia ca ar fi
incetat temeiurile avute in vedere la momentul arestarii preventive.
Daca instanta constata ca temeiurile care au
determinat arestarea preventiva au incetat sau
ca nu exista temeiuri noi care sa justifice
privarea de libertate, dispune , prin incheiere,
revocarea arestarii preventive si punerea de
indata in libertate a inculpatului.
(Curtea de Apel Pitesti - decizia
penala nr.494/R/12.09.2007).
Prin incheierea din 10.09.2007 pronuntata de Tribunalul Arges, printre altele, in temeiul dispozitiilor art.300/1
alin.2 Cod procedura penala, a fost revocata masura arestarii preventive luata fata de inculpata si s-a dispus punerea, de
indata, in libertate a acesteia, dupa ramanerea definitiva a hotararii, daca nu este arestata in alta cauza.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca lasarea in libertate a inculpatei nu ar prezenta un pericol
concret pentru ordinea publica.
La aceasta concluzie s-a ajuns avand in vedere ca, din declaratiile celor opt parti vatamate rezulta ca numai
partea vatamata minora a declarat in legatura cu aceasta inculpata precum si o martora, astfel incat indiciile temeinice
privind contributia acestei inculpate la savarsirea faptelor imputate este restransa.
Pe de alta parte, faptul ca aceasta inculpata este trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor de trafic de
persoane nu conduce automat la concluzia ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica,
avand in vedere ca, in lipsa celorlalti inculpati nu ar mai putea sa savarseasca astfel de fapte, iar pe de alta parte, este
mama a doi copii minori.
Prin decizia penala nr.494/R/12.09.2007, Curtea de Apel Pitesti a constatat ca prima instanta nu a aratat, asa
cum cere textul art.300/1 alin.2 Cod procedura penala, care sunt datele sau rationamentele care sa conduca la concluzia
ca ar fi incetat temeiurile avute in vedere la momentul arestarii preventive.
Imprejurarile neinvocate dar care tin de stadiul procedurii, respectiv scurgerea unei perioade de aproximativ o
luna de la momentul luarii masurii si imprejurarea ca a fost sesizata instanta prin rechizitoriu, nu sunt suficiente pentru a
se aprecia ca a incetat orice temei privind arestarea preventiva si ca ar fi stins pericolul concret pentru ordinea publica pe
care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatei.
Din contra, din probele administrate in cauza, s-a conturat participarea inculpatei la aproape toate activitatile
desfasurate de grupul din care facea parte, iar dobandirea bunurilor imobile de mare valoare de catre aceasta inculpata,
personal, reflecta participarea acestuia la savarsirea faptelor.
In consecinta, tinandu-se seama si de imprejurarile concrete in care au fost savarsite faptele, curtea a apreciat
ca lasarea in libertate a inculpatei prezinta un pericol concret pentru ordinea publica iar mentinerea arestarii preventive a
acesteia este impusa si de necesitatea unei bune administrari a justitiei in cursul judecatii.