. Liberare provizorie. Necesitatea de a-l impiedica pe invinuit sau inculpat sa zadarniceasca aflarea adevarului.
Nu este justificata liberarea provizorie pe cautiune
a inculpatului, in cursul urmarii penale, care a
incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin
ascunderea sau distrugerea mijloacelor de proba.
(Curtea de Apel Pitesti - decizia penala
nr.422/R din 6 iulie 2007)
Prin incheierea nr.40 din 4 aprilie 2007, pronuntata de Tribunalul Arges, s-a admis cererea de liberare
provizorie pe cautiune formulata de inculpat - cetatean irakian, cercetat in stare de arest preventiv pentru mai multe
infractiuni contra patrimoniului.
S-au impus, in sarcina inculpatului obligatiile prevazute de art.160/2 alin.3 lit.a-e Cod penal si pe cea prev. de
art.160/2 alin.3/1 lit.c Cod penal.
S-a dispus punerea, de indata, in libertate a inculpatului.
Pentru a pronunta aceasta incheiere, tribunalul a apreciat ca, scopul masurii pretinse poate fi realizat si prin
liberarea provizorie pe cautiune.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, criticand-o pentru
nelegalitate si netemeinicie, sustinandu-se faptul neindeplinirii conditiilor prevazute de art.160/4 Cod pr.penala.
Prin decizia penala nr.422/R din 6 iulie 2007, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, s-a admis recursul
procurorului, s-a casat incheierea si, in fond, a fost respinsa cererea de liberare provizorie pe cautiune formulata de
inculpat.
Pentru a decide astfel, curtea a contestat, din actele si lucrarile dosarului cauzei, ca inculpatul a incercat sa
zadarniceasca aflarea adevarului prin ascunderea si distrugerea mijloacelor de proba, fiind nejustificata acordarea liberarii
provizorii pe cautiune.